cuprins

DOCENDO DISCIMUSjudecãþile, raþionamentele simple etc.” (Curriculumpentru învãþãmîntul primar);• “efectuarea analizei, sintezei, generalizãrii,abstractizãrii etc., utilizarea noþiunilor, a judecãþilorºi a raþionamentelor de diverse tipuri;• propunerea de ipoteze, selectarea de argumentepentru demonstrarea lor etc.” (Curriculum pentruînvãþãmîntul gimnazial);• “documentarea independentã asupra unor probleme;elaborarea concluziilor;• argumentarea concluziilor ºi a ipotezelor prinselectarea independentã a informaþiei necesare”(Curriculum pentru învãþãmîntul liceal).Odatã stabilitã la nivelul obiectivelor generale,aceastã competenþã este concretizatã ºi la nivelulobiectivelor de referinþã, formarea ei construindu-seprioritar prin curriculumurile disciplinelor socioumane(a se vedea curriculumurile de limba ºi literaturaromânã, istorie, geografie, educaþie civicã).Aºadar, prin documentele reglatoare ale învãþãmîntului,competenþa de a argumenta este proiectatã ca o þintã de atinsºi se regãseºte, practic, la toate nivelurile, prefigurîndu-seca o exigenþã educativã necesarã unui “proiect de reformãglobalã a mentalitãþilor”(Curriculum de bazã).Din acest punct de vedere, competenþa de a argumentapoate fi conceputã ca o finalitate clarã, ca unstandard educaþional în cadrul mai multor disciplineºcolare, mai ales, la finele ciclurilor gimnazial ºi licealde învãþãmînt, “ca rãspuns la ansamblul obiectivelorîncredinþate educaþiei de cãtre societate, iar pe de altãparte, la nevoile de dezvoltare liberã ºi deplinã a personalitãþiiumane” (ibidem).Formarea competenþei de a argumentaAºa cum reiese din prevederile curriculare, argumentareaeste o competenþã-sintezã care trebuie formatãpe întreg parcursul învãþãmîntului gimnazial ºi liceal ºicare, la finele ºcolaritãþii, trebuie supusã evaluãrii în modobligatoriu, dat fiind cã este o capacitate relevantã, globalãºi constituie o bazã tipicã pentru evaluarea finalã. În celece urmeazã, ne vom ocupa de strategiile de formare aacestei competenþe. Dar, înainte de a trata problemaformãrii/evaluãrii competenþei de a argumenta, sã precizãmce este o competenþã.Dupã Charles Delorme, competenþa este ceea cepermite cuiva sã facã faþã, într-o manierã adaptatã, uneisituaþii sociale particulare. De exemplu: a acorda ajutor unuiaccidentat. În formularea lui Xavier Roegiers, “competenþaeste mobilizarea unui ansamblu articulat de resurse învederea rezolvãrii unei situaþii semnificative, care aparþineunui ansamblu de situaþii-problemã”. De exemplu: a scrieun articol destinat unui public avizat. Anne de Blianieresdefineºte competenþa drept “ºtiinþa de a face faþã uneisituaþii anume, cînd se integreazã concomitent cunoºtinþele,capacitãþile, atitudinile ºi motivaþiile unui subiect (savoirfaireen situation).Analizînd cele trei definiþii ale competenþei, prezentatemai sus, observãm cã elementele comune prin carese descrie o competenþã sînt:1. situaþia care trebuie rezolvatã;2. actorul (elevul) care trebuie sã acþioneze pentru arezolva aceastã situaþie;3. ansamblul de resurse (cunoºtinþe, capacitãþi, atitudini)pe care elevul trebuie sã le mobilizeze pentrua rezolva situaþia.Toate aceste elemente se înscriu perfect în necesitateaabordãrii unui învãþãmînt formativ, în modelul funcþionalpragmaticde predare/învãþare a disciplinelor ºcolare ºi sîntîn spiritul reformei pe care o promovãm. În cele ceurmeazã vom încerca sã proiectãm un ansamblu desecvenþe didactice axate pe cele trei componente alecompetenþei în vederea formãrii capacitãþii de a argumentaîn cadrul unor ore speciale de comunicare la disciplinaLimba ºi literatura românã, clasa a IX-a. Avînd în vederecele douã aspecte ale comunicãrii, vom apela în demersulnostru educaþional atît la tehnicile orale cît ºi la cele scrise.În acest scop vom proceda la organizarea în mod expresa unor situaþii de învãþare în care actor va fi elevul, careva încerca sã rezolve aceste situaþii, prin mobilizarea unuiansamblu de cunoºtinþe, capacitãþi ºi atitudini, profesoruluirevenindu-i doar rolul de a-l ajuta sã se formeze.Secvenþa 1. Sã vorbim argumentatÎn cadrul acestei secvenþe instructive profesorul se vaghida de urmãtoarele obiective:Elevii vor fi capabili:– sã-ºi exprime opinia personalã în legãturã cuunele fapte sau fenomene;– sã-ºi argumenteze ideile exprimate;– sã producã mici texte argumentative pe anumiteteme;– sã analizeze o situaþie comunicativã de argumentare.De menþionat, profesorul care începe sã lucrezeasupra formãrii competenþei de a argumenta trebuie sãþinã cont de faptul cã, pentru a facilita explicarea moduluide funcþionare a discursului argumentativ, este recomandabilca înainte de toate sã-l plasãm pe elev înrezolvarea unor situaþii de comunicare argumentatã. Deaceea, pentru început, am putea invita elevii la producereaunor afirmaþii personale scurte privind unelesubiecte de interes comun.De exemplu:– Ce credeþi despre jocurile pe calculator?– Ce pãrere aveþi despre fenomenul fumatului?– Care este sentimentul vostru cînd asistaþi la o scenãde violenþã?Elevii vor încerca sã-ºi exprime pãrerile asupra subiectelorpropuse, iar în afirmaþiile lor vom atesta tendinþa de autiliza în mod intempestiv personalul “eu” (eu cred cã…,în opinia mea …, din punctul meu de vedere º.a.). Justificareaopiniilor rãmîne a fi pentru elevi un obstacol mai greuDidactica Pro..., Nr.6(22) anul 2003FORMAREA/EVALUAREA COMPETENÞEI DE A ARGUMENTA23