cuprins

DOCENDO DISCIMUS3. Pornind de la ideea de mai jos, cum poate fi stabilitechilibrul ecologic, economic ºi spiritual?„Omul nu cunoaºte mãsura. Cantitatea ºi calitateanecesitãþilor lui variazã în timp ºi spaþiu. Acestea sîntîn permanentã creºtere ºi devin tot mai sofisticate,satisfacerea lor realizîndu-se printr-o industrializareintensã, deoarece potenþialul uman este mai mare decîtcel tehnologic”.Autoevaluare1. Trage o concluzie, pornind de la ideea: „Oriceintervenþie în naturã îºi are urmãrile sale. Nu putemexploata la nesfîrºit resursele fãrã sã ne preocupãmsimultan de regenerarea acestora”.În mass-media se vorbeºte zilnic despre poluareaapelor, cu impact grav asupra peºtilor, pãsãrilor, mamiferelor,microorganismelor ºi, desigur, asupra omului. ªiîn acest caz este vinovat omul.2. Selecteazã exemple concrete din cãrþi, ziare saureviste ºi demonstreazã în ce constã greºeala omului.Intereseazã-te dacã administraþia publicã din localitatesusþine proiectele organizaþiilor ºi ale cetãþenilor,orientate spre soluþionarea unor probleme ecologice dincomunitate.3. Determinã valoarea maximelor de mai jos cureferire la formarea conºtiinþei ecologice:– înþeleptul tace ºi face;– mai bine sã cari pietre cu un înþelept decît sãpetreci cu zece nebuni;– mai bine un vrãjmaº înþelept decît un prietennerod;– ochii înþeleptului vãd mai departe;– omul înþelept face ce poate, nu ce vrea;– a fi înþelept nu înseamnã a fi mai înþelept decîttrebuie;– cel mai de seamã semn al înþelepciunii estebucuria netulburatã;– între douã cãi rele, înþeleptul trebuie sã urmezepe cea mai puþin rea;– nu-i nevoie de multe cuvinte pentru a-i convingepe cei înþelepþi de un adevãr;– înþelepciunea este fructul autocunoaºterii.Autodezvoltare1. a) Imagineazã-þi cã te afli la o staþie de autobuz ºifumul eliminat de mijloacele de transport îþi taie respiraþia.Parcã te înãbuºi; b) Te plimbi pe malul unui lac ºivezi peºti amorþiþi, afectaþi de substanþele toxice provenitede la o uzinã din apropiere.Pot fi considerate aceste fenomene drept poluarea naturii (aerului, apei)? Ce poþi întreprinde tu ºicolegii tãi pentru a schimba situaþia?2. Expune-þi pãrerea. Scrie un scurt comentariucu privire la urmãtoarele: „Problema protejãrii naturiieste neesenþialã faþã de alte probleme globale (deexemplu: asigurarea pãcii, explozia demograficã sauanalfabetismul). Statele lumii, inclusiv RepublicaMoldova, prin stabilirea unor cerinþe faþã de producþiaindustrialã, a solicitat instalarea obligatorie a filtrelorpentru substanþe nocive. Astfel, noxele sînt eliminate înaer în cantitãþi mici ºi au un procent redus de toxine.Foarte multe deºeuri ºi materiale utilizate sînt reciclate.În acest mod dispare necesitatea folosirii unor noiresurse ºi distrugerii celor dãunãtoare”.Gîndire criticã1. Poluarea radioactivã este la fel de periculoasã caºi cea chimicã sau biologicã. Experienþele nucleareefectuate în diferite regiuni ale globului, deºeurile radioactivedepozitate ºi emanaþiile centralelor nucleare undes-au produs accidente constituie o ameninþare pentruviaþa habitatelor.Omul are de cîºtigat sau de pierdut din experimentelenucleare desfãºurate?Încearcã sã descrii viitorul umanitãþii în caz deemanaþii a deºeurilor radioactive.2. Deseori observãm persoane ce cautã prin tomberoanesau gunoiºti. În felul acesta, ele pot sã se molipseascãde diverse maladii. Bolile se transmit, de asemenea,prin contact direct cu solul, cu apa sau prin aer, întimpul muncilor agricole, prin consumarea unor legumeºi fructe nespãlate. Copiii mici, care pun în gurã obiectecãzute pe jos sau mãnîncã fãrã sã se spele pe mîini,introduc în organism paraziþi intestinali ºi alte sursepatogene. Astfel, sînt în pericol de îmbolnãvire atîtmaturii cît ºi copiii, atît cei ce duc un mod sãnãtos deviaþã cît ºi cei degradaþi sau nevoiaºi.Încearcã sã determini eventualele consecinþe aleinfecþiilor pentru diverse categorii de populaþie. Cineeste responsabil de starea sanitarã a locurilor publice:– fiecare cetãþean în parte;– autoritãþile publice locale;– guvernul;– altcineva.Argumenteazã-þi rãspunsul, pornind de la un exempluconcret.3. Cooperarea întru binele oamenilor ºi al prietenilormai miciPoluarea mediului ambiant reprezintã un pericol atîtpentru oameni cît ºi pentru lumea animalã. Natura estebogatã prin diversitatea ei:– Albina are ºi miere, dar ºi fiere;– Calul moare dar îi rãmîne ºaua; omul moare ºiîi rãmîne numele;– Cãprioara, orice frunzã gãseºte, cu aceea sehrãneºte;– Cîinii sînt paza oilor;– Cîrtiþa pe sub pãmînt umblã, dar urma ei secunoaºte pe deasupra pãmîntului;– Leul dacã e bolnav, iepurii îi sar în cap;– Lup la mîncare, vulpe la lucru;– Mielul trecut prin gura lupului nu mai trage nicio învãþãturã;32CULTURA ECOLOGICà ªI PARTICIPAREA CIVICÃ