DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEMetode de învãþareObiecte de studiu Sinecticã Analiticã Euristicã Structural- Cercetare Transfer creatorsistematicã ºi descoperireªtiinþe X X XLimba românã X X X XEducaþia plasticã X X X XEducaþia tehnologicã X X X Xobiºnuite, dar, totodatã, diferitã, deoarece este necesarsã alegem ceea ce ar permite asimilarea eficientã ºi cuplãcere a materiei propuse: raportînd-o la particularitãþilede vîrstã ale copiilor, la iniþierea lor înprocesul de cunoaºtere a valorilor umane, formîndu-leatitudini faþã de naturã ca mediu firesc de existenþã aomului – casa pãrinteascã, oameni, viaþã ºi tot ce nuare suflare, satul natal, þarã, Pãmînt. Este absolutindispensabil sã definim în procesul educaþiei ecologice(ca ºi în cadrul altui tip de educaþie) obiectivelede realizat, pentru a înþelege ce avem de evaluat, careva fi eficienþa efortului investit. În acelaºi timp, ºielevul, cunoscînd scopul solicitãrilor, capãtã motivareanecesarã optimizãrii eforturilor sale pentru a se apropiade adevãr.Educaþia ecologicã propune:Ca ideal:– formarea “omului ecologic” ºi refacerea echilibruluiecologic al planetei;Ca obiectiv general:– formarea conºtiinþei ecologice ºi a comportamentuluiecologic;Ca scop educaþional ecologic:– însuºirea unui bagaj epistemologic necesar înþelegeriiproblematicii ecologice, raportului ommediu,crizei ecologice etc.Ca finalitate:– Ce vom face, cum vom face ca sã pãstrãm planetaPãmînt?O deosebitã importanþã în eficacitatea desfãºurãriimãsurilor cu caracter ecologic o are alegerea corespunzãtoarea metodelor de lucru, care, în ciclulprimar, trebuie sã fie destul de riguroasã. Din multitudineaacestora ar fi cazul sã punem accent pe celede învãþare creativã, activ-participativã a elevilor.Strategiile didactice prevãzute vor crea situaþii în carecunoºtinþele sau celelalte valori vor deveni un generatorde emoþii, influenþînd formarea aptitudinilor ºiabilitãþilor. Concomitent, învãþarea creativã necesitãºi un sistem de metode adecvate, ceea ce presupuneincluderea metodelor informaþionale, dar ºi de asimilarea cunoºtinþelor, de expunere, operative: brainstorming(asaltul de idei), sinectica, dialogul, studiulde caz, jocul de rol, învãþarea prin descoperire,SINELG, scrierea pentru sine, acumularea, cinquan,cubul etc.Momentul euristic va cuprinde cea mai mare partedin activitatea didacticã. Elevul va putea gîndi prinipoteze, soluþii, conexiuni, deducþii etc.; va putea dobîndicunoºtinþe din cercetarea pe care el însuºi o va efectua,fãcînd precizãri, conectîndu-le la structuri, interpretîndu-levaloarea cognitivã.În procesul de educaþie ecologicã învãþãtorului i seoferã posibilitatea de a sensibiliza elevii pentru sãnãtateamediului ambiant. Este foarte important sã se recurgã laacþiuni dirijate, sã fie încurajatã activitatea celor educaþi,ceea ce ar forma personalitãþi responsabile sub presiuneapropriei iniþiative. În final, copilul ar alege, ar fi stimulat,s-ar simþi valorizat.Copilul alege:* de ce are nevoie* ce îi place* materialul de lucru* modalitãþile de realizare a activitãþiiCopilul este stimulat/sprijinit deînvãþãtor:* sã afle ceea ce nu cunoaºte* sã fie mereu activ* sã cunoascã realitatea înconjurãtoare* sã se integreze în activitãþi pãstrîndu-ºipersonalitateaAVANTAJEFACILITÃÞIFigura 1Copilul îºi dezvoltã personalitatea:* dobîndeºte abilitãþi estetice, socioemoþionale,intelectuale* motivaþii, atitudiniCopilul se simte valorizat:* dobîndeºte încrederea de sine* îºi dezvoltã respectul faþã de alþii* este stimulat/autostimulat în activitãþilepropuse* este liber a-ºi exprima opinia* este stimulat sã ia decizii ºi sã fieresponsabil pentru ele58O LECÞIE DE ECOLOGIE PENTRU UN VIITOR ECOLOGIC(SUGESTII PENTRU REALIZAREA EDUCAÞIEI ECOLOGICE ÎN CICLUL PRIMAR)
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEImplementarea educaþiei ecologice în ciclul primarnecesitã realizarea anumitor sarcini, cum ar fi deexemplu:• modernizarea predãrii-învãþãrii prin interdisciplinaritate• asimilarea durabilã ºi viabilã a informaþiilor• facilitarea educaþiei ecologice de care toþi avemnevoie, precum planeta de acþiuni ecologice.Educaþia ecologicã este o datorie de conºtiinþãpentru fiecare dintre noi ºi nu existã activitate ºcolarãprin care ea sã nu se poatã realiza cu tact ºi competenþã.Componentele acesteia ar releva capacitatea omului dea acþiona în spiritul frumosului, binelui, adevãrului,vieþii.Educaþia ecologicã deschide calea spre o permanentãacþiune de binefacere, responsabilitate, solidaritate,reflecþii, iar satisfacþia vine din iniþiativã, dinpasiune ºi acþiune, rãspunzînd unui imperativ la nivelplanetar.De noi, de conºtiinþa noastrã ecologicã, depindeveºnicia plaiului mioritic de care putem fi mîndri cuadevãrat doar dacã-l vom proteja, conserva, ameliora.Sã ne gîndim cu emoþie la sensibilitatea strãbunilornoºtri care fãceau pomenire la sacrificarea unui arboreviu ºi sã educãm tînãra generaþie în acelaºi spirit.REPERE BIBLIOGRAFICE:1. Arhip, A., Educaþia ecologicã ºi supravieþuireaomului, Editura ARC, Chiºinãu, 1996.2. Andon, C.; Leºenco, S.; Cemortan, S., Familiarizareacopiilor cu natura, Cimiºlia, 1994.3. Arhip, A.; Papuc, L., Noile educaþii – imperativeale lumii contemporane, Chiºinãu, 1996.4. Cristea, S., Dicþionar de pedagogie, Editura Litera– Litera Internaþional, Chiºinãu-Bucureºti, 2000.5. Di Pietro, Anna-Maria, L’éducation environnementde l’an Deux Mille, în Buletin european,anno XLIL, Roma, 1992, nr.6.6. Ghindea, L., Educaþia ecologicã, în Populaþie,sãnãtate, educaþie, mediu, Editura Casa corpuluididactic, Deva, 1978.7. Bîdiu, C., Starea ecologicã a lumii, în Protecþiamediului înconjurãtor ºi educaþia ecologicã,Editura Ceres, Bucureºti, 1998.Predarea acuzativului din perspectiva româneica limbã strãinãÎn descrierea flexiunii nominale ºi verbale, susþinempunctul de vedere în conformitate cu care, asigurîndu-se,în prealabil, o recunoaºtere a valorii fonetice a litereloralfabetului român, analiza flexiunii se poate faceexclusiv pe baza grafiei, ceea ce simplificã schemele,oferind mijloacele economice de clasificare 1 .De asemenea, s-a constatat cã în predarea cazurilorla vorbitorii strãini, se opereazã – în delimitarea acestora– numai cu criteriul morfologic, celelalte criterii(etimologic ºi sintactic) nefiind luate în considerare, dindorinþa de simplitate a descrierii acestora. Luînd ca repernumai criteriul morfologic, numãrul cazurilor – dinnecesitate – s-ar reduce la trei: a) nominativ-acuzativ;b) genitiv-dativ, c) vocativ. Din punctul de vedere alspecificului predãrii limbii române ca limbã strãinã,aceastã clasificare ne avantajeazã 2 .Pentru a respecta orientarea personalã pe care am doritsã o dãm explicãrii respectivelor dificultãþi, vom enumeraconvenþiile specifice ale predãrii/învãþãrii cazului acuzativ.• Predarea acuzativului care exprimã circumstanþelede loc, timp, mod (sau spaþialitatea, temporalitatea,modalitatea) se face, fãrã dificultate, încãde la predarea verbului a fi în structuri:Ali este în clasã.El este în aceastã dimineaþã la cursuri.• Acuzativul cu element regent nominal (determinatul)se predã începînd cu verbul a avea înstructuri:El are manual de limba românã.Noi avem cartelã pentru mobil.Grupa din octombrie are deja manuale.sau cînd se predau sintagme de tipul:carne de pui prãjiturã cu friºcãbrînzã de oivazã cu flori de cîmpmiere de albine tort de ciocolatã.Cînd se trece la predarea paradigmei verbale (laverbele din grupa I, adicã verbe fãrã pronume), deasemenea acuzativul apare frecvent ºi în structuri multmai dificile:Mergem la facultate cu plãcere.Cursul dureazã de la ora 8 00 pînã la ora 13 00 .În pauzã, studenþii au repetat.Colegii mei au plecat la cumpãrãturi.• În toate manualele, de la Lecþia 1 pînã la Lecþia12, acuzativul cu alte funcþii apare foarte frecvent,dar niciodatã nu se specificã faptul cã aceste1Ada Iliescu; Ileana Petre, Modele de planºe utilizate în flexiunea nominalã, în Simpozion, Craiova, 1978, p. 120-133.2Deºi cazurile sînt tratate separat ºi totuºi în strînsã legãturã (cele oblice mizînd pe criteriul formal ºi pe grafie, de careaminteam mai sus), s-a constatat, lucrînd mai mult cu studenþii, cã bãrbaþii sînt vizuali, reþinînd foarte repede ºi detaliile.Didactica Pro..., Nr.6(22) anul 2003O LECÞIE DE ECOLOGIE PENTRU UN VIITOR ECOLOGIC(SUGESTII PENTRU REALIZAREA EDUCAÞIEI ECOLOGICE ÎN CICLUL PRIMAR)59