cuprins

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEImplementarea educaþiei ecologice în ciclul primarnecesitã realizarea anumitor sarcini, cum ar fi deexemplu:• modernizarea predãrii-învãþãrii prin interdisciplinaritate• asimilarea durabilã ºi viabilã a informaþiilor• facilitarea educaþiei ecologice de care toþi avemnevoie, precum planeta de acþiuni ecologice.Educaþia ecologicã este o datorie de conºtiinþãpentru fiecare dintre noi ºi nu existã activitate ºcolarãprin care ea sã nu se poatã realiza cu tact ºi competenþã.Componentele acesteia ar releva capacitatea omului dea acþiona în spiritul frumosului, binelui, adevãrului,vieþii.Educaþia ecologicã deschide calea spre o permanentãacþiune de binefacere, responsabilitate, solidaritate,reflecþii, iar satisfacþia vine din iniþiativã, dinpasiune ºi acþiune, rãspunzînd unui imperativ la nivelplanetar.De noi, de conºtiinþa noastrã ecologicã, depindeveºnicia plaiului mioritic de care putem fi mîndri cuadevãrat doar dacã-l vom proteja, conserva, ameliora.Sã ne gîndim cu emoþie la sensibilitatea strãbunilornoºtri care fãceau pomenire la sacrificarea unui arboreviu ºi sã educãm tînãra generaþie în acelaºi spirit.REPERE BIBLIOGRAFICE:1. Arhip, A., Educaþia ecologicã ºi supravieþuireaomului, Editura ARC, Chiºinãu, 1996.2. Andon, C.; Leºenco, S.; Cemortan, S., Familiarizareacopiilor cu natura, Cimiºlia, 1994.3. Arhip, A.; Papuc, L., Noile educaþii – imperativeale lumii contemporane, Chiºinãu, 1996.4. Cristea, S., Dicþionar de pedagogie, Editura Litera– Litera Internaþional, Chiºinãu-Bucureºti, 2000.5. Di Pietro, Anna-Maria, L’éducation environnementde l’an Deux Mille, în Buletin european,anno XLIL, Roma, 1992, nr.6.6. Ghindea, L., Educaþia ecologicã, în Populaþie,sãnãtate, educaþie, mediu, Editura Casa corpuluididactic, Deva, 1978.7. Bîdiu, C., Starea ecologicã a lumii, în Protecþiamediului înconjurãtor ºi educaþia ecologicã,Editura Ceres, Bucureºti, 1998.Predarea acuzativului din perspectiva româneica limbã strãinãÎn descrierea flexiunii nominale ºi verbale, susþinempunctul de vedere în conformitate cu care, asigurîndu-se,în prealabil, o recunoaºtere a valorii fonetice a litereloralfabetului român, analiza flexiunii se poate faceexclusiv pe baza grafiei, ceea ce simplificã schemele,oferind mijloacele economice de clasificare 1 .De asemenea, s-a constatat cã în predarea cazurilorla vorbitorii strãini, se opereazã – în delimitarea acestora– numai cu criteriul morfologic, celelalte criterii(etimologic ºi sintactic) nefiind luate în considerare, dindorinþa de simplitate a descrierii acestora. Luînd ca repernumai criteriul morfologic, numãrul cazurilor – dinnecesitate – s-ar reduce la trei: a) nominativ-acuzativ;b) genitiv-dativ, c) vocativ. Din punctul de vedere alspecificului predãrii limbii române ca limbã strãinã,aceastã clasificare ne avantajeazã 2 .Pentru a respecta orientarea personalã pe care am doritsã o dãm explicãrii respectivelor dificultãþi, vom enumeraconvenþiile specifice ale predãrii/învãþãrii cazului acuzativ.• Predarea acuzativului care exprimã circumstanþelede loc, timp, mod (sau spaþialitatea, temporalitatea,modalitatea) se face, fãrã dificultate, încãde la predarea verbului a fi în structuri:Ali este în clasã.El este în aceastã dimineaþã la cursuri.• Acuzativul cu element regent nominal (determinatul)se predã începînd cu verbul a avea înstructuri:El are manual de limba românã.Noi avem cartelã pentru mobil.Grupa din octombrie are deja manuale.sau cînd se predau sintagme de tipul:carne de pui prãjiturã cu friºcãbrînzã de oivazã cu flori de cîmpmiere de albine tort de ciocolatã.Cînd se trece la predarea paradigmei verbale (laverbele din grupa I, adicã verbe fãrã pronume), deasemenea acuzativul apare frecvent ºi în structuri multmai dificile:Mergem la facultate cu plãcere.Cursul dureazã de la ora 8 00 pînã la ora 13 00 .În pauzã, studenþii au repetat.Colegii mei au plecat la cumpãrãturi.• În toate manualele, de la Lecþia 1 pînã la Lecþia12, acuzativul cu alte funcþii apare foarte frecvent,dar niciodatã nu se specificã faptul cã aceste1Ada Iliescu; Ileana Petre, Modele de planºe utilizate în flexiunea nominalã, în Simpozion, Craiova, 1978, p. 120-133.2Deºi cazurile sînt tratate separat ºi totuºi în strînsã legãturã (cele oblice mizînd pe criteriul formal ºi pe grafie, de careaminteam mai sus), s-a constatat, lucrînd mai mult cu studenþii, cã bãrbaþii sînt vizuali, reþinînd foarte repede ºi detaliile.Didactica Pro..., Nr.6(22) anul 2003O LECÞIE DE ECOLOGIE PENTRU UN VIITOR ECOLOGIC(SUGESTII PENTRU REALIZAREA EDUCAÞIEI ECOLOGICE ÎN CICLUL PRIMAR)59