cuprins

DOCENDO DISCIMUSFormarea/evaluareacompetenþei de a argumentaMaria HADÂRCÃInstitutul de ªtiinþe ale EducaþieiArgumentarea ca necesitate socialãA argumenta, a dezbate, a convinge, a raþiona, a formulajudecãþi de valoare privind o idee sau de un fenomensînt activitãþi verbale, inerente actului de comunicareinterumanã, care se învaþã, se formeazã ºi se dezvoltã încãdin ºcoalã. Zilnic, în activitãþile lor de predare-învãþare,profesorii cer, iar elevii sînt solicitaþi sã exprime opiniipersonale ºi sã le argumenteze, sã formuleze argumenteîn legãturã cu unele afirmaþii, sã producã, oral sau în scris,texte argumentative la limba ºi literatura românã, dar ºila geografie, istorie, educaþie civicã etc. Le fel, cotidiansîntem puºi în situaþia de a aduce argumente în sprijinulideilor pe care le susþinem verbal sau în scris, de ademonstra, prin raþionamente, justeþea unor afirmaþii.Dacã este adevãrat cã ºcoala îi pregãteºte pe elevi pentruviaþã, întrebarea care se impune aici ºi acum este în cemãsurã îi învãþãm pe elevi sã stãpîneascã aceastã competenþãindispensabilã activitãþii comunicative de adult? Dinîntrebarea datã derivã alta: formarea spiritului argumentativeste sau ar trebui sã devinã o exigenþã educativã a învãþãmîntuluide la noi?Sã fim de acord, societatea noastrã, care se vrea a fiuna democraticã, are nevoie astãzi mai mult ca oricîndde dezvoltarea unei gîndiri logice, constructive, a unuispirit argumentativ la cetãþenii sãi. Cînd totul se pune subsemnul îndoielii – identitatea naþionalã (sîntem românisau moldoveni?), denumirea corectã a limbii noastre(românã sau moldoveneascã?), conþiniturile care trebuiestudiate (ce istorie trebuie sã învãþãm?) – numai oamenibine informaþi, înzestraþi cu o gîndire logicã, avîndsuportul unor argumente solide ºi valoroase ºi stãpînindcompetenþa de a-ºi argumenta opinia, vor putea participala dezbateri ºi vor fi în stare sã ofere rãspunsuri pertinentela aceste ºi alte întrebãri, astfel încît sã se punãcapãt bîlbîielilor care macinã de ani de zile societateanoastrã.În aceastã ordine de idei, considerãm cã formareacompetenþei de a argumenta trebuie sã devinã o necesitateeducativã a învãþãmîntului din Republica Moldova, iar artacomunicãrii argumentative trebuie sã fie un spaþiu delibertate a gîndirii ºi a elocinþei, ca în orice societatedemocraticã.Prevederile curriculare referitoare la formareacompetenþei de a argumentaReforma învãþãmîntului din Republica Moldova,produsã, mai ales, prin elaborarea curriculumului naþionalºi racordarea acestuia la tendinþele actuale aledezvoltãrii curriculare în plan mondial, ºi-a propus, cafinalitate educaþionalã generalã, „dezvoltarea personalitãþiicopilului, a capacitãþilor ºi a aptitudinilor luispirituale ºi fizice la nivelul potenþialului sãu maxim”(Curriculum de bazã). Acesta fiind idealul pedagogicformulat de reformã, este momentul sã analizãm cumstau lucrurile în ceea ce priveºte proiectarea respectivuluideziderat educaþional la nivelul documentelor reglatoareale Curriculumului naþional. Concepþia dezvoltãriiînvãþãmîntului în Republica Moldova, Curriculumul debazã, curricula disciplinelor urmãresc, printr-un ansamblude obiective generale:• “utilizarea diverselor forme elementare ale activitãþiicognitive: analiza, compararea, generalizarea,22