REVISTĂ DE TEORIE ŞI PRACTICĂ EDUCAŢIONALĂ - Pro Didactica

EXERCITO, ERGO SUMconform căreia procesele învăţării pot Þ stimulateprin instruire, dar nu determinate direct (8, p. 97).De exemplu, obiectivul-cadru: însuşirea unor metodeşi tehnici de muncă intelectuală prescrie elevului: săînsuşească strategii, metode şi tehnici riguroase destudiu şi activitate independentă; să-şi structurezeo conduită autonomă în selectarea, organizarea şiutilizarea informaţiei; să-şi activeze şi să-şi dezvolte,în mod propriu, operaţiile creative, ştiinţiÞce şiartistice.Elevii din cl. a IX-a au realizat acest obiectiv,pornind de la două exerciţii din manual (ex. 2: „Citiţiunele dintre textele literare ale lui M. Eliade,remarcînd tematica sau tehnicile de scriere apropiatede memorii şi jurnal: „Maitreyi”, „Isabel şi apelediavolului”, „Huliganii”; ex. 4: „În textele fantasticeale lui M. Eliade – „Şarpele”, „Noaptea de Sînziene”,„Pe strada Mîntuleasca”, „Nouăsprezece trandaÞri”,„La ţigănci” ş. a. – imaginaţia literară se inspiră dinmitologia românească sau din cea orientală. Citiţiunul din aceste texte. Comentaţi radicala detaşare/deosebire a acestor texte de stilistica „Memoriilor”)şi aplicînd tehnica Pagina de jurnal, care s-a dizolvatîntr-un adevărat Jurnal de lectură. Ajunşi la “Memorii”de M. Eliade, elevii au citit, în paralel, şi altedouă texte de acelaşi autor, înscriind, în jurnal, dupăterminarea Þecărui capitol, impresii de lectură, aprecieriale comportamentului personajelor, comentariiprivind propria personalitate şi propriul sistem devalori în raport cu cele citite. Astfel, seară de seară,timp de două săptămini, elevii au elaborat un proiectindividual, structurat pe două capitole. Prezentămcîteva fragmente din jurnalul unui elev:Capitolul 1.Dragă jurnal, aş dori să-ţi împărtăşesc impresiilemele în urma lecturii textelor de M. Eliade, savantşi scriitor român, autor al unor studii cunoscute înîntreaga lume. Am ales să citesc „Maitreyi”, pentrucă mi l-a recomandat şi o prietenă. Din cea de-a doualistă mi-a plăcut titlul „Nouăsprezece trandaÞ ri”,dar nu am reuşit să găsesc cartea, din care cauzăm-am oprit la „Şarpele”. De fapt, în nuvela datăse relatează despre un grup mixt, alcătuit din cîţivatineri şi cîţiva maturi, la care s-a adăugat mai tîrziu ofamilie compusă din patru membri: doamna şi domnulZamÞ rescu, Þ ica lor şi unchiul. Totul începe cu o cinăspecială... „Aş Þ vrut altceva, mereu altceva” estedorinţa Lizei, pe care o împărtăşesc şi eu cu multăbucurie şi înţelegere. Aş vrea şi eu să nu mă maipreseze lumea. Deseori mă văd eroina unui romancare mereu se împotmoleşte în Þ rul vieţii, de altfel, şiaşa suÞ cient de împotmolit. Am ajuns la sfîrşit. Nicinu mi-am dat seama cît de repede am citit acest text,deşi e foarte întortocheat, complicat. Se deosebeşteradical de „Memorii”, dar fantasticul, fabulosul aizbutit să mă captiveze.Capitolul 2.Înainte de a începe lectura acestui roman, l-amrăsfoit. Mi-a atras atenţia aprecierea lui Perpessiciusde pe copertă: „Maitreyi va rămîne cartea de căpătîia îndrăgostiţilor, poemul adolescenţei...”. Mi-a plăcutmult acest roman de dragoste, dar, citindu-l, am începutsă mă îndoiesc de propriile sentimente, de sentimenteleprietenilor şi prietenelor mele. Poate gîndesc negativ,dar viaţa e dură. Trebuie să ştim să convertim urîtulîn frumos.P.S. M. Eliade a devenit unul din scriitorii mei preferaţi,iar India – ţara pe care vreau s-o vizitez.Jurnalul de lectură a fost prezentat, la dorinţă, şiîn faţa clasei. Mai exact, autorul a dialogat cu noi pemarginea gîndurilor, ideilor provocate de cele douăopere. Prin elaborarea Jurnalului de lectură am încercatsă demonstrez realizarea obiectivelor de referinţăprin intermediul cărora atingem obiectivul-cadru:însuşirea unor metode şi tehnici de muncă intelectuală,ce vizează o parte din Þnalităţile educaţionaleale disciplinei.Deşi selectarea metodelor de lucru depinde de obiectivulşi conţinutul învăţării, de context, de profesor şielev, totuşi este îndreptăţită favorizarea celor active/formative,al căror principiu fundamental, după părerea luiJ. Piaget, poate Þ exprimat astfel: a înţelege înseamnă ainventa ori a reconstitui prin reinventare. Va trebui săne supunem acestor necesităţi, dacă vrem să formămindivizi capabili de producţie sau de creaţie, nu numaide repetiţie (6, p.163).REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:1. Cartaleanu, T.; Ciobanu, M.; Cosovan, O., Limbaşi literatura română. Manual pentru clasa a IX-a,Ch., Ed. Ştiinţa, 2003.2. Cristea, S., Elevul – obiect şi subiect al educaţiei,în Didactica Pro..., nr. 4 (8), 2001.3. Curriculum disciplinar (Limba şi literaturaromână), Ch., Ed. Cartier, 1999.4. Joiţa, E., Educaţia cognitivă, Buc., Ed. Polirom,2002.5. Minder, M., Didactica funcţională. Obiective,strategii, evaluare, Ch., Ed. Cartier, 2003.6. Oprea, C., Pedagogie. Alternative metodologiceinteractive, Buc., Ed. Universităţii, 2003.7. Piaget, J.; Inhelder, B., Psihologia copilului, Ch.,Ed. Cartier, 2005.8. Siebert, H., Pedagogie constructivistă, Iaşi,Institutul European, 2001.92PAGINA DE JURNAL