cuprins

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEEvident, dacã ne vom structura predarea-învãþarea preferenþial pe activitãþi competitive individuale (acestease preteazã victorinelor, concursurilor, olimpiadelor), vom continua sã educãm doar afirmarea de sine, preocupareapentru destin individual, vom avea o persoanã rezervatã sau egoistã. Iatã, spre exemplu, cum se prezintãschematic, o asemenea situaþie la ore (Figura 1). Prin A,B,C... subînþelegem subiecþii învãþãrii, iar prin „?” –sarcina pe care ei trebuie s-o rezolve).Figura 1Figura 2?CBDK H U ZAETALONULPLMTEFiecare elev/student se apropie de sarcina propusã deprofesor în mod individual, în funcþie de capacitãþile ºicunoºtinþele proprii, dar ºi de motivaþie. Nota devine unscop în sine, iar motivaþia extrinsecã – încurajatã ºisusþinutã de profesorii care neglijeazã principiile curenteale evaluãrii – predominantã. În plus, notarea grupului/clasei anuleazã aprecierea punctului de vedere personal,original al fiecãrui elev, progresul sau regresul propriu.Raportînd rãspunsurile la un model, care este, spreexemplu, al Svetlanei sau al lui Sergiu, “elevii cei maibuni din clasã”, profesorii stabilesc niºte ierarhii, pe carele menþin ºi le transmit ºi altor colegi. Mai mult ca atît,comportamentele membrilor clasei tind sã fie uniformizateºi eclipsate de “cel mai bun elev”, propus dreptetalon, fiindcã aprecierea profesorului este definitorie înînvãþãmîntul tradiþional (Figura 2).Aºadar, problema cetãþeanului de astãzi al RepubliciiMoldova – pasiv, de o indiferenþã proverbialã, invidios,necooperant – este atît a familiei, a societãþii cît ºi a ºcolii,deoarece formeazã astfel de persoane. Elevul este/devineceea ce i se impune în perioada de ºcolarizare de cãtrepedagogii pregãtiþi, la rîndul lor, tot într-un mediu decompetiþie individualã, de cele mai multe ori, nesãnãtoasã,în care conduitele erau, de asemenea, uniformizate,individul fiind acceptat numai dacã se conforma unorreguli prestabilite ºi recunoscute unanim drept “modeledemne de urmat”, fãrã a fi consultaþi ºi elevii/studenþii.Din pãcate, aceste “modele” se perpetueazã ºi atuncieste firesc sã ne întrebãm: ce fel de valori morale educãmºi ce tipuri de comportamente încurajãm prin demersulnostru didactic tradiþional? Cu certitudine, credem noi,nu libertatea de expresie, spiritul critic, comunitar, tolerant,deschis spre diversitate, cooperant. De ce? Pentrucã acestea constituie finalitãþile „noilor educaþii”,promovate de programele CEPD ºi realizate parþial,deocamdatã, de instituþiile ºcolare ºi pedagogii care auînþeles cã educaþia ºi instruirea trebuie sã rãspundãimperativelor timpului ºi schimbãrii.Procesul de lucru în „noile educaþii” este centrat pesubiecþii învãþãrii. Aceºtia participã activ, sînt responsabilipentru propria învãþare, rezolvã împreunã problemele,conflictele, se autoevalueazã ºi evalueazã colegii,se descoperã reciproc, se susþin ºi se ajutã pentru adescoperi sau a crea propriul lor produs.Pentru aceste forme de studiu – colaborarea ºicooperarea – trebuie sã optãm astãzi, dacã ne propunemsã pregãtim indivizi socializaþi, toleranþi, activi, cooperanþi.Ponderatã ca intensitate, ºi competiþia îºi are locul,deoarece reprezintã un mecanism de stimulare a conduitelorindividuale ºi de grup, o forþã mobilizatoare adezvoltãrii ºi menþinerii unui standard ridicat de activismºi eficienþã ºi a unui nivel aspiraþional înalt.Prin activitãþile de colaborare elevii/studenþii înþelegcã obiectivul lor este unul comun ºi de modul de realizarea sarcinii pe care o au depinde succesul grupului ºicalitatea produsului. Gradul de interacþiune este redusºi constã doar în participarea activã la desfãºurarea uneiacþiuni sau a unei opere (Figura 3):54COOPERAREA ÎN “NOILE EDUCAÞII”