cuprins

DOCENDO DISCIMUSCultura ecologicã ºiparticiparea civicãPavel CERBUªCÃLiceul “Gaudeamus”, mun. ChiºinãuCu penele altuia te poþi împodobi, dar nu poþi zbura.Acest lucru nu-l prea ºtiu oamenii, dar îl ºtiu pãsãrile.(Lucian Blaga)EVOCARE: NATURA STRIGà – SOS!Omule, doreºti sã supravieþuieºti pe aceastã planetãcare te-a gãzduit?Sã ºtii însã cã vei avea nevoie nu doar de hranã ºiproduse industriale, ci ºi de aer curat, de apã potabilã ºide sol sãnãtos.Cîndva am trãit în armonie... Tu mã ocroteai, iar eute protejam cînd devastatorii încercau sã te nimiceascã.De ce þi s-a înãsprit sufletul? De ce ai devenit atîtde egoist? De ce striveºti arborii, care îþi dau oxigen,luînd în loc aer poluat? ... Inima þi s-a întunecat calemnul de abanos. Cînd vei sfîrºi cu ultima pãdure, veiprivi în jur ºi te va cuprinde groaza, dar va fi prea tîrziu.Din istoria ecologieiÎncã în Roma anticã populaþia era indignatã depoluarea rîului Tibru, iar în Atena – de poluarea portuluiPireu, vizitat de corãbii din toatã Oikumena, de undeprovine ºi termenul de ecologie (din gr. – oikos, loc,casã).În anul 1863 a vãzut lumina tiparului prima cartededicatã ecologiei. Autorul ei, Marilaun, menþiona:“Rãspîndirea plantelor are loc dupã legitãþile nescriseale naturii. Fiecare plantã cu locul, timpul ºi rostul sãu”.În anul 1872 în SUA a fost înfiinþatã rezervaþianaturalã din Zellowstone, avînd ca scop salvarea speciilorde animale ºi plante aflate pe cale de dispariþie.În anii 30 ai sec. al XX-lea a apãrut concepþia despreecosistem, iar prin anii 60 ecologia s-a consolidat caºtiinþã.În prezent, noþiunea de ecologie cuprinde un domeniuvast, ce include totalitatea informaþiilor despre viaþãºi Pãmînt: studiul relaþiilor dintre om ºi naturã, soluþionareaproblemelor deºeurilor, a poluãrii mediului etc.Educaþia ecologicã presupune formarea competenþelorºi atitudinilor corespunzãtoare. Familiarizarea cu aceastãºtiinþã este o necesitate, pãstrarea unui mediu sãnãtos deviaþã fiind, în esenþã, datoria ºi sarcina primordialã afiecãrui membru al societãþii.Din istoria ocrotirii naturii în Republica MoldovaPrimii paºi în domeniul protecþiei vegetaþiei spontanepe teritoriul Moldovei s-au fãcut în sec. al XVIII-lea. Înanul 1794, în baza unei hotãrîri, au fost luate sub ocrotiredumbrãvile, luncile ºi codrii. În 1805 domnitorulA. Moruzi a emis anumite restricþii privind extindereaproprietãþii funciare. Pe la mijlocul sec. al XIX-lea, încadrul valorificãrii stepelor prin ardere, au fost elaboratemãsuri de protecþie a crîngurilor ºi pãdurilor, ceserveau ca adãpost animalelor ºi ca mediu de creºtere aunor plante medicinale.Colaboratorii Muzeului de Etnografie ºi Istorie Naturalã,înfiinþat în 1889 la Chiºinãu, au efectuat lucrãri decercetare a biodiversitãþii. Astfel, I. Lepºi a studiatinfuzãrile de sol; S. Zaharov – microclimatologia;A. Stuart ºi B. Florescu – amfibiile, reptilele, pãsãrile,mamiferele; G. Bujoreanu ºi A. Arvat – floristica ºifitoecologia.În anii 30 ai sec. al XX-lea savantul botanist A. Borzaefectueazã numeroase cercetãri, evidenþiind 8 sectoaresilvice deosebit de preþioase ºi 2 sectoare cu vegetaþiede stepã. În baza Hotãrîrii Consiliului de Miniºtri alRomâniei din 1937 sînt declarate monumente ale naturiidin Basarabia 8 sectoare de pãdure, 1 sector de stepã ºiun segment de pãdure (Manzîr). Au fost luate subocrotirea statului sectoare de pãduri de fag ºi carpen(Cãpriana, Pîrjolteni, Hîrjauca, Palanca), de stejar-pufos(Hîrbovãþ), pãduri de luncã inundabilã (Valea-Mare,Delacãu), un sector cu vegetaþie de stepã ºi 3 arboriseculari.În ianuarie 1959, în RSSM a fost adoptatã Legeadespre ocrotirea naturii ºi folosirea raþionalã a resurselornaturale, iar în 1968 a fost înfiinþat Comitetul de Statpentru Ocrotirea Naturii, care controla respectarearegimului de rezervaþie asupra obiectelor luate subprotecþia statului. Pe parcursul anilor 80, colaboratoriiGrãdinii Botanice au efectuat studii suplimentare privindevidenþierea noilor sectoare de vegetaþie spontanã carenecesitã ocrotire. În activitatea de protecþie a plantelorrare ºi de depistare a celor aflate în pericol de dispariþieun rol aparte îi revine Cãrþii Roºii a Republicii Moldova(ediþia I, 1976) în care sînt incluse 26 de specii.Care este menirea ecologiei?Ecologia este ºtiinþa despre mediul ambiant care seocupã de studierea organismelor vii atît ca indiviziaparte cît ºi ca membri ai populaþiilor/comunitãþilor.Cele mai importante domenii de aplicare a cunoºtinþelorecologice sînt: protejarea mediului; orga-28