DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEÎn clasa a VI-a, la tema “Prezenþa naratorului în povestirea Istoria unei plãcinte de C. Negruzzi”, elevii au construitdouã desene - “boluri” comparative (Desenele 4,5).Deosebit de eficientã este aceastã tehnicã în procesul de documentare pentru caracterizarea personajului, cîndîn “interiorul vasului” elevii vor introduce informaþii necesare unei atare compuneri.Desenul 6MODALITÃÞI DE CARACTERIZAREA PERSONAJULUIDIRECTÃINDIRECTÃDE AUTORDE ALTEPERSONAJECOMPORTAMENTFAPTE,ACÞIUNI,GÎNDURI,FRÃMÎNTÃRIPORTRETFIZICAUTOCARACTERIZAREMEDIUL ÎNCARE TRÃIEªTELIMBAJULPERSONAJULUIPRIN NUMEFeedback-ul pozitiv oferit de un grup de elevi, careaplicã cu regularitate modalitatea descrisã, ne face sãcredem cã tehnica este eficientã ºi accesibilã:• într-un desen tip “boluri” poþi plasa informaþiamai bine pentru cã ai libertatea de a adãuga un“bol” acolo unde-i simþi nevoia, poþi face conexiuniîntre acesta ºi celelalte, dupã care înþelegimai uºor materia nouã;• eºti pus în situaþia de a vedea diferenþele, de a lealege; de a separa informaþia-concept de restulinformaþiei; de a concentra aspectele mai importante;• prin tehnica datã noul se memorizeazã mult mairepede, se reþin mai uºor ideile principale;• tehnica reuºeºte sã te capteze prin formele desenului;• are un impact pozitiv din perspectiva spaþialului,a vizibilului: informaþia este aºezatã în paginãsimplu, repede, clar, eficient;• îi dezvoltã elevului spiritul de observaþie, deorientare în cãutarea relaþiei criteriu (concept)-exemplu ºi exemplu-criteriu (concept);• contribuie la crearea viziunii de ansamblu asupraproblemei/subiectului; reuºeºti sã cuprinzidintr-o privire toatã informaþia;• oferã o sistematizare eficientã a informaþiei;• devin limpezi relaþiile, conexiunile dintre concepte;• te învaþã sã repartizezi, sã organizezi subiectul peniveluri.În concluzie, elevii, ghidaþi de profesor, construiesc,o datã cu el, imaginea graficã a “bolurilor”. Mergînd înpas cu acesta, ei învaþã a cãuta, a discerne, a exercita, aclasifica, a sistematiza. De fapt, profesorul îi învaþã peelevi a învãþa, ajunge cu ei la acel atît de necesar ºi doritsavoir faire.Astfel, tehnica propusã devine un instrument strategicde lucru cu informaþia nouã care asigurã în acelaºitimp o mai bunã achiziþie, o mai sigurã înþelegere anoþiunilor solicitate, condiþie sine qua non în etapele deconsolidare ºi de formare a deprinderilor.52DE LA CLUSTERING LA „BOLURI”...
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICECooperarea în “noile educaþii”Loretta HANDRABURAUniversitatea Pedagogicã de Stat “I. Creangã”Învãþarea axatã pe cooperare este unul dintre subiectelece se înscrie în registrul preocupãrilor noastremetodologice curente. Din acest considerent, revenimasupra lui, aºa cum am ºi promis într-un material anterior(vezi Didactica Pro..., nr. 3 (17), 2003), cu noicompletãri ºi perspective de abordare.Trebuie sã mãrturisim cã investigaþia noastrã constituierezultatul unei documentãri permanente, dar sedatoreazã ºi implementãrii/aplicãrii principiilor ºitehnicilor de cooperare la orele de curs ºi, în special, latraining-urile din cadrul proiectelor Bursele 2003Educaþie pentru o societate deschisã, realizat de CentrulEducaþional PRO DIDACTICA începînd cu luna iunie2001, ºi Educaþie pentru alteritate (aprilie 2003).La unele idei am ajuns în procesul propriu-zis depredare, graþie activismului studenþilor ºi profesorilorcursanþi. Acestora din urmã le mulþumim încã o datãpentru deschiderea ºi interesul manifestat faþã de respectivultip de învãþare, fapt ce ne-a determinat sãdezvoltãm problematica datã, pentru o mai bunã înþelegerea impactului cooperãrii asupra dezvoltãrii individuluipe care noi, pedagogii, îl pregãtim pentru viaþã, ºinu doar pentru BAC sau admitere la facultate.În plus, importanþa activitãþilor axate pe relaþii decooperare, pe lîngã avantajele consemnate de noi înarticolul amintit, se contureazã foarte clar ºi în „noileeducaþii”, propuse de UNESCO ºi alte organizaþiiinterguvernamentale ºi neguvernamenale. Ne referim,mai întîi, la educaþia pentru buna înþelegere ºi pace careîºi propune promovarea dialogului ºi a cooperãrii,ameliorarea relaþiilor interumane (dintre indivizi,grupuri ºi naþiuni) ºi formarea oamenilor ca apãrãtoriactivi ai pãcii.În acelaºi registru se înscrie ºi educaþia pentrutoleranþã – o condiþie necesarã pãcii, progresului economicºi social al tuturor popoarelor. Dupã cum se afirmãîn Declaraþia Principiilor Toleranþei, adoptatã la 16noiembrie 1995 de UNESCO, “Toleranþa este respectul,acceptarea ºi aprecierea bogãþiei ºi diversitãþii culturilorlumii noastre, felurilor noastre de expresie ºi manierelorde exprimare a calitãþii noastre de fiinþe umane. Ea esteîncurajatã prin cunoaºterea, deschiderea spiritului,comunicaþie ºi libertatea gîndirii, conºtiinþei ºi credinþei.Toleranþa este armonia în diferenþe” (subl. n.).Promovarea toleranþei ºi modelarea atitudinilor faþãde diferite opinii, în sensul unei deschideri reciproce ºial solidaritãþii, trebuie sã aibã loc nu doar în familie ºisocietate, ci ºi în ºcoli ºi universitãþi. Programele destudii, conþinuturile manualelor ºi cursurilor, pregãtireaprofesorilor, tehnologiile educaþionale sînt revizuiteastãzi în vederea instruirii unor cetãþeni activi ºi responsabili,deschiºi spre alte culturi, capabili sã apreciezevaloarea libertãþii, respectarea demnitãþii umane ºi adiferenþelor în stare sã previnã conflictele sau sã lerezolve prin mijloace non-violente.Educaþia pentru dezvoltarea comunitãþii vizeazã, deasemenea, ºcoala ca instituþie comunitarã principalã,care are rolul sã educe valori ca responsabilitatea,cooperarea, participarea, transparenþa ºi comunicarea.Or, aceste valori sînt cultivate de învãþãmîntul formativprin utilizarea la clasã a unor strategii interactive, precumeste colaborarea ºi cooperarea. Abilitãþile formate laorele centrate pe aceste forme de studiu îl ajutã pe elev/student sã înþeleagã cã ceea ce învaþã la ºcoalã/universitatepoate fi aplicat ºi în cadrul unei acþiuni concrete,desfãºurate pentru comunitate. Conºtientizarea interesuluicomun, comportamentul colectiv, consensul,efortul concentrat prin schimbul reciproc de mesaje ºiidei, sporirea gradului de cuplare a acþiunilor individuale,descoperirea propriului eu, acceptarea ºi tolerareaceluilalt diferit de mine º.a. sînt cîteva dimensiuni educateîn procesul cooperãrii. Acestea îl ajutã pe elev/student,care este totodatã ºi membru al unei comunitãþiconcrete, sã se integreze în ea, sã-i pese de problemelecomune ºi sã activeze pentru binele întregii colectivitãþi.Alina HANDRABURAUniversitatea Cooperatist-ComercialãDidactica Pro..., Nr.6(22) anul 200353