cuprins

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEProduc/cresc/convieþuiesc cu ceilalþiDescopãr împreunãcu alþii/pe alþii/mã descopãrParticip/coparticipmã implicFigura 8trebuie sã susþinã elevul/studentul în afirmare, formarepentru independenþã, colaborare, asumare de riscuri,motivare a acþiunilor, angajare, autocontrol, creativitateîn învãþare, dar ºi în integrarea în grup, înþelegereadisciplinei în activitate, valorizarea reuºitelor ºiatitudinilor pozitive, confirmate în situaþii favorabile saunefavorabile.Doar creînd la clasã situaþia de cooperare, pregãtimreal elevul pentru socializare, deoarece el are posibilitateasã parcurgã “treptele” indispensabile pentru a seintegra din perspectivã modernã (Figura 8).În rezultat, ºcoala de toate nivelurile nu va mai fiperceputã de tinerii noºtri ca o “fabricã de roboþi” sauca o “închisoare a tinereþii”, ci va ajunge o “poartã asãrutului” pentru fiecare dintre ei, fiindcã se vor simþiimportanþi, utili, iubiþi ºi acceptaþi aºa precum sînt.O lecþie de ecologie pentruun viitor ecologicsugestii pentru realizarea educaþieiecologice în ciclul primarAla BELOTCACILiceul Teoretic “Dante Alighieri”, mun. ChiºinãuLecþia de educaþie ecologicã este mai întîi o declaraþiede încredere în educaþie, ca o speranþã de aconstrui pe parcursul ei o viaþã minunatã pentru omulmodern.(Anna-Maria Di Pietro)În condiþiile actuale tot mai des sîntem obsedaþi deîntrebãrile: Spre ce viitor ne îndreptãm? Ce lãsãmurmaºilor? Acestea ºi multe altele ne conduc spre ideeadespre educaþia tinerei generaþii în spiritul responsabilitãþiiºi atitudinii grijulii faþã de tot ce ne înconjoarã,adicã sã le cultivãm copiilor o culturã, reflectatã prinprisma educaþiei ecologice. Aceasta nu poate fi încadratãîn limitele unei anumite perioade; ea este continuã ºiîncepe din fragedã copilãrie. De mici asimilãm primelecunoºtinþe despre naturã, societate, om, pe care lecompletãm, treptat, de-a lungul vieþii.În lumea contemporanã familiarizarea copiilor cunatura reprezintã o necesitate imperioasã. Acest fapt estecondiþionat de mai multe cauze cu caracter gnoseologic:prezenþa fenomenului înstrãinãrii de naturã, cînd activi-tatea omului influenþeazã negativ asupra raportului omnaturã,predominarea atitudinii strict utilitare ºi pasivcontemplative faþã de naturã, subaprecierea roluluiformãrii elementelor de culturã ecologicã a generaþiei încreºtere. O asemenea realitate justificã necesitateaintroducerii în ºcoalã a educaþiei ecologice ca partecomponentã a “noilor educaþii”, stipulate de cerinþelesocietãþii contemporane.Promovarea “noilor educaþii” constituie o treaptã derenovare a sistemului de învãþãmînt în toate componentelesale (curriculum, tehnologii educaþionale, manuale,mijloace, management etc.). În acest sens, educaþiaecologicã trebuie sã aibã o funcþie activã în cadruldisciplinelor ºi activitãþilor ºcolare, deoarece prin vitalizareainformaþiei ºi actului educativ, ea se integreazã înprocesul de instruire. De aici apare întrebarea: unde, cîndºi cum am putea realiza educaþia ecologicã noi, învãþãtorii,care, spre deosebire de profesori, avem în faþãsubiectul fraged – copilul mic, credul, care aºteaptãinformaþii, explicaþii, deznodãminte, ce i-ar forma oviziune despre lumea înconjurãtoare? Evident, obiectul debazã ar fi ºtiinþele naturii, dar am putea integra elementeale educaþiei ecologice ºi la celelalte discipline: limbaromânã, arta plasticã, educaþia tehnologicã, matematica(vezi tabelul din pagina urmãtoare). Un accent specialva fi pus pe orele educative, unde avem mari posibilitãþide realizare a obiectivelor educaþiei ecologice.Metodologia planificãrii unei ore de ecologie înciclul primar ar fi asemãnãtoare cu cea a unei lecþiiDidactica Pro..., Nr.6(22) anul 2003COOPERAREA ÎN “NOILE EDUCAÞII”57