EXERCITO, ERGO SUMExperiment de constatareNivel Reproductiv <strong>Pro</strong>ductiv CreativTotal: 36 4 040 elevi100% 90% 10% 0%L.1.F. 17 3 020 elevi100%15%85%0%L.2.M. 19 1 020 elevi100% 95% 5% 0%Experiment de controlNivel Reproductiv <strong>Pro</strong>ductiv CreativTotal: 1417 940 elevi100% 35% 42,5% 22,5%L.1.F.20 elevi100%L.2.M.20 elevi100%2135%65%10655%30%8140%5%Abrevieri:L.1.F.E.C – Lot 1, de formare, experiment de constatare L.2.M.E.C – Lot 2, martor, experiment de constatareL.1.F.E.Ct. – Lot 1, de formare, experiment de control L.2.M.E.Ct. – Lot 2, martor, experiment de controlDupă cum se observă, în comparaţie cu datele furnizate de experimentul de constatare, se înregistrează o dinamicăconsiderabilă în favoarea răspunsurilor creative şi a celor productive. Rezultatele numerice denotă reducerearăspunsurilor de nivel reproductiv în proporţie de 85%:10% (clasa experimentală), ceea ce reprezintă o tendinţăvizibilă de sporire a abilităţilor de exprimare a atitudinii faţă de opera literară şi conÞrmă temeiul ştiinţiÞc al ipotezei.În procesul experimentului de constatare, 85% din răspunsurile şi argumentele elevilor corespundeau niveluluireproductiv, 15% – celui productiv şi 0% – nivelului creativ. La etapa Þnală a experimentului formativ (etapa decontrol), graţie aplicării modelului teoretic elaborat de noi, doar 10% din răspunsuri au corespuns nivelului reproductiv,50% – nivelului productiv şi 40% – celui creativ.Tabelul 5. Aspecte contrastive ale valorilor experimentale de raportare atitudinală faţă de opera literarăExperiment de constatareExperiment de controlElevulSecvenţe experimentale/interpretarea datelorElevulSecvenţe experimentale/interpretarea datelorMariaIonNicoletaÎmi place mult cartea pentru că esteinteresantă.Opinie neargumentată.A fost foarte interesant textul, pentru căse povesteşte despre Făt-Frumos. El selupta cu balaurii.Nu-şi poate exprima părerea faţă de problematicaoperei, faţă de complexitateapersonajelor. Relatează, de obicei, povesteadesprinsă din textul literar.„Amintiri din copilărie” este foarte interesantă.Mi-a plăcut foarte mult. Eu sîntcopil şi de aceea îmi place.Nu pretinde a se produce în calitate devaloriÞcator.Nu observă mai mult decît tiparul subiectuluiliterar.MariaIonNicoletaCartea este ca o vitamină pentru mine, o citesc ori de cîte orimă simt trist.Încurajarea acţiunilor descrise în opera literară.Este o carte impresionantă. Cel mai mult îmi plac cărţile cuaventuri. Mă face să am dispoziţie. Eroii ei îmi sînt adevăraţiprieteni. („Făt-Frumos, Þ ul Soarelui”, poveste populară).Admiraţia pentru unele procedee narative;Exprimarea preferinţei pentru un anumit stil compoziţional;Exprimarea dezacordului faţă de unele moduri de expunere,tehnici etc.Prin intermediul personajelor poveştii am învăţat să preţuiescviaţa. Această poveste îmi este ca un paşaport în viaţă.Textul impresionează prin personajele neobişnuite, prin expresiilemelodioase. Îmi place să citesc astfel de texte, ele îmi îmbogăţescvocabularul. („Fata babei şi fata moşneagului”, I. Creangă).Se nuanţează volumul operei literare ca idee a corespondenţeidintre mesaj şi valoare literar-artistică.88VALORI CANTITATIVE ŞI CALITATIVE ÎN EXPRIMAREA ATITUDINII ELEVILOR FAŢĂ <strong>DE</strong> OPERA LITERARĂ(ÎNVĂŢĂMÎNT PRIMAR)
EXERCITO, ERGO SUMRaduPovestea e interesantă tare, căci se spunedespre două fete: una a babei, altaa moşneagului. Fata moşneagului eraharnică...Nu desluşeşte substratul comprehensival textului literar etc.RaduEste o carte cam greu de citit. Nu ştiu de ce, dar cuvintele parcăsînt încîlcite, sînt multe descrieri, dar totuna pun preţ pe ea,pentru că Lizuca este personajul meu prieten. („Dumbravaminunată”, M. Sadoveanu)Se reacţionează prin replici cu dimensiune critică faţă deanumite lanţuri de fapte şi întîmplări, determinate în relaţiiledintre personaje.Exprimă anumite rezerve faţă de modurile de expunere utilizateîn opera literară.Rezultatele experimentului pedagogic permit să constatăm că nivelul manifestărilor atitudinale la elevii claselorexperienţiale a crescut considerabil în raport cu nivelul manifestărilor atitudinale ale elevilor din clasele-martor.Acest fapt conÞrmă validitatea ipotezei de cercetare şi eÞcienţa metodologiei de formare a atitudinii elevilor faţăde opera literară.REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:1. Pâslaru, Vl., Introducere în teoria educaţiei literar-artistice, Ch., Ed. Museum, 2001.2. Călinescu, G., Principii de estetică, Ed. Litera Internaţional, 2003.3. Eco, U., Tratat de semiotică generală, Buc., Ed. ŞtiinţiÞcă şi Enciclopedică, 1982.4. Chircev, A., Psihologia atitudinilor sociale, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1988.5. Şchiopu, C., Receptarea operei literare: Condiţii, etape şi niveluri, în Limba română, nr. 1-3 (139-141),2007.Funcţiile formative ale întrebărilor înprocesul de predare şi învăţare la elevi încadrul lecţiilor de citireO problemă de maximă importanţă care ţine demetodologia lecţiilor de citire şi care determină înmare măsură realizarea obiectivelor acestora se referăla natura conţinutului şi modalitatea de formulare aîntrebărilor. La lecţiile de citire, poate mai mult decît laalte obiecte de învăţămînt, comunicarea profesorului cuelevii se desfăşoară pe bază de dialog. Are loc un ßuxcontinuu de întrebări şi răspunsuri, în cadrul căruia serealizează explicaţiile, se decodiÞcă sensurile cuvintelorşi se dezvăluie conotaţiile noţiunilor, se analizează idei,se emit aprecieri morale şi estetice, se desprind concluziişi norme de conduită.Întrebarea reprezintă un moment indispensabil alactivităţii mentale a elevului situat la graniţa dintre cunoaştereşi necunoaştere; ea este o formă de exprimare agîndirii. Întrebările oferă sugestii, facilitează înţelegerea,stimulează curiozitatea şi dorinţa elevilor de a aßa, suscităparticiparea lor activă în timpul lecţiei.Caracterul dezlînat al unor lecţii de citire, monotoniacare le apasă, starea de neatenţie a elevilor, răspunsurileconfuze şi chiar greşite sînt cauzate de factura întrebărilorcare nu reuşesc să declanşeze interesul elevilor, săsolicite procesele gîndirii, să determine trăiri emoţionaleşi judecăţi apreciative. Fiind lipsite de încărcăturăcognitivă şi emoţională, acestea nu reuşesc să întreţinăraţional şi afectiv efortul de învăţare. Improvizaţiile înformularea întrebărilor, elaborarea lor după inspiraţia demoment se soldează cu rezultate nesatisfăcătoare.Nu exagerăm dacă afirmăm că felul în care sîntgîndite şi formulate întrebările constituie o mărturiegrăitoare a pregătirii pedagogice şi metodologice aprofesorului, cea mai necesară însuşire a acestuia, darşi o artă diÞcilă.În cadrul lecţiilor de citire un rol deosebit îl au întrebărilede evaluare, întrucît apar variate situaţii caresolicită elevii să emită judecăţi de valoare, să apreciezeconduita personajelor, să exprime opinii în legătură cudiverse evenimente, fapte, întîmplări, toate acestea reclamîndo înţelegere conştientă a textului şi o interpretarepersonală a conţinutului său.Oricare ar Þ caracterul întrebărilor, o condiţie esenţialăa acestora este de a Þ accesibile prin răspunsurile solicitate,prin claritatea şi concizia formulărilor. Multe răspunsurigreşite nu se datorează necunoaşterii materiei, ci, maiales, neînţelegerii, interpretării eronate a întrebărilor.Uneori, întrebările lungi nu pot Þ urmărite de elevi, nu<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., Nr.2-3(54-55) anul 2009VALORI CANTITATIVE ŞI CALITATIVE ÎN EXPRIMAREA ATITUDINII ELEVILOR FAŢĂ <strong>DE</strong> OPERA LITERARĂ(ÎNVĂŢĂMÎNT PRIMAR)89
- Page 5 and 6:
QUO VADIS?Cu o anumită întîrzier
- Page 7:
QUO VADIS?fapt, la fel ar aÞrma da
- Page 10 and 11:
QUO VADIS?nu-şi piardă - pe parcu
- Page 12 and 13:
QUO VADIS?PROFESORUL ŞI NOUA ÎNŢ
- Page 14 and 15:
EVENIMENTE PRO DIDACTICAIntegrare E
- Page 16 and 17:
EVENIMENTE PRO DIDACTICAServicii la
- Page 18 and 19:
EVENIMENTE PRO DIDACTICAProiecte lo
- Page 20 and 21:
EX CATHEDRAEducaţia intelectuală
- Page 22 and 23:
EX CATHEDRAunei naţiuni… (5, p.
- Page 24 and 25:
EX CATHEDRAurmătoarea structură g
- Page 26 and 27:
EX CATHEDRAtinţele anterioare ale
- Page 28 and 29:
EX CATHEDRAconceptelor ştiinţiÞc
- Page 30 and 31:
EX CATHEDRAnumai să aplice modele
- Page 32 and 33:
EX CATHEDRAaÞrmă că unele persoa
- Page 34 and 35:
EX CATHEDRAun ritm progresiv, nu nu
- Page 37 and 38:
EX CATHEDRADin perspectiva instruir
- Page 39 and 40: EX CATHEDRAEtapa a III-a: Studiul i
- Page 41 and 42: EX CATHEDRAprezentarea soluţiei co
- Page 43 and 44: EX CATHEDRATabelul 1. Modelul didac
- Page 45 and 46: EX CATHEDRAProgramul de pregătire
- Page 47 and 48: EX CATHEDRAACCEPŢIUNI MODERNE ASUP
- Page 49 and 50: EX CATHEDRAde codiÞcare a comenzil
- Page 51 and 52: EX CATHEDRACONCLUZII:• Conexiunea
- Page 53 and 54: EX CATHEDRAPrelucrînd răspunsuril
- Page 55 and 56: EDUCAŢIE DE GENperspectiva educaţ
- Page 57 and 58: EDUCAŢIE DE GEN- să conştientize
- Page 59 and 60: EDUCAŢIE DE GEN• lider - îşi f
- Page 61 and 62: EDUCAŢIE DE GENCare dintre condiţ
- Page 63 and 64: EDUCAŢIE DE GENAnexa 5. „Păi, u
- Page 65 and 66: EDUCAŢIE DE GENcu suportul Þnanci
- Page 67 and 68: EDUCAŢIE DE GENÎn cadrul proiectu
- Page 69 and 70: MANAGEMENT EDUCAŢIONALDirectoareaD
- Page 71 and 72: MANAGEMENT EDUCAŢIONALÞlozoÞcă
- Page 73 and 74: PENTRU O FORMARE CONTINUĂ DE CALIT
- Page 75 and 76: PENTRU O FORMARE CONTINUĂ DE CALIT
- Page 77 and 78: INCLUSIV EUPractici incluzive de ed
- Page 79 and 80: INCLUSIV EUAceasta a răbdat pînă
- Page 81 and 82: INCLUSIV EUmezina, la fel ca iedul
- Page 83 and 84: EXERCITO, ERGO SUMDiscuţii contrad
- Page 85 and 86: EXERCITO, ERGO SUMo situaţie Þnal
- Page 87 and 88: EXERCITO, ERGO SUMTabelul 1. Valori
- Page 89: EXERCITO, ERGO SUMFigura 1. Aspecte
- Page 93 and 94: EXERCITO, ERGO SUMPagina de jurnalA
- Page 95 and 96: EXERCITO, ERGO SUMDezvoltarea creat
- Page 97 and 98: EXERCITO, ERGO SUMÎn economia ţă
- Page 99 and 100: EXERCITO, ERGO SUMprocese şi fenom
- Page 101 and 102: DEZVOLTAREA, GÎNDIRII CRITICEa unu
- Page 103 and 104: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEc) pă
- Page 105 and 106: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEÎn r
- Page 107 and 108: DICŢIONARfundamentale şi instrume
- Page 109 and 110: DICŢIONARtinderea la nivel de conc
- Page 111 and 112: Schimbări de paradigmă în teoria