Această a doua formulă, care include în calcul „indicele situaţiei existente”, prezintăavantajul unor normalizări treptate a efectivelor, în câţiva ani, fără riscul de a interveni brusc asupraacestora printr-o recoltă exagerată.În plus, formula s-a aplicat doar dacă Ise a fost mai mare sau egală cu 0,6, altfel recoltareavânatului fiind complet oprită în anul respectiv. De asemenea, în situaţia în care Ise a fost mai maredecât 2, s-a lucrat cu această valoare (2) pentru a nu se greşi printr-o recoltă exagerată.Cotele de recoltă stabilite pe specii se împart, doar pentru unele din speciile de culturăcinegetică (cerb comun, căprior, cerb lopătar, capră neagră, mistreţ, dar şi fazan), în cote de recoltă -masculi şi cote de recoltă - femele. De asemenea, cotele de recoltă - masculi se împart, la rândul lor,în cote de recoltă - masculi pentru trofeu şi cote de recoltă - masculi de selecţie. În plus, din cotele derecoltă - femele se pot defalca cote de recoltă pentru un număr limitat de exemplare juvenile, deambele sexe.Cota de recoltă astfel structurată, de către acelaşi administrator care stabileşte efectiveleoptime şi le aprobă după verificările de rigoare pe cele reale, devine instrumentul prin care se aplicăpractic politica cinegetică în privinţa conservării efectivelor de vânat, într-o structură favorabilă dinpunct de vedere biologic şi economic.În ceea ce priveşte cotele de recoltă pentru speciile migratoare, acestea se stabilescdeocamdată în funcţie de situaţia cotelor de recoltă din anii precedenţi şi de evoluţia migraţieispeciilor respective din ultimii ani.Pentru practicieni sunt suficiente aceste cote de vânare stabilite de către administratorulstatului în domeniul cinegetic, obligaţia lor fiind de a le extrage în totalitate, fără a le depăşi însă,astfel încât să nu fie periclitat, nici un moment, echilibrul relativ denumit agro-silvo-cinegetic.Pentru cei implicaţi în stabilirea efectivă a nivelului cotelor de recoltă problema nu este lafel de simplă. Aceştia nu pot aplica mecanic cele redate mai sus, fără o interpretare logică arezultatelor obţinute din calcul şi fără corectarea acestora cu recoltele extrase în ultimii ani, dar şi cualţi indicatori din care rezultă, cu certitudine, sensul evoluţiei efectivelor speciilor de vânat.Operaţiunea de stabilire a cotelor de recoltă, pe specii, sexe şi categorii de vârstă când estecazul, pentru fiecare fond de vânătoare în parte, constituie cea mai importantă acţiune, aplicată înRomânia din 1953 încoace, în domeniul exploatării durabile a resursei naturale regenerabiledenumite generic vânat.3.6. Măsuri de ocrotire şi de îngrijire a vânatuluiAceste măsuri au vizat în principal ocrotirea vânatului plantivor împotriva dăunătorilornaturali şi a braconierilor, precum şi hrănirea complementară a acestuia în timpul perioadei criticede iarnă. În cazuri de epizootii s-a intervenit, în plus, prin măsuri de strângere şi de distrugere acadavrelor, iar în cazul pestei porcine şi al turbării şi prin vaccinări orale.În viitor, problema ocrotirii şi a îngrijirii vânatului trebuie abordată în concordanţă cu scopulcomplex al gestionării durabile a vânatului, materializat în efective şi în structuri optime, stabilitepentru fiecare specie de vânat sedentar în parte, indiferent dacă este vorba de vânat plantivor,omnivor sau carnivor. De fapt, tocmai aceste efective ale fiecărei specii de vânat în parte, carereprezintă în fapt stocuri de reproducţie, trebuie ocrotite şi îngrijite într-o concepţie nouă, prin caresă se urmărească, în primul rând, epurarea lor cu arma de toate exemplarele cu tare fizice saucomportamentale şi numai în al doilea rând hrănirea complementară de întrajutorare şi ocrotirearaţională împotriva dăunătorilor naturali.3.6.1. Îngrijirea cu arma100
Chiar dacă formularea pare a fi un paradox, expresia este uzitată tot mai frecvent fiindadecvată preocupărilor cinegetice actuale. Aceasta, deoarece prin intermediul vânătorii se urmăreşteşi se realizează practic păstrarea calităţii şi sănătăţii stocurilor de reproducţie ale speciilor de vânat.De fapt, acest deziderat se realizează prin practicarea cu preponderenţă a unei vânători cu caracterselectiv, aşadar prin extragerea, cu prioritate, a exemplarelor degenerate sau predispuse pieirii, dincategoria celor accidentate, bolnave, bătrâne, cu comportament anormal, semidomesticite,purtătoare de trofee slabe, cu simţurile atrofiate ş.a.m.d.Practicarea vânătorii cu caracter selectiv se face, la rândul ei, atât prin extragerea indivizilordin categoriile menţionate, apreciaţi după aspectul trofeului, după aspectul exterior sau dupăcomportament, cât şi prin vânătoarea practicată în virtutea unor anumite reguli de vânare cu caracterselectiv, cum ar fi de exemplu extragerea mistreţilor din coada cârdului.Chiar şi cu ocazia vânătorilor colective se vânează într-o oarecare măsură selectiv, întrucâtvânătorului îi sunt mai uşor accesibile tocmai exemplarele cu tare fizice sau comportamentale. Estede la sine înţeles că un animal bolnav este mai puţin atent, iar unul semidomesticit este mai puţinsensibil faţă de om, fiind astfel mai expus extragerii.Într-o gestionare raţională a efectivelor de vânat, îngrijirea cu arma trebuie să devină ceamai importantă dintre măsurile de ocrotire şi îngrijire a vânatului, mai ales în condiţiile reduceriisau a scăderii efectivelor de prădători naturali, care, mai mult decât vânătorii, dobândesc hranavânând (prădând) selectiv. Aceasta dacă dorim să păstrăm caracterul sălbatic şi viguros al vânatuluişi să nu greşim conducându-l încet, dar sigur, spre degenerare.Toate celelalte măsuri de ocrotire şi de îngrijire a vânatului trebuie să urmeze şi săcompleteze, de fapt, măsura „îngrijirii cu arma”.Experienţa ţărilor din zona Europei Centrale, unde vânătorii, urmărind obţinerea unortablouri de vânătoare cât mai bogate şi a unor trofee de vânat cât mai valoroase, au exagerat prinexterminarea sau prin diminuarea exagerată a numărului de prădători, procedând la hrănireacomplementară abundentă şi la extragerea cu arma a tot ceea ce era valoros şi trebuia lăsat săprocreeze în cadrul populaţiilor de vânat pradă, trebuie să constituie un avertisment pentru noi. Nuse pot repeta astfel de greşeli şi nu se pot extrage la nesfârşit vârfurile, lăsând să se înmulţească doarexemplarele neinteresante, fără riscul major menţionat, cel al degenerării calitative a populaţiilor devânat. Afirmaţia este valabilă şi în cazul speciilor de vânat prădător, dintre care cea mai vulnerabilăpare a fi, în momentul de faţă, ursul, în primul rând din cauza vânătorii exagerate şi puţin etice cares-a practicat la nadă, din observatoare complet închise, condiţie în care au fost împuşcate selectivtocmai exemplarele cele mai valoroase din populaţie.În egală măsură sunt expuse degradării şi celelalte specii purtătoare de trofee convenţionalecare se vânează la pândă sau la dibuit, situaţii în care vânătorul are posibilitatea să aleagă trofeul.Este cazul cerbului comun, al caprei negre, al cerbului lopătar şi chiar al căpriorului.3.6.2. Asigurarea liniştii vânatului şi a condiţiilor de adăpostFără un minimum de linişte din partea omului şi a prădătorilor naturali, îndeosebi atuncicând lipsesc condiţiile care să ofere vânatului un adăpost natural adecvat, acesta părăseşte zona,indiferent dacă celelalte condiţii de hrană şi apă îl satisfac pe deplin.Omul pare să fie în prezent, datorită activităţilor pe care le desfăşoară, cel mai perturbatorfactor pentru vânat, prin: braconaj, efectuat cu arma de vânătoare, cu arme artizanale, cu capcane de diverse tipuri,cu otrăvuri şi cu câini special selecţionaţi şi înmulţiţi pentru prinderea vânatului; lucrări forestiere şi agricole pe suprafeţe întinse, care deranjează vânatul în perioadele derut, de iernare şi de creştere a progeniturii; păşunat în pădure, mai păgubitor în cazul turmelor de oi însoţite de câini şi mai ales înzonele de creştere a progeniturii vânatului;101
- Page 1 and 2:
CUVÂNT ÎNAINTEExamenul de vânăt
- Page 3 and 4:
DR. ING. NECULAI ŞELARUMANUAL PENT
- Page 5 and 6:
peisajului natural, au avut efecte
- Page 7 and 8:
unei singure Uniuni Generale a Vân
- Page 9 and 10:
Astfel a fost sistematizată, conci
- Page 11 and 12:
indivizilor aparţinând diverselor
- Page 13 and 14:
Distanţa până la care se deplase
- Page 15 and 16:
Răspunsurile comportamentale astfe
- Page 17 and 18:
(capră neagră, cerb), pentru îno
- Page 19 and 20:
distanţe incredibil de mari, sunt
- Page 21 and 22:
împuşcare. Fapta de a împuşca e
- Page 23 and 24:
Directiva habitatele nr. 92/403/CEE
- Page 25 and 26:
Au picioare robuste, tetradactile,
- Page 27 and 28:
CAPITOLUL IICUNOAŞTEREA SPECIILOR
- Page 29 and 30:
Gestaţia durează 34 de săptămâ
- Page 31 and 32:
peste 500 m altitudine, din cauza c
- Page 33 and 34:
durată, căpriorii pot fi prinşi
- Page 35 and 36:
puternici trăiesc solitar. Foarte
- Page 37 and 38:
Colţii apar la mistreţ în jurul
- Page 39 and 40:
Pagube: Atât prin consumul prefere
- Page 41 and 42:
Menţinerea efectivelor optime şi
- Page 43 and 44:
Denumiri: Marmota se mai numeşte m
- Page 45 and 46:
Longevitate: Trăieşte 12-14 ani.
- Page 47 and 48:
Pagube: Produce pagube atât în r
- Page 49 and 50: (Martes martes L.).2. Jder-de-piatr
- Page 51 and 52: construcţii părăsite. Nu se dep
- Page 53 and 54: deschise, până spre alburiu. Viţ
- Page 55 and 56: Alte denumiri: castor european, bib
- Page 57 and 58: Sunete: Un ţipăt pe care-l scoate
- Page 59 and 60: Maturitatea sexuală este atinsă l
- Page 61 and 62: capcană, surprins în spaţii înc
- Page 63 and 64: Hrana: Este un animal prin excelen
- Page 65 and 66: 2.3.1. Gâsca-de-vară (Anser anser
- Page 67 and 68: Diferenţierea se face uşor în ac
- Page 69 and 70: Perioada de vânare: 1 septembrie -
- Page 71 and 72: Obiceiuri: Se adună în cârduri m
- Page 73 and 74: Coloraţia generală este maronie-s
- Page 75 and 76: Vânare: Vânătoarea se face indiv
- Page 77 and 78: din ce în ce accentuat, câinele h
- Page 79 and 80: ună-cenuşie, brăzdată cu dungi
- Page 81 and 82: Este o specie alohtonă, devenită
- Page 83 and 84: 2.3.35. Cioara grivă (Corvus coron
- Page 85 and 86: Se întâlneşte în zona de câmpi
- Page 87 and 88: Iernează îndeosebi în Dobrogea
- Page 89 and 90: mai închise. Femela are şi ea mo
- Page 91 and 92: Glasul sonor, care îi trădează p
- Page 93 and 94: Altă denumire: Ciocârlie moţată
- Page 95 and 96: Noua lege intitulată Legea fondulu
- Page 97 and 98: În acest mod, încă din 1966, au
- Page 99: S = mărimea suprafeţelor de pădu
- Page 103 and 104: crearea de remize speciale pentru a
- Page 105 and 106: Se impune a fi reţinută însă o
- Page 107 and 108: Observatoarele sunt instalaţii vâ
- Page 109 and 110: În această privinţă, modul nost
- Page 111 and 112: interes, îndeosebi în terenurile
- Page 113 and 114: locurile de odihnă şi eventual cu
- Page 115 and 116: Cei ce vor demara astfel de acţiun
- Page 117 and 118: masculi în cazul speciilor poligam
- Page 119 and 120: Populaţia rurală, vânătorii, pe
- Page 121 and 122: De aici, o anumită divergenţă de
- Page 123 and 124: Importantă rămâne deci surprinde
- Page 125 and 126: Se cunoaşte că toate preparatele
- Page 127 and 128: prin apropiere sau la pândă, prin
- Page 129 and 130: obligă vânatul să sară afară,
- Page 131 and 132: Părţile componente ale unei astfe
- Page 133 and 134: Lungimea patului trebuie să fie eg
- Page 135 and 136: puternic şi o împrăştiere mai m
- Page 137 and 138: mai dur spre bază, îmbinându-se
- Page 139 and 140: Acest fenomen trebuie avut în vede
- Page 141 and 142: oblic pe direcţia de tragere (pe o
- Page 143 and 144: arma nu este nici justă, nici prec
- Page 145 and 146: jagdterierul cu păr scurt; foxteri
- Page 147 and 148: fondurilor de vânătoare, în cond
- Page 149 and 150: acest bagaj ereditar intervine dres
- Page 151 and 152:
Manşonul, care pare acum demodat,
- Page 153 and 154:
Examenul se susţine, totodată, ş
- Page 155 and 156:
ascundă. Din planşa 71 reies şi
- Page 157 and 158:
ocolirea desişurilor fără vizibi
- Page 159 and 160:
Ulterior detaşării, urmează prep
- Page 161 and 162:
CAPITOLUL VREGULI EXPLICITATE DE CO
- Page 163 and 164:
Aceste restricţii şi interdicţii
- Page 165 and 166:
De aceea, nimeni nu poate nega rolu
- Page 167 and 168:
În timpul actului vânătorii, arm
- Page 169 and 170:
Dincolo de legi şi de statute, în
- Page 171 and 172:
continuu - din simţ cavaleresc, di
- Page 173 and 174:
niciodată cu mână goală. Odată
- Page 175 and 176:
Cu tabloul de vânătoare şi împ
- Page 177 and 178:
CAPITOLUL VIREGLEMENTĂRI INTERNAŢ
- Page 179 and 180:
Atributele Biroului Permanent al Co
- Page 181 and 182:
pentru evitarea unor prejudicii adu
- Page 183 and 184:
- categoria C - celelalte specii di
- Page 185 and 186:
din reţeaua Natura - 2000. Aceste
- Page 187 and 188:
În Evul Mediu, locurile fără st
- Page 189 and 190:
Şi această lege a fost completat
- Page 191 and 192:
- exerciţiul dreptului de a vâna
- Page 193 and 194:
6.2.3. Principiile Legii fondului c
- Page 195 and 196:
- Secţiunea 2 - regimul substanţe
- Page 197 and 198:
organizarea şi exercitarea control
- Page 199 and 200:
Art. 2. - (1) A.G.V.P.S. este const
- Page 201 and 202:
i) aprobă Regulamentul privind dob
- Page 203 and 204:
(4) Concluziile verificărilor efec
- Page 205 and 206:
g) au angajat sau, după caz, angaj
- Page 207 and 208:
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Bajolic,
- Page 209 and 210:
De acelaşi autor:1. Monografia Mis