13.07.2015 Views

REVISTĂ DE TEORIE ŞI PRACTICĂ EDUCAŢIONALĂ - Pro Didactica

REVISTĂ DE TEORIE ŞI PRACTICĂ EDUCAŢIONALĂ - Pro Didactica

REVISTĂ DE TEORIE ŞI PRACTICĂ EDUCAŢIONALĂ - Pro Didactica

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

EXERCITO, ERGO SUMşi nu au inclus întreg spectrul de trăsături speci-Þce;b) punctele de vedere exprimate nu sînt originale;c) nu sînt argumentate propriile stări;d) elevii nu pot releva cu uşurinţă poziţia autoruluifaţă de problematica abordată/personajele operei;e) nu este valorificat limbajul artistic în scopulexprimării atitudinii faţă de personaj;f) elevii sînt inßuenţaţi de părerea altora;g) neputînd argumenta preferinţele literare, eleviideseori recurg la sintagmele „m-a impresionat”,„îmi place”.Cît priveşte răspunsurile la întrebarea „Prin ce te-aimpresionat cartea din care ţi-ai ales personajul?”, acesteacorespund diverselor niveluri: 90% din elevi au datrăspunsuri reproductive: „Îmi place mult cartea pentru căeste interesantă.” (Radu); „A fost foarte interesant textul,pentru că se povesteşte despre Făt-Frumos. El se lupta cubalaurii.” (Nicoleta); „Povestea e interesantă tare, căci sespune despre două fete: una a babei, alta a moşneagului.Fata moşneagului era harnică...” (Nadejda).Deducem deci că elevii: nu-şi pot exprima părereafaţă de problematica operei; au o poziţie neargumentată;nu percep rolul personajului în opera literară; reproduc,de obicei, povestea desprinsă din textul literar; nu pretinda se produce în calitate de valoriÞcator; nu observă maimult decît tiparul subiectului literar; nu desluşesc substratulcomprehensiv al textului literar etc. Răspunsurileau oscilat între expresiile clişeizate „mi-a plăcut foartemult” şi „este foarte interesant”.Ceea ce am urmărit să elucidăm prin cercetarea noastrăeste elaborarea unor strategii didactice care tocmai arstimula interesul de cunoaştere al elevilor, ar motiva activitatealor de lectură şi de interpretare a operei artistice.Experimentul a vizat dezvoltarea atitudinii elevului faţăde opera literară şi a fost axat pe:• o serie de principii, care ar putea să le ofereelevilor libertatea imaginaţiei şi opiniei, să le stimulezeinteresul de cunoaştere, să le actualizezeexperienţa de lectură şi cea de viaţă;• valoriÞcarea potenţialului formativ al operelorliterare, care este mai ediÞcator dacă elevilor lise asigură posibilitatea de a analiza un fapt/caz,de a lua şi de a argumenta decizii, de a prevedeaconsecinţele acestora. Schimbul de idei,de opinii, transmiterea feedback-ului colegilor,disponibilitatea de a folosi feedback-ul altora,de a revedea o soluţie, abilităţile de a realiza osarcină în grup, de a folosi diferite modalităţi deînvăţare – toate acestea contribuie în mare măsurăla dezvoltarea atitudinii faţă de opera literară;• activizarea experienţei estetice şi de viaţă în procesulinterpretării operei literare, al rezolvării uneiprobleme, elevii Þind puşi în situaţia de a apela lacunoştinţe şi la experienţa proprie, de a-şi comparasoluţia cu valorile, idealurile, viziunile altora. Aceastăcorelaţie generează nu numai o analiză raţionalăa modalităţilor, a căilor posibile de rezolvare, dar şio atitudine emotivă faţă de respectivele modalităţi.EFECTELE FORMATIVE ALE TEHNICILOR <strong>DE</strong><strong>DE</strong>ZVOLTARE A ATITUDINII FAŢĂ <strong>DE</strong> OPERALITERARĂElevilor li s-a propus realizarea aceluiaşi tip de test,utilizat în experimentul iniţial. Întrucît itemul 1 a fostoperaţional, nu vom pretinde asupra validării rezultateloracestuia. Vom considera oportună relevarea aspectelor ceţin de argumentarea atitudinii faţă de personajul literar– itemul 2. Analiza răspunsurilor la întrebarea „Ce părereai despre personaj?” demonstrează că obiectiveleexperimentului de formare au fost atinse.Astfel, am scos în evidenţă nivelul de rezolvare a sarcinilorîn grupurile experimentale şi de control. După cumse observă din graÞc, diferenţele apar între proporţiile derezolvare a sarcinilor de către L.1.F. şi de L.2.F.: 40%:5%,răspunsuri creative, care indică un randament sporit al grupuluide formare şi unul de stagnare pentru grupul-martor.Tabelul 3. Valori cantitative ale experienţei de argumentarea atitudinii faţă de personajul literarNivel Reproductiv <strong>Pro</strong>ductiv CreativTotal:40 elevi36 4 0100% 90% 10% 0%L.1.F. 17 3 020 elevi100%15%85%0%L.2.M.20 elevi19 1 0100% 95% 5% 0%Nivel Reproductiv <strong>Pro</strong>ductiv CreativTotal: 14 17 940 elevi100% 35% 42,5% 22,5%L.1.F. 111 820 elevi100%55%5%40%L.2.M. 13 6 120 elevi100% 65% 30% 5%Analiza contrastivă a datelor demonstrează că înL.1.F. s-a micşorat considerabil numărul de răspunsurireproductive: de la 85% la 5%, iar al celor productives-a mărit de la 15% la 55%. În L.2.F. nu s-au produsExperiment de constatareExperiment de control86VALORI CANTITATIVE ŞI CALITATIVE ÎN EXPRIMAREA ATITUDINII ELEVILOR FAŢĂ <strong>DE</strong> OPERA LITERARĂ(ÎNVĂŢĂMÎNT PRIMAR)

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!