VPR10-octombrie_Layout 1 - AGVPS

mesc cavaleresc. Acestea fiind dateleesențiale, nu cred că, dacă realitateadescrisă în raportul prezentat Congresuluieste adevărată - mă refer la adnotareapotrivit căreia, în perioadaanalizată, ne-am desfășurat activitatea«în condițiile unei atmosfere neprietenești,unor reglementări confuzeaplicate în mod evident subiectiv și alapăsătoarei crize economice» ei bine,nu cred că atitudinea cavalerească înfața unei astfel de realități ar fi pesimismulși «depunerea armelor». Dimpotrivă,cavalerismul înseamnă,indiferent de modificările legislativecare vor urma în acest domeniu – și amsperanța că acestea vor fi într-o direcțiebună – ca vânătorii și pescarii dinRomânia să garanteze conservarea naturiiși să dea asigurări că gospodăresccu pasiune și responsabilitate resurseleregenerabile. Numai așa ne respectămdeviza, de fapt angajamentul nostru dea conviețui în bună pace cu natura.Am mai spus cândva, repet acum,că stabilizarea cadrului legislativ și îmbunătățireagestionării tezaurului naturaltrebuie să fie asociate, înprim-planul activității comunității vânătorilorși pescarilor sportivi, cu fundamentareaunei viziuni strategice, înmăsură să asigure o mai viguroasă antrenarea asociațiilor locale la viațaAGVPS. În acest context, important estesă asigurăm un cadru intern de reglementarecare să îmbunătățească raporturiledintre AGVPS și asociațiile devânători și pescari sportivi. Este fireascăașadar cerința intensificăriipreocupărilor AGVPS pentru viitorulraporturilor interne din cadrul comunitățiivânătorilor și pescarilor sportivi.Avem nevoie de o viziunestrategică durabilă, condiție esențialăpentru un management modern, atâtla nivelul structurii centrale, cât și lanivelul asociațiilor. De altfel, nici nu sepoate face un management cinegetic șipiscicol performant fără o strategie petermen lung. Îmi exprim convingereacă, bazându-ne pe participarea dumneavoastrăactivă, cu idei, propuneri,opinii critice, vom reuși să ducem lucrurilela bun sfârșit.Sunt convins că, de la tribuna Congresuluide la Alba Iulia, AGVPS va raportațării și membrilor noștri ceresponsabilități și-a asumat, cum asigurămîmpreună protecția mediului, cefacem concret pentru gestionarea durabilăa unor resurse regenerabile deimportanță ecologică, economică și socială.Și cum ocrotim speciile ce facobiectul vânătorii și pescuitului. PentruConsider meritoriesublinierea din raportcu privire la preocupareaAGVPS pentru oreglementare riguroasăîn această materie. Dincolode onoare, dincolo deresponsabilitatea noastrămorală, este nevoie de legibune, de reglementăriadecvate care să prevadăobligațiile noastre, dar șidrepturile noastre…”că nouă, membrilor AGVPS, ne revine înrăspundere directă managementulsustenabil al acestor specii, accesul laaceste resurse naturale și, implicit, conservareaecosistemelor favorabile dezvoltăriiacestora. În condițiile noi, cândtoate marile proiecții globale pentruurmătorii 40-50 de ani privesc cătredezvoltarea durabilă, proces ce presupunecombinarea optimă a creșteriieconomice cu protejarea naturii, noi,vânătorii și pescarii din România,avem datoria să asigurăm conservareanaturii și utilizarea durabilă a resurseiregenerabile și să dăm asigurări că ogospodărim cu pasiune și responsabilitate.Vânătorii și pescarii, grupați înasociațiile lor, sunt direct răspunzătoride conservarea speciilor și habitateloriar noi, la nivelul structurii centrale,trebuie să adoptăm măsuri active deprotecție. De altfel, nici nu se poate faceun management cinegetic și piscicolperformant fără vânători și pescari, eifiind continuu în contact cu natura șiavând menirea de a participa nemijlocitla protecția speciilor și habitatelorde interes cinegetic și piscicol.Cu aceste gânduri, urez deplin succeslucrărilor Congresului AGVPS de laAlba Iulia, acolo unde a fost semnatmarele act istoric de la l decembrie1918.”liberal Gheorghe Flutur – a schimbatoradical pentru a crea posibilitatea dobândiriide fonduri cinegetice de cătreclientela politică. Ulterior, fostul ministruLaszlo Borbely a mai modificat-oîncă o dată – prin Ordonanța102/2010 – pentru a atribui fonduri cinegeticela dispoziția proprietarilormajoritari de terenuri. Așa s-a ajuns lao lege hibrid în privința dreptului devânătoare, care nu mai este integral alStatului, din moment ce proprietari deteren primesc 81% din „redevența” cuvenităcu titlu de tarif de gestionare.Dar proprietari de teren nu au nici oobligație, nefiind parte în contractul degestionare dintre administrator și gestionar.Ei au numai drepturi, nu șiobligații, primind sume exagerate debani pentru terenuri pârloagă sau pășunateexcesiv, în tot timpul anului.Subliniază că, prin astfel de tarifenemeritat de mari și prin impunereade garanții de bună gestionare pestelege, administratorul împinge spre falimentgestionarii fondurilor cinegetice.Evidențiază, în continuare, „efectulde hotar”, care a intervenit după fărâmițareagestiunii fondurilor cinegetice,efect care duce la prigonirea vânatului,lipsirea lui de liniște și hrănirea lui excesivă,conducând, în final, spre un„vânat de troacă”. În aceste condiții,comportamentul speciei riscă să se modifice,datorită intervenției excesive șilipsite de etică a omului.Legea ar trebui modificată în interesulvânatului, nu al unor interesepartinice.Din păcate, constată că decidențiiministeriali au alte interese, orientându-seacum spre o liberalizare apromovării noilor vânătorii. Ei au făcutdin examenele de vânători o afacere,din care fiecare examinator câștigăîntr-o zi câte 3-4 salarii medii pe economie,punând o grilă de plastic pe untest conceput de alții. Prin absența delegatuluiAGVPS din comisiile de examinare,echilibrul care mai exista adispărut. Ministeriabili fac ce vor, iarnumărul vânătorilor și, proporțional,presiunea asupra vânatului, crește îngrijorător.O altă idee nouă a ministeriabiloreste exploatarea faunei sălbatice dinariile protejate, faună acumulată cantitativși calitativ, ani de zile, pe baniiactualilor gestionari. Legiuitorul trebuiesă fie atent la acest risc, al posibileidistrugeri a rezervei genetice dinariile protejate.Pentru pescari, gândurile sunt multmai pesimiste. ANPA este o agențiecare încalcă sfidător toate legile.OCTOMBRIE 2013 | 7

Manifestărilecinegetico-halieuticede la Alba-Iulia –20 septembrie 2013Președintelui actual, ca și celui anterior,a fost nevoit să le facă, din acestmotiv, plângeri penale. Pentru căambii refuză să pună în aplicare hotărâridefinitive și irevocabile ale instanțelorde judecată.În continuare arată că apele demunte au intrat în zona dezastrului, iarautorizațiile și permisele actuale depescuit sportiv sunt ilegale, motiv pentrucare toți pescari sportivi din Româniasunt acum braconieri. Iar pazaresursei acvatice vii este inexistentă.Mesajul președintelui CamereiDeputaților, domnul deputatValeriu Zgonea„Mă bucur că sunt alături dedumneavoastră și vreau să vă felicitpentru toate realizările pe care le-ațiavut pe parcursul anului trecut, îmiexprim speranța că și în continuareveți face la fel de multe lucruri buneîn acest domeniu, pentru care Româniaeste recunoscută și apreciată, inclusivpe plan internațional.O parte dintre colegii mei deputați,care sunt și pasionați de vânătoare,au avut inițiativa unorpropuneri de modificare și completarea legilor privind vânătoarea,pescuitul, armele, sportul și creareaposibilității desfășurării activitățilortradiționale, printre care vânătoareași pescuitul sportiv în zonele de frontieră.Ei cunosc deficiențele legislațieiactuale și, după mai multe runde deconsultări pe care le-au avut cu colegiivânători și pescari din circumscripțiileîn care au fost aleși, dar nunumai, au elaborat inițiativele legislativeledepuse la Senatul Românieiși popularizate prin broșura Congresului.Ne bucurăm să aflăm că le susținețifără rezerve, iar amendamenteleaduse prin intermediul conduceriiAGVPS din România vor contribui înmod sigur la îmbunătățirea legislațieiîn dezbatere.Așteptăm, în continuare, propuneridin partea dvs. pe care le vomanaliza împreună cu conducereaAGVPS, care va fi invitată ulterior săle susțină în comisiile de specialitatedin Camera Deputaților.Dorința noastră, a deputațilorÎn cuvântul său,următorul vorbitor,dl. Dorin Calciu,arată că:„AsemănătorLumii Antice, scindatăîn două, civilizațieși barbarie, și actuala lume avânătorilor și pescarilor sportivi esteîmpărțită, pentru moment, în asociațiiafiliate la A.G.V.P.S. din România șilumea așa numiților asociații «private»(particulari), unde orice este posibil,orice, mai mult în rău decât înbine.Din nefericire, de-a lungul ultimilorani, factorii decizionali în domeniulcinegetic și piscicol (minister șistructuri subordonate din teritoriu),folosindu-se de clișee disimulate, genlibertate de asociere, aliniere la directiveeuropene etc., nu au făcut altcevadecât să stimuleze fărâmițarea și, evident,slăbirea acestei componente aSocietății Civile, fără culoarea politicăa celor ce au deținut temporar puterea.Astfel că, dacă «portocalii», ca sășisatisfacă o pestriță clientelă, au modificatlegea, atât în pescuit cât și învânătoare, «galbenii» (foștii roșii) nunumai că se folosesc de modificărilelegii PDL-iste, criticată când încă nuerau la putere, dar nici măcar nu omai respectă, folosind-o ca și ceilalți,după bunul plac, în avantajarea proprieiclientele.Se pune întrebarea: cum de suntposibile astfel de abuzuri, când Legeaeste Lege pentru toți, clară și aparentneinterpretabilă?Sunt posibile, fiindcă actuala legis -lație, ce guvernează cele două pasiuniale vânătorilor și pescarilor sportivi,este dublată de ordine subsidiare, regulamentede aplicare, proceduri șicontracte cadru, toate înțesate de capcane,concepute prin adaos nepermis lalege și a interpretării acestora foartedepărtate de litera și spiritul lor.De ce este posibilă o astfel de situație?Pentru că din toate Politicile Publice,cunoscute în lume, a fostpromovată consecvent de Putere, de-alungul anilor precedenți, dar și în prezent,politica numită în literatura despecialitate «Leviatanul» (monstru Biblicdistructiv, fig. organizație statalăși politică absolutistă care lovește fărădiscernământ în funcție de intereseleimediate) și astfel, eternul funcționarînvățat să supraviețuiască indiferentde culoarea politică aflată temporar laputere, intră în grațiile decidentuluipasionați de vânătoare și de pescuitsportiv, este de reîntoarcere la ordineași disciplina de altădată. Acestlucru nu este posibil fără legi clare șiexigente, de natură a spori responsabilitateafiecărui angajat în domeniulvânătorii și pescuitului sportiv și afiecărui vânător și pescar sportiv înparte.De asemenea, consider că estenecesar să avem structuri organizatoriceresponsabile, care să implicevânătorii și pescarii sportivi fără excepție,în gestionarea durabilă a fauneide interes cinegetic și piscicol.Vânătoarea și pescuitul sportivnu pot fi activități desfășurate de fiecaredupă bunul plac, ci doar într-uncadru organizat, echitabil pentru toți,în care fiecare trebuie să-și aducămai întâi aportul la ocrotirea și îngrijireafaunei și apoi să se gândească lavânat și pescuit.Știm că sunt și vânători și pescariindependenți de toți și de toate, carenu respectă regulile, dar și aceștiatrebuie să înțeleagă că nu mai potperpetua la nesfârșit acest comportamentnociv atât pentru mediu, câtși pentru colegii lor.În concluzie, noi ne vom străduisă îmbunătățim cadrul legislativ, iardvs. va trebui să dovediți că știți sălrespectați. Pentru că interesul nostrucomun este să conservăm fondulcinegetic și resursele acvatice vii dinRomânia, pentru a putea satisface șiîn viitor cerințele majore ale vânătorilorși pescarilor sportivi, precum șiale organizațiilor acestora din întreagațară.”(ministru, secretar de stat, etc.), treptatîl copleșește prin cât de util poate fiși îl scutește pe acesta de «amănunteplictisitoare», cum ar fi, de exemplu,problemele din vânătoare și de pescuitsportiv. În acest mod este deschisăcalea spre corupție, spre servirea clienteleiproprii, precum și reducerea sfidătoarela tăcere a acelora care au altepropuneri și păreri. În urma aplicăriiacestui tip de Politică Publică, tragediaresursei comune vânat și a resursei comunepește este cât se poate de clară,componenta regenerabilă este doar declarativăși rezultatul nu poate fi decâtamenințarea cu dispariția a acestor resurse.Concepția promovată de către8 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Mesajul doamnei Ministru delegatLucia Varga, transmis dedl. dep. Coriolan SimedruOnorat Prezidiu, doamnelor și domnilor delegați și invitați,În primul rând vreau să vă transmit salutul Doamnei Lucia Ana Varga,Ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, care m-a rugat să văspun că este onorată de invitația primită, dar regretă că, din motive obiective,nu poate participa la lucrarile Congresului AGVPS de astăzi. DoamnaMinistru vă urează succes și vă asigură de respectul și disponibilitatea domnieisale pentru o colaborare corectă și eficientă în sensul dezvoltării durabilea vânatorii și pescuitului sportiv în România.De asemenea, permiteți-mi și mie să vă transmit bun venit la Alba Iulia,să vă spun că sunt onorat de invitație și că mă bucur că avem alături, astăzi,aici un număr important de colegi parlamentari, ceea ce arată, nu numai unrăspuns politicos la o invitație, ci un interes special pentru dezbaterile de astăziși concretizarea lor prin modificarea imperios necesară a legislației în vigoare.Trebuie să evaluăm serios erorile actualei legislații, cu luciditate șiresponsabilitate, pentru a reuși, noi, cei de aici, ministerul de resort și în finalParlamentul României, să realizăm, în sfârșit, o lege dreaptă și durabilă.Am convingerea că, împreună cu colegii parlamentari prezenți aici și caresunt personalități publice incontestabile și persoane cu credibilitate și influență,vom putea să transformăm unele concluzii de astăzi ale CongresuluiAGVPS în obiective legislative care să corecteze nedreptățile și abuzurile dinlegislația existentă.Vă mulțumesc și vă doresc succes!cei care au decis și decid încă soarta resurselorcomune vânat și pește, potrivitcăreia acestea nu pot fi gestionateprintr-o cooperare reală cu asociațiileîn profil, ci numai prin măsuri coercitivedictate de interesul politic de momentsau de alte interese ascunse, estecaducă, fiind criticată de toți specialiștiiîn Politici Publice, urmare a experiențeiîn timp a altor țări (S.U.A.,țările nordice etc.).Tragedia resurselor comune vânatși pește, în urma aplicării acestui tip dePolitică Publică, este clară și nu poateavea alt rezultat decât degradareatreptată până la dispariția acestora,anulându-se componenta regenerabilă.În lipsa unei Strategii raționale, petermen lung, resursele comune vânat șipește nu pot fi salvate de «libertățile»pe care și le atribuie cei ce le decidsoarta lor la un moment dat, când aualte scopuri și interese decât gestionareadurabilă a acestora.La această oră ,«răul» este produsși dacă nu putem promova noi, vânătoriiși pescarii sportivi, o Strategie petermen lung, de gestionare responsabilăa resurselor comune vânat și pește,care transcende interesului politic demoment, vom fi martorii unei tragediigreu și costisitor de remediat în domeniulvânătorii și pescuitului sportiv dințara noastră.”Dl. dr. ing.Vladimir Talpeșapreciază „disponibilitateala dialogdin partea conduceriiministerului încadrul întâlnirilorcomisiei tehnice de specialitate pentruadoptarea unor reglementări clare aactivității pescărești, dar finalizarea acțiunilora fost deseori obstrucționată dereprezentanții administratorului resurseiacvatice vii, A.N.P.A., poate și dincauza lipsei specialiștilor din cadrulacestei structuri.În consecință, nici până la acest momentnu este corect reglementat accesulla resursa acvatică, prin concesionareaacestui bun public și nu prin forme deatribuire cu caracter preferențial.Sub acest aspect, putem spune că soluțiiledate de instanțele de judecată înfavoarea unora din asociațiile noastre,prin obligarea A.N.P.A. de a încheia acteadiționale la vechile contracte de gestionarea resursei, ne îndreptățesc să acționămîn continuare pentruregle mentarea procedurii de concesionare.Nu este reglementată nici paza resursei,în special pentru zonele de pescuitneatribuite, unde nimeni, nici măcarA.N.P.A. nu-și face simțit interesul.Legat de această problemă, ne găsimîn situația în care personalul nostru depază, avizat și autorizat în condițiileLegii 333/2003 privind paza obiectivelor,bunurilor, valorilor și protecțiapersoanelor, nu poate constata și sancționafaptele de încălcare a legii, iartoate propunerile noastre de reglementarea situației s-au lovit de opoziția administratorului,deși există obligațiacontractuală a acestuia de a întreprindetoate diligențele în acest sens.Nu putem trece cu vederea nici promovarea(încurajarea) de către A.N.P.A.a unor acțiuni și inițiative ale altor organizații,mai puțin reprezentative pentrusector, dar ostile nouă.Unele din aceste inițiative vizeazăcontestarea legitimității A.G.V.P.S. dinRomânia și implicit a asociațiilor afiliate,a dreptului de organizare a activitățilorcompetiționale și de reprezentarela forurile de profil internaționale”.Dl. dr. ing. ȘtefanStoica felicită organizatoriipentrulocul ales și reușitamanifestării. Încontinuare spunecă „un distins colegparlamentar a rostit în cuvântul său că„legile sunt făcute să fie modificate”.Este adevărat, dar în primul rând eleOCTOMBRIE 2013 | 9

Manifestărilecinegetico-halieuticede la Alba-Iulia –20 septembrie 2013trebuiesc respectate până vor fi modificate.Acesta este obiectivul elementar alunui Stat de drept. Ierarhia legilor întroRomânie modernă nu trebuie să permităca prevederile din legile organice,așa cum este Legea nr. 407/2006 privindvânătoarea și protecția fonduluicinegetic și Legea nr. 49/2011 privindariile protejate din România, să fie modificateprin Ordonanțe de Guvern sauchiar prin Ordin de ministru.Fondurile cinegetice gestionate deAJVPS Tulcea pe teritoriul RBDD, aufost preluate prin Ordin al MinistruluiMediului și predate la RNP – Romsilvaîn mod unilateral, abuziv și nelegal,așa cum reiese din Sentința civilă nr.2253, pronunțată în ședința publică pedata de 28.03.2012 la Curtea de ApelBucurești.În Camera Deputaților, Camera Decizionalăa Parlamentului României, afost reexaminată OUG nr. 127/2010 șiamendamentele propuse de deputațiidin Comisia de agricultură și silviculturăpentru redeschiderea vânătorii înfondurile cinegetice de pe teritoriulRBDD. Au fost votate de un număr de32 deputați și un singur vot împotrivă.Fac mențiunea că subsemnatul aparticipat la lucrările Comisiei în calitatede invitat oficial, reprezentând intereseleComunității locale din DeltaDunării.Raportul comun preliminar al Comisieipentru amenajarea teritoriului șiechilibru ecologic, precum și al Comisieipentru agricultură și silvicultură, a fosttransmis în data de 05.04.2013 cu numărul24, pentru vot în plenul ParlamentuluiRomâniei.Ordonanța de Urgență a Guvernuluinr. 127/2010 este votată în ParlamentulRomâniei, dar amendamenteleprivind vânătoarea în Delta Dunării,Înainte de a fi„vânători”, suntemcetățeni ai UniuniiEuropene, care au adoptat,în acest domeniu, „CartaEuropeană a vânătorii șibiodiversității” cu cele 12principii, însușite în anul2007 de cei care ne-aureprezentat la Berna șiStrasbourg.”–Ștefan StoicaMesajul prefectului județuluiAlba Iulia, Gheorghe Feneșer„Stimați colegi,Regret că nu pot să fiu alături dedumneavoastră, la lucrările Congresuluiși la manifestările cinegeticohalieuticeorganizate de AGVPS.Fiind în imposibilitatea de a mă alăturadumneavoastră la evenimentelede azi, sunt onorat să adresez unmesaj călduros comunității vânătorilorși pescarilor sportivi, de carepersonal sunt legat, și cu care ambucuria de a împărtăși aceleași sentimente.Vânătoarea și pescuitul au stimulatdintotdeauna spiritul de competiție.Dacă la început, vânătoareaavea ca obiectiv procurarea hranei,de-a lungul timpului, ea s-a transformatîntr-un sport și în cea maibună metodă de gestionare a efectivelorde vânat. Ea dă șansa uneivieți normale, reprezintă o confruntare,în cadrul căreia vânatul areșansa lui la supraviețuire.În opinia mea, vânătorii sunt deacum obligați să joace aproape constantrolul de salvatori. Evoluțiasau, mai bine zis, involuția pădurilor,căsăpite fără milă, aduc animalelesălbatice mult prea aproape deoameni și de bunurile lor. Recent, înAlba, agricultorii au cerut ajutorulautorităților, fiind dezarmați în fațasutelor de mistreți care le-au călcatculturile în picioare, făcându-le unacu pământul. Am avut și cazuri deoameni mușcați, omorâți de animale,iar soluția în acest gen de situațiicritice stă în mâinilevânătorilor care pot ține efectivelede mistreți sub control, pot salvaculturile oamenilor și chiar și viețileacestora.Dincolo de pasiunea și uneorichiar nevoia de a vâna, am convingereacă atât vânătoarea, cât și pescuitul,se bazează pe o puternicămotivație ecologică și economică,obiectivul lor rațional fiind acela dea păstra echilibrul în natură. Dinpunct de vedere legislativ, în ultimiiani fondul cinegetic și protecția vânatuluiau fost puse mult mai bineîn valoare și asta datorită eforturilorAGVPS. Cu toate acestea, e nevoieîn continuare de reglementări riguroase,clare și adaptate la nevoileprezentului, care să asigure durabilitateavânătorii și a pescuitului.Participarea dumneavoastră activă,cu idei, sugestii, critici constructivecare pot fi cel mai bine exprimate încadrul acestor manifestări, este extremde importantă pentru menținereavânătorii și pescuitului la celmai înalt nivel de performanță șieficiență.propuse și aprobate în comisiile delucru ale Camerei Deputaților, care esteși camera decizională, „au dispărut”.În locul lor au apărut articolele din OrdinulMinistrului Rovana Plumb dinanul 2012, cu mici diferențe. Trebuiesă ne punem întrebarea: „Există separațiaPuterilor în Statul Român?”Înainte de a fi „vânători”, suntemcetățeni ai Uniunii Europene, care auadoptat, în acest domeniu, „Carta Europeanăa vânătorii și biodiversității”cu cele 12 principii, însușite în anul2007 de cei care ne-au reprezentat laBerna și Strasbourg. Am amintit acestlucru, deoarece respectarea principiilorconvenite, la nivel european în aceastăCartă, nu i-ar fi privat pe vânătorii dincomunitatea locală și localitățile limitrofede dreptul practicării vânătorii încalitatea lor de gestionari consacrați aifondurilor cinegetice din Delta Dunării,așa cum prevede legea 407/2006.Îmi închei cuvântul reamintind,dacă mai este nevoie, că AGVPS din România,ca persoană juridică privată deutilitate publică reușește, împreună cuasociațiile afiliate, să realizeze un parteneriatpublic-privat privind gestionareanu doar a faunei de interescinegetic, ci a întregii biodiversități faunisticede interes public național și internaționalpe o suprafață de peste70% din suprafața României. Să nuuităm că acest lucru se realizează cucapital în totalitate privat, iar dinpunct de vedere logistic cu un patrimoniuconsiderabil, în deplină concordanțăcu cerințele stipulate în Legea nr.407/2006 cu modificările ulterioare.În cadrul AGVPS, în ConsiliulAGVPS și în consiliile asociațiilor afiliatese regăsesc personalități ale Societățiicivile, precum și ale instituțiilorstatului, personalități academice, universitare,științifice, precum și profesioniștiîn domeniul cinegetic recunoscuțiîn România, dar și în alte foruri internaționaleunde realizările noastre suntcunoscute.10 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Mă bucur că în prezidiul Congresuluine-au onorat cu prezența membrimarcanți ai Parlamentului României,precum și conducători ai instituțiilorlocale, cărora le mulțumim pentru organizareși ospitalitate”.Dl. ing. Mihai Olteanu– președinteAJVPS Mureș –prezintă, în liniimari, noul sistemde organizare aasociației pe care oconduce și consideră că AJVPS Mureșa pierdut foarte multe fonduri cinegeticepentru că nu s-a reorganizat latimp. Acum, deși târziu, s-a înfăptuito reformă totală.Acum, cele 12 grupe din componențaasociației sunt autogestionare,iar șefii de grupă fac, fără excepție,parte din Consiliu.Răspunderea pentru autogestiuneși folosirea rațională a resurselor proprii,inclusiv financiare, revine grupelor.Noua organizare convinevânătorilor și a întărit coeziunea șiresponsabilitatea grupei, care hotărăștesingură cum valorifică cota derecoltă, fără amestecul asociației.Consideră că acest model de organizarea asociațiilor, pe grupe autogestionare,este mai bun decât„privatizarea” înfăptuită de alții, atâtpentru vânat cât și pentru vânători.Este o problemă de viitor pentru caAJVPS-urile și AGVPS să rămână întroformă de organizare similară celeiactuale.Dl. Mugurel Ionescu prezintăpunctul de vedere al dlui. Titus Pintea,care critică „modul de administrare,de către ANPA, a fonduluipiscicol, în special al celui din apelede munte și face propuneri concretepentru protejarea acestuia”.Dl. Dorin Carabățprezintă, la rândulsău, problemaaparte a șoimăritului:„Șoimăritul estemodul de a vâna cuo pasăre sălbatică de pradă (răpitoare)dresată. Acest domeniu are o practicăvenerabilă, începuturile sale datând înurmă cu cca. 4500 ani. Pare să fi apărutîn China, după care s-a extins în țărilearabe și mult mai târziu în Europași pe alte continente. Țara noastră sebucură de tradiție multiseculară, cu începuturiîn sec. XII și maximă înflorireîn sec. XV-XVI. Există o bogăție de documenteprivind șoimăritul pe meleagurilenoastre. Șoimii și șoimarii noștriau avut un răsunător renume la curțileEuropei și ale Imperiului Otoman.După apariția armei de foc, șoimăritula căzut în uitare, dar nu definitiv.Din generație în generație tradiția acontinuat, așa încât a fost posibilă, înzilele noastre, o reorientare a omeniriicătre trecut, pretutindeni în lume.Din noiembrie 2010, șoimăritul afost declarat de UNESCO ca făcândparte din patrimoniul spiritual al umanității.În urmă cu un an, la Abu Dhabi,Asociația Peregrinus a reprezentat Româniala unul dintre cele mai mariConferințe Internaționale Falconery,fiind primită cu drepturi depline în AsociațiaInternațională Falconery.Suntem ultima țară din Europacare nu și-a legiferat vânătoarea cușoimi. De aceea cerem cu fermitate unloc printre vânătorii țării noastre.”Continuă cu prezentarea AsociațieiPeregrinus, înființată în anul2009, de către 6 șoimari, cu obiectivulacesteia de protejare și folosire a păsărilorde pradă, care vânează selectiv.Vorbește despre relația om-pasărede pradă, care necesită muncă și se cimenteazăîn timp, aceștia devenindprieteni. Mulțumește pentru invitațieși atenție.Au mai luat cuvântuldomnii: ing.Traian Oprea – dela AJVPS Timiș,care revine cu solicitareade a reglementa,prin lege,vânarea mistrețului în tot timpul anuluiși ridică problema câinilor maidanezi,precum și a costurilor implicatede întreținerea acestora, dl. Dinu Solojan,care reia problema accizăriiabuzive a armelor și muniției de vânătoareși dl. Ion Angelescu – membrual AJVPS Buzău, veteranul devârstă al Congresului, care a depășit90 de ani și 74 de ani de vânătoare.Acesta este mândru că a lucrat în sectorulcinegetic și a avut colegi pe dnii.dr. ing. Neculai Șelaru și dr. ing. NicolaeGoicea, membri ai ConsiliuluiAGVPS. Speră să poată participa și laalte congrese al AGVPS.D-nii directori ing. Eusebiu Martiniucși ing. Valeriu Bolgiu înțelegsă renunțe la cuvânt, din lipsă detimp.La finalul dezbaterilor, dl. vicepreședinteFlorin Iordache supune lavot documentele acestuia, Legământulși Jurământul Vânătorului, precumși ratificarea modificărilor aduseStatutului AGVPS, de către Consiliulasociației generale. Toate sunt votate,prin vot deschis, în unanimitate.Dl. vicepreședinte Florin Iordachemulțumește delegaților la Congrespentru prezență și îi invită,pentru început, la masa comună, iardupă aceea la Sărbătoarea Zilei Vânătoruluiși Pescarului Sportiv din România.S~RB~TORIREA ZILEI VÂN~TORULUI{I PESCARULUI SPORTIV DIN ROMÂNIAO suită de alte manifestării cinegetico-halieutice agreabile au urmat înaer liber, lângă ceaune, șoimi, arcași și câini de vânătoare, într-un cadru naturalde un pitoresc aparte. Primirea buciumăreselor și programul artistic,alături de bucatele alese și vinul bun, au creat o atmosferă de adevărată sărbătoare,la care au participat, alături de delegații la Congres, vânătorii și pescariilocalnici, dar și membrii familiilor acestora și alți invitați din țară șistrăinătate.Apreciem, deși putem fi subiectivi, că punctul forte al sărbătorii la constituitdemonstrația de vânătoare cu păsări de pradă, deși foarte interesantă afost și demonstrația de tras cu arcul și, cu adevărat plăcută, întrecerea maeștrilorîn arta culinară cu specific vânătoresc și pescăresc. Dar despre aceastăsărbătoare, mai multe în numărul viitor.OCTOMBRIE 2013 | 11

formularea cu „identificarea” esteușor confuză, deoarece noțiunea însine poate fi interpretată ca însemnândși „văzuți”, deci având toate elementelede recunoaștere, ceea ce nueste exact. Astfel că, poate ar fi fostmai potrivită formularea „cerbi auzițiîn jurul locului de boncănit”. Iar întimpul serii sau nopții, când se poateproduce un reviriment al boncănitului,apare o șansă în plus de a comparanumeric – și eventual însuma –mugetele cerbilor din locul de boncănit,să spunem «memorate spațial» cucele ale cerbilor care au rămas încă«lăturași».În ziua următoare, este posibil săfie văzuți în chiar locul de boncănit șidin cerbii doar auziți în noaptea trecută,fiind astfel observați și IDENTI-FICAȚI, în sensul categoriei de vârstăși al conformației trofeului.Cât despre ciute și viței, de regulăaceștia sunt toți prezenți la diferite locuride boncănit, astfel că prezența lorînsumată va da cifra efectivului, cucondiția îndeplinirii și a acelei cerințea fișei de a încadra ciutele în diverselecategorii de vârstă solicitate („în măsuraposibilităților”, cum subliniazăArt. 16 din instrucțiuni). Oare să fiemai puțin importantă observarea ciutelor,încât să se facă un astfel derabat în acțiunea de „estimare a efectivelor”?Dacă ar fi așa, ce rost ar maiavea pretenția de a încadra ciutele încategorii de vârstă, o dată în juninci,mature și bătrâne (fișa tip 2.3 la boncănit),altă dată în centralizatorul 2.4– la boncănit, altă dată în clase de vârstădelimitate matematic, la 1 – 3 ani,3 – 9 ani și peste 10 ani… fișa de observațiitip 2.5 a cârdurilor de cervideși, în sfârșit, din nou în clase de vârstădelimitate matematic, la 1 – 3 ani, la3 – 10 ani și peste 10 ani, în fișa tip2.6 la locurile de hrănire și în centralizatorul2.7.Probabil că se fac două categoriide centralizări, una în clase delimitatematematic (dar cu precizarea de 3 –9 ani, sau 3 – 10 ani, pentru a nu derutaobservatorii). De fapt însă, aceaadăugire privind „estimarea …și înmăsura posibilităților și asupra ciutelor”,credem că este lipsită de sens,deoarece exact în perioada de boncănit,posibilitățile de observare a ciutelorsunt cel puțin egale cu cele pentruobservarea masculilor. Mai ales căciutele se mișcă mai puțin – comparativcu masculii care se înfruntă și seaflă într-o continuă neliniște. Fărăacea adăugire, nu ar mai fi apărutacel înțeles ambiguu. Aparența de interesmai redus față de „estimareaefectivului de ciute …în măsura posibilităților”(contându-se pe un sex ratiode 1:1) s-ar explica probabil în ideeacă, dublând numărul de masculi „estimați”,s-ar obține efectivul total decerbi din acel „fond cinegetic”, deci inclusivefectivul de ciute. În realitateînsă, lucrurile se prezintă altfel. Dincercetările noastre – pe care le putemnumi chiar „studiu” desfășurat în maimulte decenii de activitate – acel sexratio pentru cerbul comun este de1:1,4 în favoarea femelelor, iar pentrulopătar este de 1:3.Dar, dragi „observatori ai boncănitului”,trecând peste cele de mai sus,ne îngăduim o întrebare.Nu este așa, că știați că perioadade boncănit este parte integrantă și indisolubillegată de cea de împerechere?(așa cum vi s-a explicat într-oparanteză). Sigur că știați, după cumștiați – fără să mai fie nevoie să vi seexplice – că taurii sunt de fapt masculiiși nu femelele… Pentru că dacă –prin absurd – nu ați fi știut aceste lucrurielementare, ne cerem scuze,dar… nu ați fi avut ce căuta în ”acțiuneade estimare a efectivelor de faunăsălbatică de interes cinegetic...”!ERATĂÎn materialul publicat în nr. 9al VPR – septembrie 2013, Despre„estimarea” efectivelor de faunăsălbatică de interes „cinegetic”, lapagina 6, la jumătatea primei coloane,cu referire la activitateacaprei negre, trebuie citit corect„…altele în păștere…”, - păscut„la pas”, în loc de „…altele înpeșteri…”. (N.R.)OCTOMBRIE 2013 | 13

CHINOLOGIECele șapte luni de acasăText și fotografie MARIA SĂVULESCUDespre oamenii civilizați se spune că au cei șapte ani deacasă. Am putea spune același lucru despre câini, darreferindu-ne la educația pe care o primesc în primeleșapte-opt luni de viață: sunt esențiale atât modul în careîși trăiesc primele săptămâni în cuibul în care deschidochii în lume, cât și educația pe care o primesc în primeleluni petrecute în noul cămin.Din nefericire, destul de mulțiconsideră că obligația și responsabilitateadresajului cade,în totalitate, în seama dresorului.Această abordare este cât se poate degreșită. Nu o dată am întâlnit cazuri încare cățelandrul de șapte - opt luni16 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

este dus la dresaj fără a fi fost învățatelemente și comenzi esențiale, precum„șezi”, „culcat”, nu mai vorbim de „așteaptă”,„aport”, „la picior” etc.Educația lui este neglijată în primeleluni și apoi se așteaptă ca dresorulsă facă minuni! Dacă materialuleste bun – câinele isteț și dornic să învețe,moștenind genetic pasiunea șidorința de a vâna – atunci lucrurile sepot îndrepta. Dar chiar și așa, muncadepusă este mult mai mare și sunt cazuriîn care, cu tot efortul și implicarea,nu se mai poate ajunge larezultatele dorite. În principiu, câinelear trebui să ajungă la dresaj cu unbagaj minim de cunoștințe.Dacă am început cu o paralelă dinpunct de vedere al educației, putemcontinua în aceeași notă spunând că,așa cum este vorba „spune-mi de undete tragi ca să-ți spun cine ești”, tot așaexistă zicala „cum este vânătorul așaeste și câinele”.Toate amănuntele și etapele suntesențiale, începând cu alegerea caniseidin care se dorește achiziționarea câinelui.Este de dorit ca părinții să fiecunoscuți, cu acte de proveniență, dinrasă curată și cu drept de reproducere,câștigat prin participarea la concursurilechinologice. Este foarte importantcum arată canisa și dacă sunt respectatecâteva elemente esențiale de curățenie,hrănire și urmărire a stării desănătate a puilor din cuib. Un pui carevine bolnav sau cu sechele și sensibilitățidatorate unui mediu de creștere șialimentații necorespunzătoare va fimai greu de dresat, mai sensibil, maipredispus bolilor.Nu trebuie trecut cu vederea un aspectfoarte important: câinele de vânătoarelucrează multe luni pe anîntr-un mediu ostil, cu temperaturiscăzute. El intră în apa rece, aleargăpe ger, scotocește prin hățișuri, fiindexpus mușcăturilor de căpușe și țânțari.Din cauza tuturor acestor aspecteeste esențial să ne asiguram că micuțulmoștenește gene puternice.Dresajul trebuie să înceapă de la 3-4 luni. Această perioadă este cea delucru în interior (în cameră sau curte)într-un mediu falimiar câinelui, în carepoate învăța comenzile de bază cumsunt: „aici”, „înapoi”, „șezi”, „culcat”,„du-te”, „aport”. În acest habitat el sesimte în largul lui și nu apare stresulsuplimentar adus de necunoscut.După ce a învățat temeinic acestenoțiuni, la 5 luni trebuie scos în teren.Un alt element esențial este verificareareacției la focul de armă. Cea mailesne și la îndemână metodă – și poateși cea mai puțin costisitoare – esteaceea de a merge, în plimbare, cu câinelela poligon. Acolo vă puteți urmărireacțiile micuțului. În cazul în careconstatați că își manifestă teama laauzul împușcăturilor (venite dinsprestanduri) atunci puteți mângâia câinelepentru a-l liniști.Apropierea de locul de tragere sepoate face treptat, asigurându-vă astfelde familiarizarea cu zgomotul defoc de armă. Ieșirea la poligon constituieun bun prilej de socializare și decreștere a nivelului de toleranță lanou, la necunoscut. Participările laconcursurile chinologice la claselebaby și puppy sunt și ele benefice pentruconturarea comportamentului câineluiși pentru identificarea, cuajutorul arbitrilor, a punctelor tari și acelor slabe.Este indicat ca în perioada gestațieicrescătorul să meargă cu cățeauala o vânătoare ușoară sau în poligon.Toate aceste activități sunt beneficenoilor pui, ei acumulând informațiichiar din perioada intrauterină. Și fiîncăam adus în discuție acestă etapă,este foarte important pentru sănătateapuilor și a cățelei ca aceasta din urmăsă nu fie supusă eforturilor și să fiemenajată.O vânătoare ușoară, în care să lucrezecâteva zeci de minute la o prepelițăsau la un fazan, în primelesăptămâni, este binevenită. Dar doaratât! Primele zile de viață de la fătareși până se pot hrăni singuri din castronsunt și ele importante. Este esențial săfie urmărită evoluția puilor, hrănirealor uniformă, suplimentarea lapteluimatern în cazul în care numărul puiloreste mai mare, deparazitarea la timp,curățenia în cuib, vacci narea corespunzătoare.Un pui sănătos, iubit și îngrijiteste nestresat și răspunde multmai bine la comenzi, acumulând cunoștințelemult mai ușor.Acest subiect este unul amplu caremerită a fi urmărit și tratat cu seriozitate.Cel ce dorește să aibă în câine unpartener de nădejde la vânătoare se vaîngriji de aceste aspecte, iar satisfacțiilepe care le va avea implicându-seși urmărind cu seriozitate dresajul câineluivor recompensa cu siguranțămunca depusă.OCTOMBRIE 2013 | 17

DIN TERENVânătoare în octombrieCamuflajulla vânătoare (III)Text și fotografie COSTIN ALECSANDRESCUDupă ce am trecut în revistă echipamentul pentrucamuflajul vizual și auditiv folosit la vânătoare, vomprezenta câteva aspecte legate de camuflajul olfactiv decare putem beneficia atunci când ieșim în teren încăutarea vânatului, la observații sau la vânătoare.Apropierea de vânat, în generalși de vânatul mare, în speciala devenit din ce în ce mai dificilădatorită, pe de o parte, creșteriiacuității și experienței vânatului supuspermanent presiunii civilizației ce seextinde continuu în detrimentul habitatuluinatural, iar pe de alta din cauzaprezenței tot mai dese a oamenilor înmediul, altă dată mult mai liniștit, alvânatului.Dacă văzul și auzul vânatului pot firelativ mai ușor de amăgite, grațiemultitudinii de materiale de confecțiisilențioase, cu modele camuflaj pentrutoate anotimpurile și mai toate modelelede vegetație, simțul mirosului estepoate cel mai sensibil și mai greu dedepășit, mai ales dacă vorbim desprevânatul de talie mare, pornind de lacăprior, mistreț și până la cerb și urs.Vânatul, în general, dacă nu estederanjat peste măsură, se deplaseazăpe aceleași poteci păstrând o anumitărutină, dacă o putem numi așa. Vânatulmare, pe cât posibil și în măsura încare terenul îi permite, folosește înplus un element natural care îl poatefavoriza uneori considerabil, și anumevântul. Vântul îi poate aduce o mulțimede informații, deoarece poartă cuel mirosurile ființelor aflate maiaproape sau chiar foarte departe delocul respectiv. Când nu poate folosivântul în favoarea sa, vânatul estepractic într-o permanentă stare dealertă, iar apropierea de el este cu atâtmai dificilă.Aici intervine relativ noua tehnologiea camuflajului olfactiv, care vine săblocheze mirosul uman, făcând vânătorul,din acest punct de vedere, practic„invizibil” pentru vânat și aplecândsensibil balanța reușitei partidelor devânătoare de partea noastră.Corpul uman poate colecta mirosuriși emite de asemena moleculeodorizante în mediul înconjurător.Practic pornind de la ce mâncăm, cehaine purtăm, la mirosul ambiental allocuinței sau locului în care lucrămprecum și transpirația normală pe careCE VÂNĂM ÎN OCTOMBRIEcorpul o elimină pentru a preveni supraîncălzirea.Toate la un loc genereazăo adevărată „semnăturăper sonală” pe care vânatul o înregistreazăca pe un element nefiresc și carenu aparține mediului său natural.Aceast element străin mediului, purtatde cele mai multe ori de vânt și perceputcu ajutorul mirosului, declanșeazăstarea de alertă a vânatului și determinăsporirea atenției acestuia.Folosind însă echipament adecvat,putem masca sau mai bine zis ștergeacea „semnătură” odorifică de careaminteam mai sus și ne putem apropiamult mai lesne de vânatul pe care îlcăutăm. În acest sens se folosește carbonulactivat, zeolitul și carbonul tratat.Carbonul activat stă la baza tehnologieide absorbție a mirosului umanși a fost primul element folosit de companiileproducătoare de echipamentpentru vânătoare în acest scop. Aurmat apoi zeolitul, un alt element cea extins spectrul de absorbție odorificăcompletând carbonul activat. Cercetărileîn domeniu nu s-au oprit aici și afost adăugat carbonul tratat care blocheazăși neutralizează particuleleodorizante din respirația umană, completându-leastfel pe primele două. Șipentru a consfinți tehnologia be blocareodorifică, compania Scent-Lok dinSUA, una dintre pionierele în materie,a combinat cele trei elemente și a obținutnoua tehnologie Carbon Alloy,așa numitul „aliaj de carbon”.Este drept, echipamentul ce încorporeazăaceastă tehnologie costă pemăsură. Se pare însă că prețul plătit varăsplăti efortul finaciar, iar reușita pertidelorde vânătoare va fi pe măsură.Protejați și echipați cu un asemena„aliaj”, nici nu ar putea să fie altfel!Mamifere: bizam, capră neagră (exemplar de selecție), căprior (femelă),cerb comun (mascul de trofeu, mascul de selecție, femelă și vițel), cerb lopătar(mascul de selecție, femelă și vițel), câine enot, dihor comun, hermelină,jder, marmotă, muflon, mistreț, nevăstuică, șacal, viezure, vulpe; dela 10.10. – cerb lopătar (mascul de trofeu); de la 15.10. – capră neagră(exemplar de trofeu); până la 15.10 – căprior (mascul)Păsări: becațină comună, becațină mică, cioară grivă, cioară grivă sudică,cioară neagră, cioară-de-semănătură, ciocârlie-de-câmp, cocoșar, coțofană,fazan, gaiță, găinușă-de-baltă, gâscă-de-vară, gâscă-de-semănătură, gârlițămare, graur, graur dobrogean, guguștiuc, ieruncă, lișiță, porumbel gulerat,porumbel-de-scorbură, potârniche, prepeliță, rață mare, rață mică,rață fluierătoare, rață-cu-cap-castaniu, rață moțată, rață pestriță, rață sunătoare,rață lingurar, rață sulițar, rață cârâitoare, rață-cu-cap-negru,sitar-de-pădure, stăncuță, sturz-de-vâsc, sturz cântător, sturzul-viilor, turturică.18 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

pe care le imită. Fie că este vorba desimplele mulaje din plastic conceputepentru a fi ancorate în apă sau de multmai sofisticatele atrape ce imită mișcareape apă sau în aer a suratelor lor vii,atrapele au cunoscut un progres evident,proces în care ingineria și talentulartistic și-au unit eforturile pentrua veni în ajutorul pasionaților vânătoride pană.Același proces de modernizare afost aplicat și în cazul chemătorilor degură individuale. De la tradiționaleletuburi meșterite din lemn, la complexelechemători din te miri ce fel deplastic sofisticat, cu o tehnologie carenu permite înghețarea sau blocarea,din cauza condensului, a mecanismuluice produce sunetul, chemătorile , alăturide atrape, fac adesea deliciul partidelorde vânătoare la baltă. Cesatisfacție poate fi mai mare decât reușitade a întoarce din drum, cu chemătoareamânuită cu măiestrie, un stoltrecător de rațe sau un rățoi nehotărât,dacă să coboare sau nu pe oglinda apei,în fața standului amenajat pe mal.Pentru o reușită deplinăToate eforturile producătorilor dinindustria de profil au avut și au un singurscop, acela de a simula, pe cât maimult posibil, realitatea și pentru aatrage păsările ce vor trece în zbor pedeasupra locurilor. Fie că este vorba dedetalii de formă și colorit, în cazul atrapelor,sau de posibilitatea de a imitacât mai bine glasul suratelor aripate, încazul chemătorilor, orientarea estefoarte clară. Atenția până la cel maimic amănunt este regula de bază. Dar,oricât de perfect realizate ar fi atrapelesau chemătorile pe care le folosim, experiențapersonală în așezarea primelorși în mânuirea celor din urmă,aduce nota personală și poate fi cheiasuccesului într-o zi în care, spre exemplu,rațele nu răspund eforturilor noastre.O formație de atrape ce sepotri vește mai bine ochiului de apă pecare le-am instalat, o grupare ce inspirămai multă încredere și o modulațiesonoră controlată cu măiestrie dincăușul palmei pus la gura chemătorii,pot face diferența. De cele mai multeori sunt mici detalii și ajustări de finețe.Aici intervine experiența și de cenu și talentul personal. Pentru ca să învățămaceste lucruri, este nevoie detimp și efort susținut, dar este posibil,cu răbdare și bineînțeles cu pasiune, sădeprindem adevărata artă, dacă oputem numi așa, a folosirii atrapelor șichemătorilor de gură în vânătoarea larațe. Nu este ușor, dar cu siguranțămerită!Rață la cuptorcu sos de coacăze și rozmarinGastronomie vânătoreascăNANA NINADupă deschiderea vânătorii la rațeaveți ocazia de a face o surpriză plăcutămusafirilor invitați la masă carese vor bucura să guste din preparatelede sezon. Rața sălbatică a făcut întotdeaunadeliciul unui prânz, iar oaspețiivor aprecia cu siguranță bunătățilegătite pentru masă.Ingrediente: o rață sălbatică curățatăși tăiată în patru, 100 ml suc acrișorde coacăze, unt, un pahar de vinalb sec, 4-5 căței de usturoi, o lingurăde miere și de oțet balsamic, cimbru,câteva fire de rozmarin, sare și piper.Prepararea sosului: se amestecăsucul acrișor cu mierea și se pune lafoc mic într-o crăticioară. Când dă înfiert se adaugă vinul alb și se lasă lafiert timp de 15 minute. Adăugămapoi usturoiul tocat mărunt și cimbrul,cu o lingură de oțet balsamic șilăsăm să fiarbă timp de 10 mimute.Preparare: condimentăm rața cuamestecul de sare, piper și cimbru, oungem cu unt și o dăm la cuptor lacirca 200 grade Celsius, până se rumeneșteuniform pe toate părțile,timp în care o ungem cu sosul acrișorgata preparat.Servim pieptul sau pulpele pe ofafurie și adăugăm din belșug sosulacrișor rămas. Ornăm cu câteva firede rozmarin. Un pahar de vin roșu,sec-demisec, va adăuga un plus desavoare bucatelor. Poftă bună!OCTOMBRIE 2013 | 21

DIN TERENCâini de vânătoareCâinele vânătoruluide mistrețiText și fotografie WALTER DROLLAproape toți împătimiții vânătorilor de mistreți îșidoresc, măcar odată în viață, să aibă sau să formezeun câine care să urmărească numai vânatul negru - urssau mistreț și să fie indiferent față de oricealt vânat întâlnit în pădure.Acest deziderat îl au mulți vânători,din care motiv se amăgesc,preferând să ia un metismai lesne de procurat și de înlocuitcând are neșansa să fie spintecat de„bisturiul” colțului vreunui vier maiaprig. Chiar dacă se întâmplă ca dintreacești metiși, unii să aibă utilizăripractice în domeniu, nu vor transmiteurmașilor aptitudinile proprii. Iar proprietariivor avea nevoie de multă răbdareși antrenamente, alături de câiniiformați, în teren, în speranța că uniiîși vor egala înaintașii. De cele maimulte ori, visul se va ternina cu uneșec, fiind necesară o altă experiență,care costă timp și bani, dacă perseverămîn adoptarea metișilor.Din experiențele proprii, de crescătoral câinilor hărțuitori, respectivcopoilor ardelenești (Standard FCINr. 241) aceștia sunt cei mai potrivițiplaiurilor noastre.Recomand totuși să ne alegemcâini din rasele pure, precum ar fijagdt-terrierii sau fox-terrieri, ori airdale-terriericât și copoiul alpin ori tekelul-sârmos.Toate aceste rase daubune rezultate în urmărire și hărțuire,mai puțin iarna când, datorită taliei,nu pot escalada troienele de zăpadă,rămănând în urma vânatului.Chiar dacă și alte rase selecționatepot avea aptitudini și utilizări la vânătorileamintite, satisfacțiile le vomprimi de pe urma câinilor din grupahărțuitorilor de talie mare, ce pot susțineviteza de deplasare a vânatului șiîn condițiile zăpezilor abundente.Copoiul ardelenesc, prin constituțiafizică cât și a taliei, dă randamentesuperioare în cele mai grele și accidentateterenuri, în care se orienteazăperfect, dând dovadă de hărnicie șipasiune vânătorească ieșită dincomun. Copoiul ardelenesc este uncâine de urmărire perseverent și prudentîn același timp în hărțuirea vânatului,pe care îl semnaleazăpermanent prin glasul inconfundabil.Fiind aprig urmăritor, nu se lasă intimidatde ripostele agresive ale urșilorsau mistreților. Pe lângă aceste aptitudinidefinitorii, prin educare și antrenamente,copoii ardelenești potdeveni excelenți urmăritori și bocitoriai vânatului căzut, imaginea de maisus fiind elocventă.Marea lor pasiune de a urmări vânatul,peste șapte munți și șapte văi,le poate fi uneori fatală, dacă întâmplătorîntâlnesc câini ciobănești saulupi, ce îi pot sfâșia sau dezorientându-seîn imensitatea munților,atunci când nu primesc semnale sonore– sunet de corn sau foc de armă.În asemenea împrejurări, pentru a-iajuta să mă regăsească, îmi impregnezîncălțămintea cu un spray odorizantși îi aștept la locul de pornire avânătorii, unde ne-am despărțit șiunde neapărat vor reveni.Oricum câinele, cu cât va îninta învârstă, va acumula experiență, nu seva dezorienta întâmplător, mai ales căla asemenea vânători nu sunt singuri,fiind împreună cu cel puțin doi-treisemeni ce acționează în grup, ajutându-sereciproc.22 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

CHINOLOGIERick - o poveste de sufletText și fotografie GHEORGHE TAPALANL-am luat de la un prieten vânător când aveanumai două luni, pe 1 octombrie 1999, și aveasă fie alături de noi timp de 14 ani. Părințiierau o femelă de brac german cu păr scurt, iartatăl un brac german cu păr sârmos. Nu arăta cineștie ce, dar avea ceva aparte…La început l-am ținut numai încasă unde, când a intrat pentruprima dată, s-a dus directla o blană de vulpe întinsă pe podea,ignorând total prezența alor mei.Apoi, zi de zi, l-am luat cu mine la serviciu,în mașină, sau prin oraș, peunde ne purtau treburile cotidiene.Era prezent, ascultător și nu crea niciun fel de probleme. Era pur și simplumulțumit că îmi era alături.L-am scos la vânătoare pentruprima dată când avea patru luni și jumătate.Era februarie și vânătoareaera, pe atunci, în 2000, încă deschisăla fazani. Am rămas uimit la primularet, fără să fi făcut cu el vre-o instruiresau antrenament, urmat de unaport stângaci, cu poticneli, dar cu oambiție și dăruire ce nu se pot uita.Am ieșit apoi la rațe, înainte demijlocul lui martie, la vremea aceeasezonul era încă deschis și permiteaieșiri la baltă ce nu se vor șterge vreodatădin amintire. De data asta eramînsoțiți și de alti câini de vânătoare,antrenați și experimentați pentruaportul din apă. A privit la începuttimid apa, dar instictul a învins. A intratîn apă și, imitând partenerii patrupezicu experiență, a adus primarață pe mal. Instictul și pasiunea pentruvânat și vânătoare s-au dovedit afi mai puternice decât frigul de afarăși răceala apei.Au urmat zile de primăvară și primeleantrenamente după carte, în specialpentru aportul din apă. Vara atrecut și s-a deschis din nou sezonul lavânătoare. Am mers la prepelițe, apoila potârnichi și fazani și din nou larațe. Nici iepurii nu mai erau o necunoscută,iar nasul excelent și pasiuneapentru aport au făcut deliciul zilelorpetrecute alături de Rick la vânătoare.În rest era prietenos, protectorfață de toți ai familiei și avea un deosebitsimț al proprietății. Adesea, laguguștiuci, îmi aducea și piesele colegilorși nu părea tocmai mulțumit cătrebuia să le returneze celor ce le dobândiseră.Îl luam cu mine la serviciu și adeseapleca singur pe stradă. Cunoșteacentrul Bucureștiului și nu o dată amprimit telefoane de la prieteni cum căRick este pe la CEC, pe Calea Victorieisau pe Lipscani. Se ferea de pericole,el știe cum, și se întorcea întotdeaunaînapoi după turul de oraș de la oreledimineții.Cunoscut și îndrăgit de priteni șicolegi, era pasionat de vânătoare șiavea un instinct nativ pentru vânat,animat permanent de o energie inepuizabilăcând ieșeam pe teren. Niciciulinii și nici zăpada înghețată nu-iputeau stăvili pasiunea pentru vânătoare.În septembrie am ieșit cu el la prepelițe.Deși avea povara celor aproape14 ani, s-a bucurat pentru ocazia de afi din nou alături de noi la vânătoare.Ne-a părăsit în liniște, pe 6 septembrie,la o săptămînă după ultima ieșirela prepelițe, într-o zi de toamnăcu soare blând și darnic, mulțumitparcă pentru că avusese șansa de amai ieși odată pe câmpurile cu vânatpe care le știa atât de bine…Adio Rick, adio prieten drag!24 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Rubrica juristuluiLEX REXFormarea câinilorde mistreți în țarcuriN. ȘELARUCâinii foarte buni de mistreți sunt rari. Ei pot fi de diferite rase, metiși sau pur șisimplu maidanezi, care au însă câteva calități comune: știu să găsească mistreții,uneori în timp record, să le semnalizeze prezența prin lătrat continuu, cu pauze cât maiscurte și, după punerea lor în mișcare, să-i urmărească cu voce tare, de obiceischimbată, de dorit fără întrerupere. Dacă reușesc să-i și oprească și să le distragăatenția prin hărțuire perseverentă, dovedesc o calitate în plus. Mai ales dacă reușescsă evite surprinderea și rănirea lor de către mistreți.Un astfel de câine de mistreți, pecare nu trebuie să-l interesezealte specii de vânat decât eventualursul, nu se formează ușor și niciîntâmplător. Ori se împușcă multvânat negru în fața lui, ori este formatși antrenat sistematic, pentru începutîn țarcuri de mistreți.Avantajele oferite de țarc sunt extraordinare.Câinele este pus practic însituația de a lucra precum în libertate,dar exclusiv pe mistreți, sub directa supravegherea vânătorului, care îl observăși îl poate stimula (educa) însensul dorit. Când educarea în țarc iasfârșit, câinele este pasionat de mistrețiși știe deja să lupte cu aceștia.Desăvârșirea dresajului are loc însăîn libertate, odată cu reușita împușcăriiprimelor exemplare în fața câinelui inițiatîn țarc.Bine dresat, un câine de mistreți nuderanjează aproape deloc, prin căutareși lucru în teren, alte specii de vânat.Iar dacă o face, o face în măsură multmai mică decât gonacii.Ce ne facem însă cu legea?Ne referim la Legea 205/2004 aprotecției animalelor, care calificădrept infracțiune, pedepsită cu închisoarede la 6 luni până la 3 ani sau cuamendă penală, folosirea de animale viipentru dresajul animalelor (art. 23 alin.2 lit. c și lit. e). Bine că nu sunt sancționatela fel și probele de lucru cucâini de vânătoare hărțuitori, observațiși punctați după cum știu să găsească,să semnaleze și să urmărească mistrețulsau mistreți în țarcuri. Fiindcă nuse poate susține că o astfel de probăde lucru ar fi similară „organizării delupte între animale sau cu animale” ori„pentru a controla agresivitatea câinilor”,fapte pedepsite asemenea (potrivitart. 23, alin 2 lit. d și e).Problema formării câinilor de mistrețimai înainte de ai scoate în teren,în scopul evitării deranjului altor speciide interes vânătoresc, nu se oprește lagranițele României. Ea s-a născutdintr-o prevedere europeană a legii referitoarela bunăstarea animalelor,care, ca multe altele, este exagerată șicontraproductivă.Puțină istorieUn grup de oameni de știință, condușide un profesor de la Colegiul Veterinardin Hanovra, a cercetat aceastăchestiune și a demonstrat că nu existăstres nici pentru mistreți și nici pentrucâini în astfel de situații de dresaj aiacestora din urmă în țarcuri.Cercetările au fost întreprinse înperioada 28.07-02.12.2017, pe 17 mistrețiparcați în 5 țarcuri diferite, cu 60de câini de rase diferite.Pe parcursul cercetărilor au fost introdușiîn țarcuri câini izolați saugrupe de până la 6 câini. Apoi s-aufăcut observații sistematice și s-au realizatînregistrării video, pentru a puteaanaliza detaliat comportamentul mistreților,măsurându-se în paralel valoareacortizonului din saliva acestora, înscopul unor concluzii de necontestat înprivința nivelului lor de stres. În cazulfiecărui mistreț s-a întocmit, în plus, oetogramă.Concluziile la care au ajuns cercetătoriisunt edificatoare pentru clarificareaproblemei aflate în dezbatere.Nu există nici un fel de stres pentrumistreți, în astfel de situații. Deci metodaformării câinilor de mistreți înțarcuri nu are nici o relevanță juridicăprivind vreo pretinsă încălcare a bunăstăriianimalelor. Din contră, țarcurilede mistreți pot avea contribuțieimportantă în activitatea de protecțiea altor animale din libertate, care nuvor fi deranjate decât întâmplător decâinii de mistreți.De altfel, concluziile cercetătorilorgermani nu au făcut altceva decât săconfirme intuițiile practicienilor noștri,care au observat cu atenția cuvenităatât comportamentul câinilor în formare,cât și al mistreților.ComportamentVierii se comportă liniștit, chiar înfața grupului de câini. Doar în numărmai mare de 3-4 și numai în cazul câiniloragresivi, se înfurie. Altfel, pare învioratși satisfăcut de jocul la careparticipă și de temerea pe care o impunecâinilor. La introducerea acestoraîn țarc, vine cu interes spre ei, motivatde scoaterea lui din monotonia zilelorcare se scurg într-un spațiu care-i limiteazăposibilitățile de mișcare.Scroafele sterpe și cele cu purcei depeste 4-6 luni se comporta asemeneavierilor în prezența unui câine sau unuigrup redus, de 2-3 câini de talie normală.Doar în cazul introducerii unuigrup mai mare de câini, a unor câinide talie mare sau a unor câini agresivi,adoptă un comportament de evitare șiretragere într-un loc convenabil pentruapărare fără stres.Nu același lucru putem afirma înlegătură cu comportamentul scroafelorcu purcei vărgați (sub 4 luni). Instinctulmatern le determină să-și apereagresiv progenitura, pusă în pericolchiar de câinii de talie mijlocie. Astfelde scroafe atacă și urmăresc pe distanțemari câinii (15-30 m), iar dacăaceștia sunt mai mulți și agresivi oobosesc repede și o stresează.Concluziile noastre, bazate pe observațiiși intuiție, sunt similare cercetătorilorgermani. Exceptând cazulscroafelor cu purceii sub 4-6 luni, carenu pot fi folosite pentru formarea câinilorde mistreți.Dar legea este lege și se impune afi respectată. Până la clarificarea problemeiaflate în dezbatere probabil lanivel european, trebuie să renunțăm laideea formării câinilor de mistreți înțarcuri. Și la probele de lucru cu câinide mistreți!OCTOMBRIE 2013 | 25

PRIM-AJUTORSfatul veterinaruluiAcțiuni de limitare a turbăriiîn terenurile de vânătoareDR. VADIM NESTEROV, DR. IULIU HAGERTurbarea sau rabia este o boală virotică infecțioasănetratabilă după apariția semnelor de boală, careafectează teoretic toate mamiferele domestice șisălbatice, inclusiv omul. La păsările domestice boala afost constatată accidental, iar la cele sălbatice numai încondiții de captivitate.Îmbolnăvirile de rabie se realizeazăcel mai frecvent prin mușcareaanimalelor sănătoase de către celebolnave, mai rar prin depunerea saliveivirulente pe rănile sângerânde, indiferentde mărimea lor. Animalele afectateelimină virusul rabic prin salivă,cu 10-12 zile înainte de exteriorizareaformelor de boală.Toate vietățile sălbatice bolnave derabie au în comun pierderea instinctuluide conservare, tendința de a atacaanimalele din jur, inclusiv omul, părăsireahabitatului natural și deplasareaspre locurile cu zgomot și cu circulațiedin așezările umane și din zonele depășunare ale animalelor domestice,fiind atrase de lătratul câinilor.Sursele de infestare cu rabie a vânatuluio constituie carnasierele domestice– câinele și pisica domestică,iar dintre cele sălbatice, vulpea, careare tendința de a ataca prin surprindereanimalele din jur și de a se confruntacu vietăți de talie mare –căpriori, lupi, cai, etc.Acțiunile de limitare a extinderiiturbării la animalele din natură, ca șila cele din așezările umane, includ măsurisusținute cu caracter defensiv șiofensiv.Măsurile defensive cuprind, întrealtele, vaccinarea anuală a câinilor dinlocalități, a celor de la stâni și de la cirezilede vite, de la cantoanele silvice,inclusiv a câinilor de vânătoare. Totaici este inclusă și informarea populațieidin localitățile în vecinătatea căroras-a diagnosticat rabia la vânat,despre comportamentul animalelorbolnave și în special despre pierdereainstictului de conservare și de agresarenejustificată a omului și a animalelordomestice de către aimalele sălbaticeinfectate de rabie.Măsurile ofensive includ măsuride combatere a câinilor și pisicilor hoinaredin terenurile de vânătoare și reducereasusținută a populațiilor devulpi și a speciilor receptive din zonaîn care s-a confirmat turbarea. Demare importanță este vaccinarea antirabicăpe cale orală a vulpilor, a cîinilorenoți și a șacalilor, acțiunedesfășurată de personalul de pază a terenuluide vânătoare, sub coordonareaserviciului veterinar județean.Vaccinarea pe cale orală a vânatuluise efectuează în lunile cu sol înghețatsau acoperit de zăpadă, după unrecensământ atent al vizuinilor folositede vulpi și a locurilor de adăpostire aaltor carnivore sălbatice. Cu 4-5 zileînainte de administrarea vaccinului sevor depune în teren, în locurile și petraseele frecventate de carnasierelesălbatice, momeli de hrană – resturi deabator, furaje granulate, jumări. Consumulacestora oferă date despre prezențași, cu aproximație, numărulcarnivorelor existente.Vaccinul se administrează în terenîn a doua jumătate a zilei, în dozeduble față de efectivul de carnivore estimatși sub supravegherea directă aunui cadru veterinar. A doua zi se repetăadministrarea vaccinului, tot îndoze duble, în care se includ și cele neconsumate,menținându-se toate înteren până la terminarea materialuluidepus (3-4 zile). Vaccinările pe caleorală la carnasierele sălbatice se repetădupă un interval de 30 de zile, tot îndoze duble, timp de 2-3 zile consecutiv.Administrarea vaccinului în terense poate face și cu avionul, a dat rezultatesatisfăcătoare în alte țări, dar estemult mai costisitoare dat fiind numărulmare de doze necesare și costul ridicatal transportului. Administrarea manualăa vaccinului antirabic în lunilede iarnă este mult mai sigură decâtprin dispersarea acestuia din avion.Acțiunile defensive și ofensive decombatere a rabiei la vânat pot limitaîn viitor apariția și prezența bolii în natură.26 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Plante tămăduitoareFLORAGălbeneleleCALENDULA OFFICINALISDOCTOR PLANTGălbenelele sunt plante anuale, rar bienale, cresc pânăla o înălțime de 40-80 cm, bogat ramificate, cu mirosbalsamic puternic. Gălbenelele pot fi cultivate ușor și seîntâlnesc pretutindeni în țara noastră, fără a aveaprobleme de climă sau de sol. Gălbenelele fac parte dinfamilia compozitelor.Pentru a putea să fie utilizată cusucces, planta în sine trebuie săîndeplinească anumite condiții.Se folosesc doar florile de galbenele și,mai ales, doar florile care au o culoaregalben – aurie, deoarece acestea auconcentrația optimă de principii active.Cele de culoare alb – galbenă auprea puține elemente active, iar celede culoare portocalie conțin principiiactive mai puțin eficiente fiind degradatede trecerea timpului.Este recomandat să culegem gălbeneleledoar între lunile mai și iulie șiculesul să se facă doar după ora 18.Aceasta deoarece gălbenelele au unciclu de viață care începe în luna martieși ajung la maturitate între lunile maiși iulie, în funcție de condițiile climaticși de solul în care a crescut planta.De ce este recomandat să le culegemdupă ora 18? Lumina solară influențeazăstabilitatea uleiurilorvola tile din interiorul florilor de gălbenele,putând să distrugă moleculeleacestora în doar câteva zeci de minute.Prin urmare, dacă sunt culeseatunci când lumina soarelui nu maiare intensitatea din timpul zilei, uleiurilevolatile nu suferă modificări iarplanta poate oferi întregul potențialcu care a fost înzestrată.Se pot folosi două părți ale plantei:florile și tulpinile. De regulă se folosescflorile de gălbenele, daradăugarea unei cantități controlate detulpini de gălbenele poate spori considerabil,spre exemplu, efectul antihemoragicși cicatrizant al acesteiplante. Dacă însă cantitatea de tulpinăde gălbenele este prea mare, sepoate diminua efectul analgezic alpreparatului din gălbenele. De asemena,efectul antibacterian nu se manifestădacă se folosesc doar tulpinilede gălbenele, deoarece principiile activecare acționează împotriva bacteriilorse află în florile gălbenelelor.Recunoscute pentru frumoasa culoaregalbenă a florilor, gălbenelelepot oferi numeroase beneficii și pot fifolosite atât pentru uz intern cât și extern,sub diferite forme, cum sunt pulberea,infuzia, tinctura, uleiul sauunguentul de gălbenele.Pentru uz intern, preparatele dingălbenele pot fi folosite în gastrite hiperacide,ulcer gastric, ulcer duodenal,colecistită, inflamații ale colo nului, etc.Pentru uz extern, compresele și unguentuldin gălbenele pot ajuta la ameliorareaefectelor cauzate de arsuri șidegerături, în acnee, negi sau dermatite.În oricare dintre situații este recomandatăînsă vizita la medic și folosireapreparatelor din gălbenele numaila recomandarea acestuia. Este foarteușor să confundăm simptomele sauaspectul unor afecțiuni și de aceeaopinia medicului specialist este neapăratnecesară și se impune ca o măsurăde siguranță.OCTOMBRIE 2013 | 27

noutăți de prin magazineARROW INTERNATIONALCizmele EigerNeo-ZoneARROW INTERNATIONALLed Lenser X7RLED LENSER® X7R este olanternă cu acumulatori, având unsistem inovator de încărcare. Douălentile reflector sincronizate conferălămpii un aspect care surprindeprin formă și impresioneazăprin tehnica inovatoare. Puteți focalizaobținând un flux luminos depână la 500 lumeni, treptat, sau puteți ilumina zona învecinată până în 45metri, în mod circular și omogen. Unul din cele mai importante brevete LedLenser este reprezentat de stația de încărcare, care oferă o impresionantăsenzație tehnică. Lanterna pur și simplu „plutește” în stația de încărcare.Comparativ cu numeroasele modele de lanterne tradiționale cu acumulator,la X7R acumulatorii nu trebuie scoși. Fișele de încărcare clasice, puținfiabile, au lăsat locul contactelor magnetice fără uzură.Setul de livrare cuprinde: acumulator Li-Ion, Floating Charge System cusuport de încărcare pentru montarea pe perete, curea pentru mână, sistemde prindere Intelligent Clip. Greutatea lanternei este de 420 g, distanța deiluminare poate ajunge până la 350 m, iar durata de iluminare continuă estede până la 10 ore.Cizmele Eiger sunt confecționatemanual din cauciuc natural, au o linieelegantă și sunt proiectate și realizatespecial pentru condiții de vreme receSunt căptușite cu neopren de3,5 mm grosime și au întărituri pentruprotecție și stabilitate. Pentru confort,au prevăzut un clin impermeabil, cucurea pentru ajustare, iar branțul interioreste detașabil.Talpa are o striație special conceputăpentru a oferi o aderență excelentă.Cizmele sunt disponibile îngama de mărimi 40-46.ARROW INTERNATIONALCamerele de luat vederi FLIR– a vedea natura cu alți ochiCamerele de luat vederi termice evidențizădiferențele mici de temperatură,făcându-le extrem de vizibile. Pe bazaacestor diferențe de temperatură secreează o imagine clară. În plus, contrastultermic detectat este extrem degreu de mascat, ceea ce însemnă că, petimp de zi, veți vedea în mod clar animaleleascunse, camuflajul lor naturalnemaifiind un avantaj.Comparativ, intensificatorul de ima -gine, tehnologie I2, amplifică de mii deori cantități mici de lumină, astfel încâtobiectele pot fi văzute și pe timp denoapte. Intensificatorul de imagine arenevoie de o sursă slabă de lumină ambientală- lumina stelelor este suficientăpentru obținerea unei imagini într-onoapte senină, dar anumite condiții,cum ar fi cerul acoperit de nori grei, potlimita eficiența acestuia. Pe de altăparte, preamultă luminăpoate afecta negativsistemul și reduceeficacitatea acestuia.Camerele de luat vederitermice FLIR oferă beneficii substanțialedeoarece, bazându-se pedetectarea energiei termice, nu au nevoiede lumină pentru a produceimagini clare în condiții de luminozitatescăzută. Sunt ușor de utilizat, grație butoanelorexterioare, sunt portabile și robuste,extrem de compacte și foarteușoare, sunt echipate cu un zoom digital2X, iar seria FLIR TS produce imagini termicecu rezoluție 320 x 240 pixeli.Camerele se alimentează cu 4 acumulatoriAA NiMH sau baterii AA AlcalineLi-Ion, ce pot asigura până la 5 orede funcționare.28 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

octombrieAlchimia nadelor 29Pescuit la crap 30Năluci de reacție 32Pescuit staționar 34Jig Woblerul 36Răpitorii toamnei 38PESCUITFoto: ALIN-CODRU MANUCE PESCUIM ÎN OCTOMBRIEVremea de toamnă începe să se instaleze, luând locul„verii indiene”, de tranziție, de care am beneficiat înseptembrie.Condițiile de pescuit sunt încă bune, atât vremea, cât și condițiilehidrologice, permițând pescuitul staționar sau la răpitori, de pe mal saudin barcă.Peștii se hrănesc intens, pregătindu- se pentru sezonul rece.Delta rămâne, în continuare, atracția pasionaților, în special a celorcare caută știuca, șalăul, avatul sau bibanul, dar nu-i va dezamăgi nicipe cei care merg după crap sau somn.Peste apele de munte s-a lăsat liniștea mult așteptată, necesarăsalmonidelor pentru perpetuarea speciei, pescuitul fiind interzis începândcu 15 septembrie. Vă reamintim că pescuitul lipanului a fost interzis petoată durata anului.OCTOMBRIE 2013 | 29

COMPETI}IILa ordinea zileiPescuit sportiv staționar -finale pe categoriiCAMPIONATUL DE PESCUIT SPORTIV AL A.G.V.P.S.Text și fotografie MUGUREL IONESCUÎn perioada 8 – 11 august, A.J.V.P.S. Sălaj a fost gazda finalelor de pescuit sportiv staționaral A.G.V.P.S. din România la categoriile TINERET – U 18 – fete și băieți, SPE-RANȚE – U 23 – fete și SENIOARE. Finala categoriei SPERANȚE – U 23 – băieți s-adesfășurat în perioada 22 – 24 august, găzduită de A.J.V.P.S. ALBA.SPERANȚE – U 23 - fete1. Bașturea Oana – AJVPS Brăila2. Farkaș Lavinia – AJVPS Sălaj3. Oltean Andreea – AVPS PotaissaTurdaSENIOARE1. Kiss Cătălina – AJVPS Timiș2. Ispas Veronica – AJVPS Sălaj3. Maluțan Cristina – AJPS BrașovFinala categoriei SPERANȚE – U23 – băieți s-a desfășurat în localitateaSard, lângă Alba Iulia.Binecunoscuta pistă de concursamenajată pe lacul de acumulareVârșolț a găzduit, concomitent,finalele categoriilor tinere șipe cea a senioarelor. Dimensiunilepistei, omogenitatea standurilor, diversitateași abudența faunei piscicoleși, nu în ultimul rând, profesionalismulși pasiunea organizatorilor localiau cosolidat renumele acestui bazinpiscicol, care a găzduit în acest an 6finale de campionat și va primi și vizitaconcurenților din categoriaECHIPE – CLUBURI – ASOCIAȚII, în27 – 29 septembrie.Desfășurate pe o vreme caniculară,într-o tehnică de viteză, la plăticuțe,finalele au desemnaturmă toarele podiumuri:TINERET – U 18 - fete:1. Antal Timea – APS Rika Baraolt2. Nițu Lavinia – AJVPS Brăila3. Covacs Betina – AVPS TârnavaMare Odorheiu SecuiescTINERET – U 18 - băieți1. Mărginean Mihai – AJPS Cluj2. Morozan Vlad – AJVPS Maramureș3. Orosz Ervin – AVPS MiercureaCiucBazinul, de dimensiuni medii, darintens populat cu pești din foartemulte specii, în special exemplaremari, crap, amur și chiar somn, afăcut ca derularea concursului să fiemarcată de răsturnări spectaculoasede situație. Astfel, Dan Mateescu –AVPS Acvila București, cu un spectaculosloc 1 în prima manșă – 68 kg! –nu a reușit să prindă podiumul, cares-a prezentat astfel:1. Pop Paul – AVP SILVAMARPOD Sibiu2. Poiană Doru – AVP SILVAMARPOD Sibiu3. Găvan Alexandru – AVP SILVAMARPOD SibiuFinalele s-au desfășurat în deplinăsportivitate, cu respectarea riguroasăa regulamentelor interne și internaționale.30 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Nade și momeliATELIERAlchimia nadelorText și fotografie MUGUREL IONESCUNada este un subiect care suscită permanent interesulpescarilor. Prepararea unei nade este o operațiune foartesimplă dar, în același timp, extrem de complicată. Eaadaugă puțină magie pescuitului, făcându-ne să căutămpermanent acel mic detaliu care poate face diferența.La prima vedere, o discuție despreprepararea nadelor, la începutde secol XXI, în epocadezvoltării cercetării și tehnologiilor,pare desuetă. Zeci de firme au finanțatși au extins cercetarea, coordonatăde consilieri spe cia lizați, campionimondiali de renume, și au diversificatproducția de nade, pentru toate speciilede pești, inclusiv pentru diferitedimensiuni ale acestora. Prafuri cu diferitegranulometrii, aditivi lichizi sausolizi, dipuri, pelete, boiliesuri,arome, au invadat piețele de profil.Dar tocmai aici apar capcanele!Cum determinăm compatibilitateaîntre diversele produse oferite de producători?Dar proporțiile pentru compozițiaideală? Îmi amintesc remarcafăcută de dl. Benzar - senior, cândBenzar - junior a gafat într-un concurs:„Și ciocolata e bună, și ceapa ebună, dar ciocolată cu ceapă numerge!”Fără a avea pretenția de a ne ridicala nivelul știițific atins de cercetareadesfășurată în acest domeniu,vom încerca să sistematizăm câtevanoțiuni de bază, utile în pregătireapartidelor noastre de pescuit.InițiereSe cunoaște importanța, pentrusuccesul unei partide de pescuit, deagrement sau în competiții, a atrageriipeștilor și a menținerii acestora înzona în care pescuim. Majoritateapeștilor pașnici se hrănesc pe substrat,unde găsesc elementele nutritive înmâl, sedimente sau rădăcini ale plantelorsubmerse. Câteodată se hrănescîntre ape, când adâncimea acestoraeste mare și, atât temperatura scăzută,cât și presiunea ridicată, nu reprezintăcondiții ideale pentruhrănire. Foarte rar și doar puține speciise hrănesc la suprafață. Astfel nevom referi, cu predilecție, la nadele„de fund”, care ajung și lucrează pesubstrat.Cei mai mari campioni folosescnade relativ simple, valabile înaproape tipurile de ape și pentru diferitespecii de pești. Ei au ajuns la concluziacă raportul optim întreeficacitate și simplitate constă într-unamestec care să aibă caracteristiciledorite, dar obținut din cât mai puținecomponente.În articolele care vor urma, văvom ajuta să cunoașteți, în primulrând, caracteristicile principale ale diverselorproduse, pentru a le asociape cele compatibile și a elimina oricesurplus. Fără aceste cunoștințe debază, strict necesare, putem rata opartidă de pescuit, chiar dacă aceastaa fost perfect pregătită în celelalte privințe.OCTOMBRIE 2013 | 31

TEHNIC~Pescuit la crapCrapi mari în sesiuni scurtede pescuitText și fotografie MIRCEA GHERANPornind de la articolul scris în numărul anterior, în care v-am prezentat tehnica depescuit ce vă permite să vă sporiți numărul trăsăturilor în sesiunile scurte de pescuit, îlvoi ruga pe Alin Ștef, unul dintre colaboratorii mei, să vă prezinte tehnica pe care afolosit-o pentru a prinde pești mari într-o sesiune scurtă de pescuit, de 24 de ore.La începutul lunii septembrie, am efectuat opartidă de pescuit de 24 de ore pe lacul FloareaPopeștiului. Vrând să păcălesc crapii mari ai bălțiiîntr-un interval de timp atât de scurt, m-am sfătuit șicu Mircea în legătură cu tacticile și tehnicile depescuit care crede el că vor da roade.–Alin Ștef32 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Reamintindu-i că pe acest lacexistă și o populație semnificativăde ciortan între 1 și 4kg, am fost de comun acord să nu iaucu mine boilies-uri solubile, care ar fiputut atrage peștele mic pe patul denadă pe care urma să-l fac. Totodată,pentru a-mi spori șansele de a aducecrapi „over 10”, pe saltea, am ales săpescuiesc cu boilies Fishmeal Belachan,o aromă ce a devenit una dintrepreferatele peștilor pe care-i vizam.Nade și monturiAjuns pe Floarea Popeștiului, primullucru pe care l-am făcut a fost sănădesc cu unul dintre cele trei kilogramede boilies-uri tari Belachan pecare le aveam. Urma să întrețin patulde nadă în funcție de trăsăturile pecare le aveam, cu una-două mâini deboilies-uri, o dată la o oră și jumătatedouă.Ca și monturi, hotărăsc să pescuiesccu două KD Rig-uri ce sunt prezentateca niște monturi pentru peștemare, datorită distanței mari dintreboilies și cârlig, dar și cu două monturiatât pentru snowman, cât și pentrudouă pop-up-uri. Am ales săpescuiesc și cu pop-up-uri și pentru că,pe fundul lacului, mai există porțiunicu mâl nu foarte adânc, dar și pentrucă acestea mi-au câștigat încrederea,reușind să facă diferența deseori întreo partidă de pescuit reușită și un posibileșec.Trăsături contra cronometruReușesc să am trăsături destul derepede, semn că peștii începuserădeja să-și facă simțită prezența pepatul de nadă. Până seara, folosesc șipasta solubilă cu aromă de Belachanpe plumb, urmând să renunț la ea înfavoarea săculeților solubili cu douăboilies-uri tari de 20 mm.Mențin ritmul de nădire pe care-lstabilisem de la începutul partidei șiscot ciortani unul după altul, semn căpeștii, indiferent de greutatea lor, nupot refuza o nadă de bună calitate.Așa cum mă așteptam, noaptea seprezintă pe salteaua de primire și peștiimari ai bălții, aceștia preferândmonturile cu snowman format dintrunboilies tare de 14 mm Belachan șiun pop-up de 10 mm cu aromă de Belachan.Încă regret faptul că nu am pututsă rămân pe baltă mai mult de 24 deore, deoarece greutatea medie a peștilorprinși a continuat să creascăodată cu trecerea timpului.Dar, așa cum am mai spus, iată căprintr-o tactică gândită în mod corectși menținută consecvent pe întreagadurată a sesiunii de pescuit, folosindo nadă calitativă și bogată din punctde vedere nutrițional, se pot prindepești mari și în perioade scurte detimp. Nu-mi rămâne decât să vă sfătuiescsă încercați această tactică simplăde pescuit, care vă va aduce, cusiguranță, peștii vizați pe saltelele deprimire.PUBLICITATE

TEHNIC~Pescuit la răpitorReacție vs. discrețieîn pescuitul știuciiText și fotografie ANDREI ZABETÎn ultimii ani am întâlnit frecvent, în mediile decomunicare halieutice, folosirea termenilor de „nălucisuple sau latente” și „năluci reactive”, ultimele oarecumimpropriu denumite astfel, deoarece o adaptare corectădin engleză ar fi „năluci de reacție”.Nălucile din această clasă deplaseazăun volum mai marede apă, emit o serie de stimulimai puternici decât alte artificialeși prin acest comportament, să-ispunem „agresiv”, determină o reacțiedin partea peștilor răpitori, care nuatacă „de foame”, ci răspund cumululuide stimuli respectivi.Reacție în… lanțCare sunt principalele categorii denăluci de reacție? Un răspuns prinomisiune ar elimina din start tot ceeace înseamnă nălucile suple, din plasticmoale sau „latente”, care au o prezentaremai discretă în apă. Un răspunsdirect înglobează tot ceea ce înseamnă:linguri rotative, oscilante,spinnerbait-uri, năluci de suprafațăgen pencil bait sau popper, crankbaituri,swimbait-uri, jerkbait-uri și așamai departe. Năluci cu corp dur în general,care provoacă turbulențe în apăsau la suprafața acesteia.Când pescuim cu nălucilede reacție?În pescuitul răpitorilor și mai alesal știucii, inspirația face jocurile, însăexistă și un minim ghid de cum și cesă utilizăm în funcție de sezon, temperaturaapei, condițiile acvatice (prezențasau absența vegetației) precumși gradul de activitate a știucii. Ca regulăde bază, viteza recuperării și amplitudineamișcărilor trebuie adaptateținând cont viteza de reacție a știucii.De aceea, în perioadele reci șifoarte reci, nu o să recuperăm o lingurăoscilantă în viteza a cincea prinapă, ci o să folosim o nălucă potrivităcondițiilor, care poate rămâne în zonade atac a știucii chiar nemișcată, peloc, iar în acest caz, nălucile „suspending”sunt prima alegere, fie că vorbimde crankbait-uri, jerkbait-uri sauswimbait-uri.Viteză de recuperare este bine săfie cât mai scăzută, fiindcă știucile nuau metabolismul din vară, ci funcționeazăîntr-un regim mult mai lent. Pe34 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

de altă parte și lingurile sunt năluci dereacție, dar mai potrivite pentru condițiinormale de temperatură, înaproape tot restul sezonului. La fel șinălucile topwater, în cazul cărora șanselede a fi atacate la suprafață suntmult mai mari primăvara și vara.În concluzie, nălucile de reacțietrebuie folosite la locul și momentulpotrivit pentru a profita la maxim depotențialul fiecărei categorii în parte.Ca regulă de bază, trebuie amintit cănălucile de reacție trebuie folosite încontact aproape permanent cu lanseta,deci „pe fir întins”.Suplețe la discrețieCategoria opusă nălucilor de reacțieo constituie cea a plasticelor suplesau latente, care au o prezență multmai discretă în apă și nu emit stimuliatât de violenți sau de puternici încomparație cu prima clasă mai susamintită.Evoluția tehnologică din ultimiiani a permis ca și nălucile suple să devină,în același timp, năluci de reacție,cum este cazul jerkbait-urilor cu corpsemi-dur, cu barbetă, cu cozi în formăde paletă supradimensionate, careemit vibrații puternice în timpul recuperării,însă nu vom discuta despreacestea în articolul de față.Cum prezentăm nălucilelatente?Nălucile latente clasice pot includeorice fel de plastic moale de tip shad,grub, jerkbait, slug, de obicei fusiforme,care pot fi prezentate în planvertical, montate pe cârlige nelestateoffset (cu vârful ascuns), potriviteatunci când pescuim în vegetație acvaticăabundentă, primăvara, vara șitoamna, până la căderea brădișului.Prezentările au eficiență mai maredacă sunt verticalizate sau „jiguite”,cu condiția ca plasticul să nu fie lestatdecât la limita minimă, pentru a planaREAC}IE vs. SUPLE}ENăluci cu corp dur în general, care provoacă turbulențe în apă sau lasuprafața acesteia. Categoria opusă nălucilor de reacție o constituie cea aplasticelor suple sau latente, care au o prezență mult mai discretă în apăși nu emit stimuli atât de violenți sau de puternici în comparație cu primaclasă mai sus amintită.cât mai lent între ape, pentru că atacurileștiucilor se petrec, în mareparte, „pe cădere”. Apele limpezi favorizeazăacest gen de prezentări discreteși culori naturale sau pale oritranslucide, care nu funcționează lafel de eficient în ape cu grad ridicatde turbiditate.Nălucile de reacție și cele latentefac parte din categorii diametralopuse, însă se completează reciproc înpescuitul știucii, deci este bine să văfamiliarizați cu ambele clase, pentrua face față cu succes oricăror situațiiîntâlnite pe apă, atunci când pornițiîn căutarea știucii.OCTOMBRIE 2013 | 35

TEHNIC~Pescuit staționarPortița roșioarelorText și fotografie MUGUREL IONESCUFarmecul pescuitului peștilor mici, a mărunțișului, îl descoperi în copilărie, când oricecaptură contează ca un trofeu. Cu trecerea anilor, ne perfecționăm metodele și neîmbogățim experiența, pretențiile noastre crescând în aceeși măsură. Dar nostalgia necupride uneori și ne îndeamnă să reedităm partidele în care peștii mici au fost vedete.Aflat în concediu, la Gura Portiței, decid să realizez câteva partide tematice, printrecare o sesiune dedicată… roșioarei.Pește din familia ciprinidelor,roșioara preferă apele stătătoaredulci, suportându-le șipe cele ușor salmastre. Este răspândităîn Europa, din Anglia și sudulSuediei până în munții Ural, nordulAsiei Mici, Transcaucazia, bazinulMării Aral, dar lipsește în peninsulaIberică.În țara noastră, roșioara populeazăDunărea, cu absolute toate bălțileși japșele luncii inundabile și aleDeltei, lacurile litorale și bălțile aferentezonelor colinare și de șes.Hrana sa constă în primul rând dinvegeteție – alge filamentoase, maipuțin din vegetație dură – viermi,larve de insecte și ponte de gasteropode.Dimensiunile obișnuite atinse deroșioară sunt 15 – 20 cm ajungând, înmod excepțional, la 30 cm.LocalizareVom căuta roșioara în zonele cuvegetație submersă și plutitoare, undeîși găsește hrana, în apropierea stufului,la intersecția canalelor sau la confluențaacestora cu lacuri sau bălți.Este preferabil ca adâncimea apei sădepășească 1 m și vom căuta pragurile,nelipsite la confluențe.EchipamentVergile telescopice clasice, cu lungimeaîntre 4 și 6 m, preferabil cu vârfulplin – blecktor – sunt cele maiindicate pentru pescuitul acestei specii.O linie de pescuit fină, dar robustăîn același timp, ne va ajuta să capturămpești de dimensiuni diferite. Firulde linie de 0,12-0,14 mm, firul de lacârlig de 0,10-0,12 mm, cârligul nr.14-18 și plumbajul etalat susținut depluta tip creion, fără antenă, cu por-36 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

tanța de max. 0,75-1,25 g, ne vorscuti de emoții în drilul cu exemplarelemai răsărite.TehnicăDupă alegerea locului, în primulrând pe criterii vizuale – suprafață,pantă, spațiu de manevră – prefarabilfără proiecția umbrei pe apă, efectuămsondajul clasic pentru depistareapragului și a adâncimii apei. Vommarca reperul pe tronsonul vergii cuun elastic pe care îl utilizăm de obiceila plierea liniei.După fixarea reperelor, efectuamo nădire de pornire, cu bile de nadăde mărimea unei nuci. Urmează o nădirede întreținere ritmică, cu aceleași„nuci” de nadă, impusă de ritmul prezentărilor.Cum am procedatLocul ales era un promontoriu dinanrocamente, aflat la confluența adouă canale perpendiculare cu imensullac Golovița. M-am instalat comod,cu toate accesoriile la îndemână și amefectuat clasicul sondaj, fixând adâncimeaapei, pragul și reperele pe bordurade stuf. Optasem pentru o vargăRoșioarecrocanteGastronomiepescăreascăMAMA PAȘAAvând în vedere hranaprincipală a roșioarei, carneaacesteia, care nu exceleazăprin calitate, are un gustputernic de alge. Dacăreușim să-l îndepărtăm, dejaam făcut un pas important.Ingrediente: Câteva roșioare maimari (câte am prins!), 200 g mălai grișat,200 g făină, sare, ulei de floareatelescopică de 5 m, dar schimbasemvârful plin cu cel tubular, mai rigid, înașteptarea unor capturi mai serioase.Nada preparată s-a dovedit inspirată,cuprinzând:• 1 kg Benzar Mix roșu• 700 g TTX PROFIMIX• 500g șrot de floarea soareluimăcinat• 150 ml CSL (lichior de porumb)• 100 ml SPD (sirop de porumbdulce).Mixul asigura proprietățile nutritive,TTX- ul proprietățile colante, șrotulpe cele dispersnte, CSL-ul și SPDul,aroma și dispersia acesteia. Am începutcu râme mici (viermușii muriserăde câteva zile), pentru a aveaactivitate de la început. Primele aparițiiau fost babuștele mici, care au răspunsprompt la nadă. Frecvența erabună, nădirea de întreținere ritmică începândsă adune și roșioare mai mari.Am schimbat momeala, pentru selecționareacapturilor, folosind bob deporumb cu aroma de palincă, continuândsă nădesc constant. Plutaaproape nu se mai stabiliza, roșioarede 200 – 300 g atacând furibund cârligulasezonat cu boabe de porumb.Masa bogată a atras și câțiva carași…Soarele se ridicase peste salciacare-mi oferise umbră până atunci șimuște de diferite mărimi se năpusteauasupra mea. Mi-am consideratmisiunea împlinită, partida reușită șiîncununată cu suficiente roșioare selecționatepentu prânz. Plaja cu nisipulstălucind orbitor și valurilemătăsoase ale mării mă așteptau!soarelui pentru prăjit.Pentru baiț: 200 ml oțet balsamic,100 ml apă, 5 frunze de dafin, o ceapăalbă, 5 căței de usturoi, 15 boabe depiper.Preparare: Se curăță și se eviscereazăpeștii, se înlătură capetele, secrestează transversal și se scufundă înbaițul preparat din oțet, apă, ceapa șiusturoiul tocate, frunzele de dafin șiboabele de piper.După două ore se scot, se zvântă șise sărează. După încă o jumătate deoră se scurg din nou și se perpelesc prinamestecul de făină și mălai, atât la exterior,cât și la interior.Se prăjesc în uleiul foarte încins, peambele fețe, întorcându-i alternativpentru a se pătrunde și la interior.Servire: Aceasta va fi cât mai simplă,ca pe malul bălții, dar suportă șiun pat din frunze de salată verde. Paharulde vin alb sec/demisec vă vaajuta să digerați mai bine preparatul.Poftă bună!OCTOMBRIE 2013 | 37

se întâmplă însă mult mai rar șinumai perseverența și, bineînțeles,șansa, ne vor aduce față în față cu unașa eveniment.Năluci pe placul suratelorDacă ne vom uita la modelele denăluci care se pare că dau rezultate maibune la știucă, și mă refer aici la oscilante,acestea sunt de regulă argintii,cu greutăți între 9-10 și 14-16 grame,în funcție de adâncimea apei, vegetațiaexistentă și bineînțeles distanța la careplănuim să lansăm. Toate au însă câtevacaracteristici comune: trebuie săreacționeze rapid la recuperare și să coboarelent cu balans lateral domol înmomentul de pauză, asemenea uneifrunze desprinse de pe ramură atuncicând nu bate vântul. Pare să fie o relațiedirectă între aceste elemente și cucât coborârea și balansul vor fi mailente și mai ample cu atât șansele declanșăriiatacului vor crește.Apele tot mai limpezi și mai lipsitede vegetație submersă, permit folosireavoblerelor cu bătaie lentă, plutitoare –floating, sau scufundătoare – sinking,care evoluează la câteva palme sub suprafațaapei. De data aceasta voblereleechipate cu două ancore nu mai auprobleme cu agățăturile în vegetațiedeoarece aceasta a coborât deja sub nivelulla care conducem acum nălucile.În plus, cele șase cârlige ale ancorelorsporesc șansele înțepării, mărind considerabilaria eficacității indiferent dedirecția sau sensul din care va veni ataculpeștelui. Rezultate bune dau și voblerelearticulate și swimbait-urile,nălucile articulate ce imită foarte binepeștișorii pradă. Important este ca bătaia/mișcareanălucii prin apă să fie câtmai ondulată, mai domoală, în conformitatecu starea reală a peștilor înaceastă perioadă rece a timpului.Surprize deosebit de plăcute potoferi, la acest timp din an, nălucile topwater,gen headon, acelea pe care le foloseamvara la pescitul în zonele cuvegetație ridicată până la și pe suprafațaapei. Zgomotul produs de dislocareaapei la înaintare, dar așa cum amvăzut deja, pe o recuperare lentă, cupauze suficiente, poate atrage atențiaștiucilor ce pândesc dedesubt și care sevor ridica atrase de o pradă ușoară șiconsistentă. Cât privește culorile nălucilor,rămâne să experimentați la fațalocului și să stabiliți regula. Însă și aicipoate fi vorba de subiectivism, nu-iașa? După spusele multora dintre pescarise pare că „… regula la pescuit estecă, de fapt, nu este nici o regulă…”. Rămânetotuși să încercăm și să tragemsinguri concluziile!OCTOMBRIE 2013 | 39

noutăți de prin magazineABREVISFish Arrow Flash JNălucile soft de la FISH ARROW auo inserție specială din folie aluminizatăcare creează în apă unefect optic irezistibil pentru răpitori.Construcția realistă și acțiuneanălucii, alături de efectul optic ge -nerat, atrag peștii de la distanță, iarnumărul atacurilor declanșate depeștii răpitori crește considerabil.ARROW INTERNATIONALBaby BusterBaby Buster face parte din familia de năluci glider Strike Pro și are olungime de 10 cm și o greutate de 24 g. Năluca are același mod de activareca și variantele cu dimensiuni mai mari, fiind recomandată pentru recuperărigen twitching, jerking sau trolling. Grație caracteristicilor sale și varietățiilargi de culori în care este disponibilă, Baby Buster poate fi folosită pe toatădurata sezonului de pescuit cu aceeași eficacitate.MIM TEAMMulineta SERTDARK NIGHT 6005BARACUDALansetaSnake Tele CarpSert Dark Night 6005 este o mulinetă solidă, versatilă prin caracteristicilesale, o mulinetă ce poate fi utilizată cu succes, fie că pescuim pe lacurisau pe Dunăre. Este construită din grafit, dispune de 5 rulmenți așezațiîn punctele cheie și este echipată cu o manivelă de luptă și sistem baitrunner.Tamburul model long cast este confecționat din aluminiu dublu anodizatși permite lanseuri la distanțe apreciabile. Raportul de recuperareoptimizat este de 5,2:1 și permite recuperarea a 90 cm de fir pe tura demanivelă.Este o lansetă telescopicăpentru pescuitul lacrap. Ranforsarea, precumși inelele cu picior dublu,permit utilizarea acestorlansete pentru lanseuri ladistanță medie și mare.Lansetele sunt disponibileîn două modele, cu lungimide 3,6 m și 3,9 m.40 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

NOIEMBRIE 2013Duminică, 27 octombrie, se trece la ora de iarnă!Solunarul este calculat după orarul de iarnă!ZIUA ÎNCEPUTUL PERIOADEIFAVORABILE PESCUITULUIFAZA LUNII SOARERĂSARE APUNE1 V 3.40 9.03 15.43 21.522 S 4.37 10.17 16.34 22.363 D 5.25 11.09 17.27 23.144 L 6.18 12.04 18.23 23.495 M 7.11 13.01 19.11 24.17 L.N. 6.56 17.026 M 8.07 13.48 19.43 -7 J 0.05 5.11 11.48 17.268 V 0.41 5.47 12.36 18.169 S 1.37 6.32 13.22 20.0510 D 2.34 7.28 14.18 20.0511 L 3.18 8.26 15.12 21.01 P.P. 7.05 16.5412 M 4.09 9.24 16.09 -13 M 0.09 5.51 11.33 18.1614 J 1.01 6.48 12.29 19.1215 V 1.59 7.43 13.27 20.0416 S 2.55 8.37 14.21 21.0117 D 3.43 9.31 15.17 21.4718 L 4.39 10.24 16.13 22.45 L.P. 7.14 16.4619 M 5.36 11.13 16.57 -20 M 0.17 5.18 11.48 17.4121 J 1.14 6.09 12.34 18.2622 V 1.57 6.58 13.22 19.1823 S 2.48 7.49 14.13 19.5124 D 3.44 8.37 15.11 20.4925 L 4.35 9.32 16.02 21.3726 M 5.27 10.26 16.49 22.29 U.P. 7.25 16.4127 M 6.18 11.19 17.35 -28 J 0.15 6.01 11.49 18.2929 V 1.20 7.03 12.38 19.2130 S 2.18 8.05 13.36 20.09mica publicitateVÂNZ~RIVând armă de vânătoare cu alicecal.12, Bock, marca IJ, în stare foartebună. Preț 1500 lei – negociabil.Tel: 0244-365.266Vând Drilling marca Krupp, cal. 16X16,glonț 8X57 7R, cu lunetă.Tel: 0265-772.204 sau 0751-219.142Vând la preț convenabil, începând culuna octombrie, bulbi de napi pentrucultură sau hrana mistreților. Napii selivrează în saci de 15 kg.Tel: 021-313.3570 sau 0741-606.729Vând reviste și almanahuri 1950-2013,semiautomată cal.20, ZB cal.16, mixtă.Cedez 40 trofee vânat. Vând medalieargint comemorare Muzeu Posada.Tel: 0729-045.817Rezolvarea numărului trecutCapcane vânătorești 123456789101 2 3 4 5 6 7 8 9 10Zodiac vânătoresc!ION MIHAIUORIZONTAL: 1) 22 martie-21 decembrie.2) A opri, a întrerupe – Supus al șeicului.3) Notă medie! – Conduită, comportament.4) Răsucire în jurul axei –Lichid injectabil. 5) Capre! – În arie! –Case! 6) Plin la mijloc! – Dânșii – Cupe!7) Nu pot fi străbătuți cu privirea –Elen. 8) Arborele cu veverițe – Pauzăîntre acte. 9) 23 septembrie – 22 octombrie.10) 21 mai – 20 iunie – Baraj.VERTICAL: 1) 23 octombrie – 21 noiembrie.2) Realizator – Curate. 3) Grai! –Iaz. 4) Bazat doar pe experiență – Capde berbec! 5) 20 aprilie – 20 mai (pl.)– Țară arabă. 6) Nota doi la muzică –Mijlocul feliei! 7) Tot (pop.) – Prescurtareconvențională formată din inițiale.8) Urbe (pl.) – Șir. 9) Spațiate – 19 februarie– 20 martie. 10) 21 martie – 19aprilie – Argint.OCTOMBRIE 2013 | 41

CUPON ANUNȚpentru Mica PublicitateMICA PUBLICITATE VPRAnunț gratuit – maximum15 cuvinteText:....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Data: ..........................................Nume și prenume:...................................................Tel: ............................................Anunțurile pentru micapublicitate se fac până îndata de 20 ale lunii curente,pentru luna următoare!Adresa redacției: AGVPS dinRomânia, București, Calea MoșilorNr. 128, Sector 2, Cod 020882Puteți primi acasă revista Vânătorul și Pescarul Român. Primiți 12reviste consecutive începând de la data abonării. Completați cuponulalăturat și trimiteți-l împreună cu dovada plății abonamentului (copiaordinului de plată sau a mandatului poștal) pe adresa: AGVPS dinRomania, București, Calea Moșilor nr. 128, Sector 2, cod 020882.PREȚ ABONAMENT 12 LUNI: 50 LEIDA! Doresc să mă abonez la revista VPRpe o perioadă de 12 luni (2013).NUME ..............................................................................................PRENUME .......................................................................................Adresa la care doresc să primesc revista este:Strada .................................................................... Număr .............Bloc .......... Scara .......... Apartament ......Localitate ................................................... Județ/Sector ...............Telefon ....................................... Data ...........................................Semnătura ............................................Am achitat suma de .......................................................... în data de........................................... cu ........................................................Ordin de plată, Nr. .....................................................................Mandat poștal, Nr .......................................................................Plata se va face în Contul RO23RZBR 0000 0600 0066 7242 deschis laRaiffeisen Bank – Agenția Moșilor. AGVPS din România, C.I.F. nr. 24251140.PUBLICITATECANISA CERNICACuib de cățeiPointer mascul de 6 luniÎn contextul reducerii activității de creștere a câinilor de vânătoare în CANISACERNICA, s-a luat decizia disponibilizării, către asociațiile vânătorești afiliateși membrii vânători, a următoarelor exemplare selecționate și reținute, în timp,pentru reproducere:• Tekel sârmos în vârstă de peste un an • Femelă de brac german cu păr sârmos, în vârstă de 2 ani • Femelă depointer, în vârstă de 2 ani • Femelă de pointer, în vârstă de 6 luni • Mascul de pointer, în vârstă de 6 luni•Femelă de golden retriever, în vârstă de 2 ani • Mascul de copoi slovac, în vârstă de 7 luni.Sunt disponibili 4 căței de copoi ardelenesc, în vârstă de două luni, și 3 căței de brac cu păr scurt, de peste 2luni.Câinii sunt dehelmintizați și vaccinați.Doritorii se pot adresa dlui. Teodor Dumitru tel. 021-270 80 60 și 0767-817.908, 0724-260-563.42 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN