cuprins

DOCENDO DISCIMUS1-2 rînduriIntroducere: prezentarea tezei3-4 rînduriArgument 1 + dezvoltarea ideii3-4 rînduriArgument 2 + dezvoltarea ideii1-2 rînduriArgument 3 + dezvoltarea ideii3-4 rînduriÎncheiere: concluzieVom propune elevilor sã noteze pe cîmpul textuluielaborat, în scop de autoevaluare, elementele argumentãrii:teza, argumentul 1, argumentul 2 etc., concluzia. La fel, levom cere sã prezinte argumentele în alineate separate ºi sãle ordoneze în gradaþie, avînd grijã de coerenþa internã atextului.Secvenþa 3. Redactarea unui text argumentativÎn cadrul acestei secvenþe profesorul va urmãri sãrealizeze urmãtoarele obiective:Elevii vor fi capabili:– sã înþeleagã rolul elementelor de conexiune într-untext argumentativ;– sã utilizeze conectori logici într-o argumentarelogicã;– sã ierarhizeze în gradaþie argumentele;– sã redacteze un text argumentativ.Demersul educaþional al acestei secvenþe se va desfã-ºura în douã etape. Mai întîi, profesorul trebuie sã le spunãelevilor cã pentru structurarea logicã a unei argumentãri seutilizeazã anumite elemente lexicale care au funcþia de astructura ºi a pune în ordine ideile exprimate într-o comunicareargumentatã. De cele mai dese ori, rolul de conectoriîn ierarhizarea argumentelor îl îndeplinesc adverbele ºilocuþiunile adverbiale: mai întîi, apoi, în primul rînd, în aldoilea rînd, pe de o parte, pe de altã parte, la fel, cu toateacestea, totuºi, deci, aºadar, în fine, în concluzie, pe scurtetc. Scrise din timp pe un poster sau pe tablã, acestesintagme vor fi propuse atenþiei elevilor care, la prima etapã,le analizeazã în cadrul unei activitãþi individuale, iar apoi,la cererea profesorului, vor alege din lista propusã expresiilenecesare pentru structurarea fiecãrei pãrþi alcãtuitoare a unuitext argumentativ. Elevii ar putea sã facã schimb de opiniiprivind selecþia fãcutã ºi sã discute cu colegul de bancã: esteun moment potrivit pentru a-ºi argumenta unul altuia dince motiv au ales anume acele expresii.La etapa urmãtoare profesorul va cere elevilor sãrealizeze urmãtoarea sarcinã: Legaþi între ele frazele ºi ideile prezentate în coloanastîngã din tabelul ce urmeazã, selectînd conectoriipotriviþi din coloana dreaptã.Emisiunile pentru copii, prezentate la televizor, sînt sub orice nivel.… , emisiunile de acest tip sînt foarte puþine.… , tematica aleasã pentru aceste emisiuni nu prezintã interespentru publicul tînãr.… , emisiunea de ieri de la ora 16.00 a fost o plictisealã totalã.… , unele emisiuni documentare sînt de mare interes pentrucopii, însã sînt prezentate într-un limbaj greoi, inaccesibil.… , eu consider cã emisiunile televizate pentru copii sînt suborice nivel ºi meritã toatã critica.pe de o parte, mai întîi, în primul rîndpe de altã parte, în al doilea rînd, apoi, lafel, de asemeneade exemplu, de altfel, mai mult ca atîttotuºi, deseori, cu toate acestea, uneorideci, aºadar, în concluzie, pe scurt, în fineVom atrage atenþia elevilor, în baza textului de mai sus, asupra contraargumentului introdus prin totuºi care serveºtela stabilirea unui echilibru într-o dezbatere.La capãtul acestor secvenþe date de formare gradualã a discursului argumentativ, care constituie doar o etapãdin marele parcurs de dezvoltare a acestei competenþe transversale, apare necesitatea de a face un bilanþ parþial alactivitãþilor efectuate prin evaluarea rezultatelor.Astfel, vom concepe o probã de evaluare formativã, ca ºi întreg demersul educaþional parcurs, dat fiind cã aceastãcompetenþã este în curs de formare. Tehnica de evaluare, selectatã în acest scop, va fi proba scrisã, iar ca instrumentde mãsurare a competenþei vom alege producerea unui text argumentativ. Or, anume forma de evaluare scrisã îioferã elevului posibilitatea de a se reculege, de a-ºi recãpãta libertatea spiritului ºi de a-ºi pune în valoare calitãþilecerute de competenþa de a argumenta.26FORMAREA/EVALUAREA COMPETENÞEI DE A ARGUMENTA