cuprins

DOCENDO DISCIMUS– Mîþa cu clopoþei nu prinde ºoricei;– Muºtele cad mai multe în miere, decît în oþet;– Peºtele cel mare îl înghite pe cel mic;– Ursul nu se sperie de lãtratul cîinilor;– Vulpea care doarme nu prinde gãini;– Vulturul de aripi smuls, nu mai poate zbura-n sus.Ce poate învãþa omul de la animale? Argumenteazã-þiopinia în baza unui exemplu din viaþã.Reflecþii– Cu cît natura este mai diversã, ca numãr ºicalitate biologicã a speciilor, cu atît mai mari sîntºansele menþinerii constante a componentelormediului abiotic, a calitãþilor necesare vieþii;– Conservarea naturii trebuie sã ocupe un locprimordial în sistemul valorilor umane;– Dacã te gîndeºti la ziua ce va urma – ia-þi demîncare; dacã te gîndeºti la anul care va urma –planteazã un copac; dacã te gîndeºti la viaþã –educã copii;– Unica soluþie pentru supravieþuirea omului peTerra este asigurarea unui parteneriat înþelept cunatura. Aceasta se poate realiza prin exploatarearaþionalã a resurselor naturale, supraveghereapermanentã a echilibrului biologic ºi luarea demãsuri prompte în cazul apariþiei unui dezechilibru.Þine minte! Plantele ºi animalele nu au cui sã-ºispunã pãsul, sã se plîngã. Nimeni nu le va lua apãrareaîn afarã de noi, oamenii, care, împreunã cu ele, populãmaceastã planetã.Participare civicã1. Practic, în fiecare localitate existã locuri „alenimãnui”, unde roiesc pisici, cîini vagabonzi, ºobolani,care constituie focare de infecþii ºi surse de poluare. Levedem zilnic ºi ne indignãm în tãcere.Încearcã sã descrii sau sã desenezi un asemeneapeisaj dezolant. Realizeazã împreunã cu colegii oexpoziþie de lucrãri la aceastã temã. În opinia ta, cineºi cum ar trebui sã rezolve situaþia existentã?2. Unele substanþe chimice poluante se dizolvã înapele curgãtoare ºi stãtãtoare. Altele însã, cum ar fi þiþeiulsau spuma detergenþilor, nu. Atît maturii cît ºi copiiiaruncã pungi de plastic, cutii de conserve, sticle pe careapele le aduc la maluri.Iniþiazã o activitate de cercetare ºi curãþire a rîuluisau lacului din apropiere. Calculeazã cu aproximaþiece ar costa mai scump: epurarea apelor sau menþinerealor în ordine.3. Probabil, deseori te-ai relaxat sau ai sãrbãtorit uneveniment cu familia, rudele, prietenii sau colegii lapãdure. Cu toþii cãutãm un loc de popas pitoresc ºi curat.În pãdurile ºi parcurile din preajma localitãþilor, în speciala oraºelor, astfel de locuri devin tot mai puþine.Oamenii discutã agitaþi, se indigneazã, dar situaþia,practic, nu se schimbã.Ce crezi cã ar trebui sã întreprindã cetãþenii ºiautoritãþile publice locale pentru a schimba starea delucruri? Care vor fi primii tãi paºi în vederea salvãriipãdurilor ºi parcurilor de situaþia dezastruoasã?4. Apa constituie o cale de transmitere a bolilorinfecþioase, o cauzã a declanºãrii de epidemii (febrãtifoidã, dizenterie, holerã, boli parazitare). Substanþelechimice (nitraþii, plumbul, mercurul, pesticidele) potprovoca intoxicaþii periculoase.Discutã cu lucrãtorii medicali din localitate pentrua afla mai multe informaþii despre îmbolnãvireaoamenilor din cauza poluãrii apei. Ce acþiuni urgenteputem întreprinde pentru a remedia situaþia la zi?Contribuþii la diminuarea poluãriiLa ºcoalã, acasã, pe stradã ne formãm deprinderi ºicompetenþe legate de protejarea mediului ambiant:– nu aruncãm la întîmplare hîrtii, ambalaje, sticle,pungi de plastic ºi deºeuri, ci le depozitãmordonat în containere speciale;– curãþim de gunoi spaþiile verzi;– participãm la activitãþi de cercetare a mediuluidin localitate;– depistãm societãþile comerciale ºi întreprinderilecare polueazã atmosfera, apa ºi solul, încãlcînd,astfel, legile þãrii ºi sesizãm agenþiile de protecþiea naturii;– demonstrãm în excursii ºi marºuri turistice cunoºtinþeleecologice dobîndite; nu scrijelãm numelepe tulpina copacilor, nu distrugem puieþii etc.;– supraveghem cu grijã focurile aprinse în pãdurepentru a nu provoca incendii.Curiozitãþiªtiaþi cã...– în Austria se fabricã pachete speciale de hîrtie,de volum mare, pentru ca turiºtii sã depozitezeîn ele gunoiul din locurile de popas;– reciclarea unei tone de hîrtie poate salva viaþa a17 copaci, iar atmosfera – de poluarea cu 27 kgde substanþe nocive;– planta care determinã cel mai bine gradul depoluare a aerului este muºchiul;– în or. Köln, Germania, la intersecþiile strãzilor sîntinstalate semafoare sensibile la gazele de eºapament.Atunci cînd compoziþia aerului este înnormã, semafoarele funcþioneazã fãrã probleme;dacã însã aerul devine prea poluat, semaforul îºischimbã în mod automat regimul de lucru, îndreptîndtorentul de maºini spre magistralele vecine;– regula principalã a turistului este: „Locul undete-ai odihnit ºi ai admirat natura nu trebuie sãdevinã mai puþin frumos dupã plecarea ta. Lasãun exemplu pentru alþii”;– Ziua internaþionalã a Terrei se sãrbãtoreºte înfiecare an la 22 aprilie;– în mun. Chiºinãu, str. Burebista 70, sectorulDidactica Pro..., Nr.6(22) anul 2003CULTURA ECOLOGICà ªI PARTICIPAREA CIVICÃ33