cuprins

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEsubstantive (sau substitute) ar fi în acuzativ, iarla Lecþia 12, cînd trebuie sã se predea, apare o„avalanºã“ de noutãþi, care, pentru studenþi, esteobositoare.• În Manualul publicat în anul 2002, din raþiunistrategice, am eºalonat predarea acuzativului, iarla Lecþia 12 l-am recapitulat doar, pregãtind„terenul“ pentru Predarea acuzativului persoaneiºi al obiectului. Numai la grupele de francofonine-am permis sã amintim de obiect direct/obiect indirect.Pentru a preda acuzativul persoanei (întrebarea: pecine?), este necesar ca profesorul sã scrie pe tablã ostructurã în limba strãinã vorbitã de cursanþi (de pildã,I help you/You help me). Deja stimulul este dat, iarstudenþii realizeazã care este obiectivul lecþiei de zi.Niciodatã nu se predã acuzativul persoanei exprimatprin nume, pînã cînd nu se explicã acuzativul pronumeluipersonal; deci se începe de la pronumele în N., la fel cala Predarea posesiei ºi a genitivului. Astfel, studentulva înþelege, prin analogie cu limba englezã de pildã, cãeu la N. va fi pe mine la Ac. la fel cum You la N. este mela Ac. (You help me.).Se scrie pe tablã sau se foloseºte o planºã cu toatãparadigma pronumelor personale la N. ºi la Ac. Studenþiiobservã deja – ca element de noutate – multiplele formeatone ale pronumelui personal în Ac.Prima întrebare pusã de studenþi, la care trebuie sãrãspundã profesorul, este cu privire la multitudineaacestor forme atone ºi la situaþiile cînd se folosesc. Acumeste momentul sã se apeleze la cele douã trãsãturi[obligatoriu] ≠ [facultativ] sau [totdeauna] [cîteodatã],în funcþie de opþiunea fiecãruia.Profesorul va scrie pe tablã acele unitãþi-catalizã,pe care le-am semnalat încã de la predarea categorieigenului, iar studenþii va trebui sã le reþinã pentru a nu leconfunda cu alte verbe, care vor fi predate la alte lecþii,deoarece de la început, ei trebuie sã ºtie cã, din punctulde vedere al pronumelor care însoþesc sau nu verbele,existã cinci grupe de verbe:Grupa I – verbe fãrã pronume:• a merge • a urca • a alerga • a ieºi etc.Grupa a II-a – verbe cu pronume personal în Ac.:• a-l durea • a-l chema • a-l pasiona etc.• a-l ajuta • a-l respecta • a-l aºtepta etc.Grupa a III-a – verbe cu pronume personal în D.:• a-i plãcea • a-i conveni • a-i trebui etc.• a-i spune • a-i oferi • a-i trimite etc.Grupa a IV-a – verbe cu pronume reflexiv în Ac.:• a se gîndi • a se bucura • a se odihni etc.• a se spãla • a se îmbrãca • a se plimba etc.Grupa a V-a – verbe cu pronume reflexiv în D.:• a-ºi imagina • a-ºi aminti • a-ºi da seama etc.• a-ºi spãla • a-ºi cumpãra • a-ºi repara etc.Studenþii vor fi atenþionaþi cã, dacã nu vor memoraaceste verbe, locuþiuni ºi expresii verbale, le vor confundaºi nu vor reuºi sã vorbeascã niciodatã corect.Pentru a se face înþeles, profesorul apeleazã din nou lao limbã intermediarã ºi intenþionat scrie pe tablãexemple greºite:* Du gibst mich. Du gibst mir.* Tu dai pe mine. Tu îmi dai mie.S-a constatat cã ºi în limbile slave, arabã, persanãetc., verbele de atribuire, de adresare „cer“ anumitepronume, iar profesorul poate miza pe fenomenul defacilitare/interferenþã/transfer.Un alt fapt de limbã, caracteristic acestei structuri,este ºi predarea unei norme specifice limbii române, ºianume: complementul direct, în anumite situaþii, esteexprimat de douã ori – o datã prin substantiv sausubstitut ºi a doua oarã prin formele neaccentuate alepronumelui personal.Cunoscînd topica termenilor într-un context diagnostic,studentul va reþine modelele de limbã prezentate:Te ajut pe tine. Vã ajut pe voi.Pe tine te ajut. Pe voi vã ajut.Prin exerciþii structurale de substituþie ºi de adiþie,profesorul va oferi studenþilor toate contextele diagnosticeposibile.Cînd se va trece la modele de limbã mai complicate,cu pronume personale însoþite de cratimã, se va insistaasupra formei de feminin singular, care are o topicãinversã paradigmei obiºnuite de perfect compus amasculinului:L-am ajutat pe el.Am ajutat-o pe ea.Din exemplele pe care le scrie profesorul la tablã,studenþii trebuie sã înþeleagã cã, în limba românã,acuzativul persoanei, într-un context care presupuneocurenþa pronumelui neaccentuat, obligatoriu apareînsoþit ºi de prepoziþia pe. Studentului strãin nu i se poateinculca modelul de limbã acceptat de gramaticieni, încare forma atonã poate lipsi, de tipul:* Tu aºtepþi pe Vasilis.Vorbitorul strãin are urmãtorul mod de gîndire,imprimat de profesor: avem pe, avem pronume neaccentuat;avem pronume neaccentuat, avem pe.GreºitCorect* Eu ajut pe el. Eu îl ajut pe el.* Tu o ajuþi ea. Tu o ajuþi pe ea.Mai tîrziu, cînd se trece la predarea acuzativuluipersoanei, exprimat prin substantiv, raþionamentulstudentului este: avem îl/o, avem pe; n-avem îl/o, n-avempe:Greºit:Corect:* Eu respect pe profesor. Eu îl respect pe profesor.* Eu îl respect profesor. Eu respect profesorul.60PREDAREA ACUZATIVULUI DIN PERSPECTIVA ROMÂNEI CA LIMBà STRÃINÃ