Alice din plumb Åi din DESPRE COCORI, DROPII ... - AGVPS

More documents

Recommendations

Info

| ÎnsemnăriFrumoaselegaiţeÎmi amintesc şi acum, după 45 deani, cum în părul bătrân al casei încare stăteam cu chirie, la tanti Ţica,o gaiţă ce scotea sunete stridentearunca de pe crengi perele rămase neculese,la finalul zilelor de octombrie,din cauză că nu era cine să se urce înbătrânul păr ale cărui ramuri erau înnegritede vremuri.Imediat îşi lua zborul şi în fracţiuni desecundă îşi aducea şi perechea, cu carecăuta, în crăpăturile scoarţei, ultimeleinsecte ce se adăposteau în aşteptareaiernii.Când tanti Ţica ieşea din casă în curte,făceau o gălăgie infernală, semn să fieluate în seamă.- Ce vreţi să-mi spuneţi ? V-aţi întorsdin pădure şi acum vă certaţi în loc sămidaţi o veste bună ?Dar vestea bună venea, deoarece laînceputul lunii noiembrie sosea ceamai bună prietenă a ei, tanti Loly, iarbucuria revederii prietenelor era aşade mare, încât despărţirea se lăsa întotdeaunacu lacrimi.Concertul gaiţelor se repeta, iar celedouă prietene vorbeau cu ele, înfiecare dimineaţă, aruncându-lebucăţi de pâine şi punând într-ofarfurie sub bătrânul păr făină deporumb.Ca tânăr, nu am luat în seamă aceastăjoacă a doamnelor cu aceste pasări,care îmi spuneau că pot aduce vestebună sau mai puţin bună.Într-o zi toridă de iunie, când măaflam în aşteptarea intrării la examen,stând pe o bancă în frumosul parc alFacultăţii de Silvicultură din Braşov,fumând ţigară după ţigară, pentrua-mi ascunde emoţiile (vorba vine),simt că ceva îmi cade de sus atingându-miurechea.Mă uit şi văd o mărgică strălucitoarescăpată din ciocul unei gaiţe. Înjur îngând pasărea şi intru la examen, pecare din neştiinţă nu l-am luat în aceasesiune, iar vinovată am găsit gaiţace mi-a dat vestea rea prin căzăturamărgelei.Gaiţa, al cărei penaj cenuşiu roşcat,cu aripile împestriţate cu albastrudeschis, punctat cu negru, imita cuacurateţe, în fiecare zi, glasul altorpăsări de pădure, ori alte sunetepercepute şi învăţate de acestea.Apoi şi-a făcut cuibul, la începutullunii aprilie, din crenguţe si paie,căptuşit cu muşchi, în care a depusani la rând 7 ouă de culoare verzuie.După o incubaţie de circa 16zile au ieşit puii, care nu au făcutnici un zgomot sau ţipăt în cuib şi,interesant, nici părinţii, în toatăaceastă perioadă, nu au dat glasnici pe cuib, nici în apropierea lui.La trei săptămâni de la eclozare,puii au dorit să-şi urmeze părinţii,încercând să zboare pe crengiledin apropiere. Un pui mai firava căzut pe stratul de flori, undepisica noastră birmaneză l-a observatşi s-a apropiat imediat, iarpuişorul speriat, intuind pericolul,făcea uşoare salturi disperateîn încercarea de a se îndepărta.Într-o reacţie de o secundă gaiţamamăa sărit la pisică scoţândsunete înfiorătoare, iar birmanezasperiată a căutat apărare la prietenulei, un ciobănesc german.Acesta, pentru salvarea prietenei,s-a apropiat de gard să vadă ce minunese ascunde printre flori.Când mama-gaiţă a văzut cămarele ciobănesc se apropie depui, cu aceleaşi strigăte stridente asărit în jurul câinelui, atacându-lcu ciocul.Ţipetele erau aşa de puterniceîncât soţia mea, văzând carambolul,s-a apropiat pentru a salvapuiul şi a-l pune pe o creangă Înmomentul când a luat puiul în|22 Vânătorul și Pescarul Românmână, cu o forţă extraordinară,mama-gaiţă s-a repezit la capulsoţiei, iar strigatele ei, amestecatecu ale gaiţei, aminteau de o scenădin filmul lui A. Hitchcock.Am sărit în apărarea soţiei, am luatpuiul şi l-am aruncat pe o creangădin apropierea cuibului, darţipetele gaiţei nu s-au terminat,astfel încât vecinii s-au adunat săvadă ce s-a întâmplat.Vânător fiind, am avut privilegiulconstatării acestui comportamentatipic şi, de nenumărate ori, alconcertelor oferite al căror glassemnalau apropierea vânatului,dar în acelaşi timp putea să-mifie şi dăunător deoarece îmi trădaprezenţa, punând în stare dealarmă animalele pădurii.La sfârşitul lunii ianuarie, începutullunii februarie din acestan, datorită zăpezii abundente, omierlă neagra şi-a făcut prezenţaîn împrejurimi cu triluri de ofrumuseţe aparte. Într-o cutie, subun prun, am pus câteva fire de orezşi spărturi de porumb. Imediataceasta s-a apucat să mănânce,iar drept mulţumire timp de ojumătate de oră pe viţa-de-viedin apropierea casei a concertat osimfonie minunată. Acest concerts-a repetat în fiecare zi, până ce,datorită încălzirii, şi-a luat consoartaşi au plecat pentru construireacuibului într-un loc mai potrivit.Gaiţele mai dădeau târcoale cutieişi se înfruptau din mâncarea pusăpentru mierlă, dar îşi făceau de lucruşi într-un măr bătrân ciugulindscoarţa acestuia sau coborând labaza lui, unde scurmau pământul.Curios de năzbâtiile acestora,am căutat şi găsit îngropate înpământ, în diferite locuri, sute deseminţe de ghindă, jir, fructe depădure, care erau aduse de ele carezervă, în cazul în care hrana eramai puţină.Deoarece mierla nu a mai venit,nici eu nu am mai pus hrană acesteia.Într-o dimineaţă, aud dincasă minunatul sunet al mierlei.Bucuros, deschid fereastra, darce minune mi-a fost dat să văd ?Gaiţa imita şi cânta aşa de frumos,perfect, simfonia mierlei, încâtcredeai că este adevărata mierlă.A dat acest spectacol în aşteptareahranei, crezând că mă va îmbuna,lucru pe care l-a şi reuşit, cu oisteţime rar întâlnită, astfel potafirma că această pasăre este indiscutabilo podoabă a pădurilorşi a plaiurilor noastre, iar epitetuldat unor persoane care vorbescmult şi fără rost, în cazul gaiţelornu se potriveşte.George Radu
Mapamond cinegeticACORDURIINTERNAŢIONALECITES (Convenţia privind comerţul internaţional al speciilorde faună şi floră sălbatice ameninţate de dispariţie) –Consultarea Comisiei EuropeneÎn 12 iunie, FACE a participat la reuniunea părţilor dincadrul Comisiei europene, care urmăreşte pregătirea poziţieiUE pentru cea de-a 62-a sesiune a Comitetului Permanent alCITES, care va avea loc la Geneva, în această lună.Consilierul juridic al FACE, Johan Svalby, a luat cuvântulîn numele vânătorilor europeni amintind că CITES are cascop reglementarea comerţului internaţional cu specii deanimale şi plante sălbatice în vederea garantării durabilităţiişi supravieţuirii speciilor şi că deciziile UE trebuie să sebazeze pe argumente ştiinţificei în nici un caz nu trebuie folositepentru interzicerea comerţului din motive ideologice.Referitor la trofeele de vânătoare, John Svalby a subliniatstatutul lor special în raport cu celelalte efecte personale saucu uzul domestic, ţinându-se cont de beneficiile aduse devânătoarea pentru trofee în conservarea naturii. A mai făcutapel la Comisie să adopte în timpul Comitetului Permanento poziţie care să permită evitarea birocraţiei şi a restricţiilornejustificate privind importurile de trofee de vânătoarepentru a facilita şi încuraja participarea vânătorilor la programelede vânătoare axate pe conservare.pentru conservarea zonelor umede la nivel local şi sunt, înmod constant, în căutarea modalităţilor de colaborare cufactorii decizionali naţionali şi internaţionali în vederearecunoaşterii multifuncţionalităţii vânătorilor.CONSERVAREA NATURIIGESTIUNEA DURABILĂ A CORMORANILOR30 mai – 1 iunie, Lichfield, AngliaÎn cadrul Proiectului european „CorMan” (Gestiuneadurabilă a populaţiilor de cormorani), grupul de legăturăal părţilor implicate, în care FACE este parte, şi-a ţinutcea de-a treia reuniune de orientare a lucrărilor şi luare înevidenţă a ansamblului preocupărilor. Cele două mari angajamentecare răzbat din acest contract sunt :• Dezvoltarea unei platforme de informaţii electroniceprivind site-ul internet al DG Mediu cu informaţii generaledespre cormorani, precum şi soluţii de bune practici în vedereareducerii impactului cormoranilor mari asupra pescuitului,stocurilor de peşti şi acvaculturii;• Coordonarea unui recensământ paneuropean alcoloniilor reproducătoare în 2012 şi a unui recensământpaneuropean al păsărilor care vor ierna în 2013.20 DE ANI DE DIRECTIVĂ HABITATEÎn 21 mai, în Danemarca, în preziua reuniunii DirectorilorNatură şi Biodiversitate, a fost organizat un eveniment specialpentru a lansa suita de festivităţi ale UE, prilejuite decea de-a 20-a aniversare a Directivei Habitate. O serie deevenimente vor fi organizate de-a lungul anului 2012, înprincipal pentru a sublinia realizările LIFE şi Natura 2000.FACE a profitat de această ocazie pentru a pune în evidenţăbeneficiile implicării vânătorilor în Natura 2000.CONVENŢIA DE LA RAMSAR PRIVIND ZONELE UMEDECea de a 11-a Sesiune a Conferinţei Părţilor semnatare aleConvenţiei de la Ramsar privind zonele umede se va ţine laBucureşti, în perioada 6-13 iulie. Aceasta va avea ca temă„Zonele umede: Locuri de viaţă şi destinaţie”. Accentulse va pune în special pe zonele umede, turism şi activităţirecreative. Părţile semnatare ale Convenţiei de la Ramsar(Statele membre) se vor reuni pentru evaluarea progreselorrealizate până acum de către Convenţie şi cei implicaţi înutilizarea durabilă a zonelor umede, dar şi pentru a împărtăşicunoştinţele şi experienţele privind aceste probleme tehniceşi pentru a stabili agenda pentru perioada următoare.În centrul filosofiei Ramsar figurează conceptul utilizăriiraţionale, iar în centrul utilizării raţionale se găseşte conservareaşi utilizarea durabilă a zonelor umede şi a resurselorlor, în folosul umanităţii – un principiu pentru care vânătoriise luptă zi de zi.Angus Middleton - director executiv al FACE, cel care vaparticipa la această reuniune, va transmite mesajul conformcăruia vânătorii consacră multe eforturi, timp şi bani(din Buletinul informativ al FACE)Ce putem vânaIULIEMamifere: căprior (mascul), şacal, vulpe.Păsări: cioară grivă, cioară grivă sudică, cioară neagră, coţofană; dela 15.07.-stăncuţă.AUGUSTMamifere: căprior (mascul), mistreţ, şacal, viezure, vulpe.Păsări: cioară grivă, cioară grivă sudică, cioară neagră, coţofană;stăncuţă; de la 15.08; cioară-de-semănătură, guguştiuc, porumbelgulerat, porumbel-de-scorbură, prepeliţă, turturică.Vânătorul și Pescarul Român23|
Page 2: Asociaţia Generală a Vânătorilo
Page 6 and 7: ALICELE DIN PLUMB ŞI ALICELE DIN O
Page 8 and 9: | Cultură VânătoreascăMETODE TR
Page 10 and 11: potriva eventualelor tentativede as
Page 12 and 13: Zi de sărbătoare laFestivalul Vâ
Page 14 and 15: |ÎnsemnăriCOCORUL MAREEste o pas
Page 16 and 17: | Tir și BalisticăFIRMA D DUPLEKS
Page 18 and 19: CALEA SPREPERFECŢIUNEPoate că est
Page 20 and 21: Tâlharii|Fănica-voinea eneEra lun
Page 24 and 25: DATE ASUPRA UNOR SPECII DE PASARI D
Page 26 and 27: |CompetițiiCAMPIONATUL NAŢIONAL D
Page 28 and 29: |Natură și civilizațieAGONIATÂR
Page 30 and 31: |Pescuit de sezon„ArginÅi”la m
Page 32 and 33: |Pagina muscaruluiVergilemuscarului
Page 34: 112345678910Vânătoare pe canicul

Alice din plumb Åi din DESPRE COCORI, DROPII ... - AGVPS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

Alice din plumb Åi din DESPRE COCORI, DROPII ... - AGVPS