REVISTĂ DE TEORIE ŞI PRACTICĂ EDUCAŢIONALĂ - Pro Didactica

EXERCITO, ERGO SUMRaduPovestea e interesantă tare, căci se spunedespre două fete: una a babei, altaa moşneagului. Fata moşneagului eraharnică...Nu desluşeşte substratul comprehensival textului literar etc.RaduEste o carte cam greu de citit. Nu ştiu de ce, dar cuvintele parcăsînt încîlcite, sînt multe descrieri, dar totuna pun preţ pe ea,pentru că Lizuca este personajul meu prieten. („Dumbravaminunată”, M. Sadoveanu)Se reacţionează prin replici cu dimensiune critică faţă deanumite lanţuri de fapte şi întîmplări, determinate în relaţiiledintre personaje.Exprimă anumite rezerve faţă de modurile de expunere utilizateîn opera literară.Rezultatele experimentului pedagogic permit să constatăm că nivelul manifestărilor atitudinale la elevii claselorexperienţiale a crescut considerabil în raport cu nivelul manifestărilor atitudinale ale elevilor din clasele-martor.Acest fapt conÞrmă validitatea ipotezei de cercetare şi eÞcienţa metodologiei de formare a atitudinii elevilor faţăde opera literară.REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:1. Pâslaru, Vl., Introducere în teoria educaţiei literar-artistice, Ch., Ed. Museum, 2001.2. Călinescu, G., Principii de estetică, Ed. Litera Internaţional, 2003.3. Eco, U., Tratat de semiotică generală, Buc., Ed. ŞtiinţiÞcă şi Enciclopedică, 1982.4. Chircev, A., Psihologia atitudinilor sociale, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1988.5. Şchiopu, C., Receptarea operei literare: Condiţii, etape şi niveluri, în Limba română, nr. 1-3 (139-141),2007.Funcţiile formative ale întrebărilor înprocesul de predare şi învăţare la elevi încadrul lecţiilor de citireO problemă de maximă importanţă care ţine demetodologia lecţiilor de citire şi care determină înmare măsură realizarea obiectivelor acestora se referăla natura conţinutului şi modalitatea de formulare aîntrebărilor. La lecţiile de citire, poate mai mult decît laalte obiecte de învăţămînt, comunicarea profesorului cuelevii se desfăşoară pe bază de dialog. Are loc un ßuxcontinuu de întrebări şi răspunsuri, în cadrul căruia serealizează explicaţiile, se decodiÞcă sensurile cuvintelorşi se dezvăluie conotaţiile noţiunilor, se analizează idei,se emit aprecieri morale şi estetice, se desprind concluziişi norme de conduită.Întrebarea reprezintă un moment indispensabil alactivităţii mentale a elevului situat la graniţa dintre cunoaştereşi necunoaştere; ea este o formă de exprimare agîndirii. Întrebările oferă sugestii, facilitează înţelegerea,stimulează curiozitatea şi dorinţa elevilor de a aßa, suscităparticiparea lor activă în timpul lecţiei.Caracterul dezlînat al unor lecţii de citire, monotoniacare le apasă, starea de neatenţie a elevilor, răspunsurileconfuze şi chiar greşite sînt cauzate de factura întrebărilorcare nu reuşesc să declanşeze interesul elevilor, săsolicite procesele gîndirii, să determine trăiri emoţionaleşi judecăţi apreciative. Fiind lipsite de încărcăturăcognitivă şi emoţională, acestea nu reuşesc să întreţinăraţional şi afectiv efortul de învăţare. Improvizaţiile înformularea întrebărilor, elaborarea lor după inspiraţia demoment se soldează cu rezultate nesatisfăcătoare.Nu exagerăm dacă afirmăm că felul în care sîntgîndite şi formulate întrebările constituie o mărturiegrăitoare a pregătirii pedagogice şi metodologice aprofesorului, cea mai necesară însuşire a acestuia, darşi o artă diÞcilă.În cadrul lecţiilor de citire un rol deosebit îl au întrebărilede evaluare, întrucît apar variate situaţii caresolicită elevii să emită judecăţi de valoare, să apreciezeconduita personajelor, să exprime opinii în legătură cudiverse evenimente, fapte, întîmplări, toate acestea reclamîndo înţelegere conştientă a textului şi o interpretarepersonală a conţinutului său.Oricare ar Þ caracterul întrebărilor, o condiţie esenţialăa acestora este de a Þ accesibile prin răspunsurile solicitate,prin claritatea şi concizia formulărilor. Multe răspunsurigreşite nu se datorează necunoaşterii materiei, ci, maiales, neînţelegerii, interpretării eronate a întrebărilor.Uneori, întrebările lungi nu pot Þ urmărite de elevi, nuDidactica Pro..., Nr.2-3(54-55) anul 2009VALORI CANTITATIVE ŞI CALITATIVE ÎN EXPRIMAREA ATITUDINII ELEVILOR FAŢĂ DE OPERA LITERARĂ(ÎNVĂŢĂMÎNT PRIMAR)89