EXERCITO, ERGO SUMValori cantitative şi calitativeîn exprimarea atitudinii elevilorfaţă de opera literară(învăţămînt primar)Mariana MARINInstitutul de Ştiinţe ale EducaţieiO posibilitate de cultivare a abilităţilor de socializare oconstituie cursul interdisciplinar şcolar Limba şi literaturaromână, care are drept scop „formarea elevului cititor casubiect receptor, ampliÞcator, valorizant şi comunicant alfenomenelor, operelor şi creaţiilor literare; posesor valorizantal instrumentarului literar/estetic/lectoral şi subiectal propriilor performanţe umaniste, culturale, literareşi artistice”. Educaţia literar-artistică (ELA) presupunecunoaşterea valorii literaturii, cultivarea capacităţilor dereceptare şi interpretare a textelor literare, formarea capacităţilorde lectură prin angajare în producerea anumitortipuri de texte/compoziţii şcolare [1, p. 31].Ne propunem să abordăm în continuare formarea şidezvoltarea atitudinilor elevului faţă de opera literară.În acest sens, vom opera cu noţiunile de subiect ELA,elevul, şi obiect ELA, opera literară. DeÞnirea atitudiniiliterar-artistice se produce în contextul cîtorva domeniiale cunoaşterii şi activităţii umane: ÞlozoÞei, ştiinţeloreducaţiei, psihologiei, esteticii, educaţiei estetice şieducaţiei literar-artistice. Din perspectiva ELA, atitudineaeste o construcţie complexă, constituită din reacţiiafective faţă de un obiect (în cazul nostru opera literară),reacţii axate pe comprehensiune, pe experienţă, interes,motivaţie, selectivitate, pe convingerile individului, raportatela însuşirile operei literare, la structura acesteia,altor fenomene literare constatate în ea sau la produselelectorale, care orientează individul la o anumită conduităîn raport cu obiectul cercetat.Una dintre preocupările cercetării date a constituit-oacumularea valorilor cantitative şi calitative în exprimareaatitudinii elevilor faţă de opera literară, demersce a presupus trei etape: de constatare, de formare şide diagnosticare Þnală. Experimentul de constatare s-adesfăşurat în două clase de a IV-a din LT “G. Călinescu”(cl. a IV-a „E” – lotul 1 de formare (L.1.F.) şi cl. aIV-a “D” – lotul 2 martor în experimentul de control(L.2.M.)), Þecare incluzînd cîte 20 de elevi. Pe parcursulexperimentului am urmărit să determinăm nivelulde exprimare a preferinţelor literare, de conÞrmare apropriei atitudini faţă de opera literară, de expunere aimpresiilor de lectură. În acest scop, elevilor le-au fostpropuse următoarele sarcini:1. Scrie pe linia de mai jos numele unui personajliterar îndrăgit.2. Scrie, în 5-6 enunţuri, ce părere ai despre acestpersonaj.3. Prin ce te-a impresionat lectura textului literardin care ţi-ai ales personajul?Prezentăm indicii cantitativi şi calitativi înregistraţiîn urma probei experimentale: 38 de elevi au identiÞcatpersonajul şi 2 nu au fost în stare s-o facă. Se va observacă indicele calităţii în situaţia dată este bun. Cu toateacestea, în cîteva cazuri, elevii au confundat autorul cueroul operei.Argumentarea atitudinii faţă de personajul literarreßectă o situaţie mai puţin bună. Astfel, din cei 40 departicipanţi la experiment, 25 au dat răspunsuri ce sereferă la nivelul reproductiv. Analizînd potenţialul celordouă clase, vom observa că el este apropiat, întrucît cl. aIV-a „E” a înregistrat 12 răspunsuri reproductive (60%),iar clasa a IV-a „D” – 13 (65%). Răspunsurile a 15 elevise referă la nivelul productiv, situaţie ce prezintă pericolullansării opiniilor reproductive în defavoarea celorcreative. Indicele creativ este constant în ambele clase,plasîndu-se pe ultimul nivel cu 0%, adică nici un răspunscreativ. Indicii calitativi sînt incluşi în Tabelul 1.84
EXERCITO, ERGO SUMTabelul 1. Valorile experienţei de argumentare a atitudinii elevilor faţă de personajul literar.Experiment de constatare (nivel reproductiv)NumeleelevuluiNivel reproductivInterpretareVeronicaCristinaRaduNicoletaMaria-MihaelaConsider că Robinson Crusoe este foartecurajos.Este un cîine foarte drăguţ. Mie îmiplace foarte mult acest personaj.Are nasul lung, pentru că spune minciuni.Mi-a plăcut cînd a găsit cheiţa deaur. Iată de ce am ales acest personaj.Cenuşăreasa făcea mîncare. Cred căera frumoasă. Ea mai făcea rochii surorilorsale. S-a căsătorit cu prinţul.Personajul era talentat. El este frumos.Are multe idei. Nu şi-a respectat mamaşi a plecat la scăldat. Ion Creangă aveao familie bogată.Poziţie neargumentată; nu-şi poate exprima părerea faţă deproblematica operei, faţă de complexitatea personajelor; nuîntrevede concordanţa dintre liniile de subiect.Nu-şi poate exprima părerea faţă de problematica operei, faţăde complexitatea personajelor; nu întrevede concordanţadintre liniile de subiect.Prezintă povestea desprinsă din textul literar.Nu pretinde a se produce în calitate de valoriÞcator.Nu observă mai mult decît tiparul subiectului literar; nudesluşeşte substratul comprehensiv al textului literar.Aşadar, majoritatea respondenţilor nu au fost în stare să-şi argumenteze opiniile vizavi de personaj decît la nivelreproductiv, răspunsurile productive constituind 37,5% (15 elevi). Indicii demonstrează tendinţa de a da răspunsuriimitative, cu elemente ale nivelului reproductiv.Tabelul 2. Valorile experienţei de argumentare a atitudinii elevilor faţă de personajul literar.Experiment de constatare (nivel productiv)NumeleelevuluiIuliaVasileAnaIrinaGhenadieLucianNivel productivInterpretareCiobănilă este un căţeluş foarte ager. Îmi place mai Analizează conţinutul, exprimare tautologică.ales că nu-i plăceau sîmbetele şi duminicile.Toţi elevii Domnului TrandaÞ r vor să semene cu Încearcă să exprime păreri vizavi de problematicaoperei literare, complexitatea personajelor,el, pentru că îi învaţă pe copii de bine. Le spunecîntece, poveşti, rugăciuni. Era un om bun. Copiilor dar cu elemente ale nivelului reproductiv.le plăcea de el.Ca şi toţi cred că Cenuşăreasa e blajină. Nu pot Este inßuenţată de părerea altora;spune mai mult decît e scris în carte. Face mîncare, ideile nu sînt originale, oricine altul poate săe grijulie.le emită.Albă-ca-Zăpada era foarte frumoasă, deşteaptă Ideile nu sînt originale, oricine altul poate săşi nimeni nu-i putea face vreun rău, căci era tare le emită.bună la suß et.Nică este un personaj cu suß etul deschis. El fură Încearcă să producă, dar este minimalizat încireşe, duce pupăza de vînzare, smîntîneşte oalele. idei.Îmi place foarte mult. El este interesant.Ivan Turbincă este un personaj hazliu. Se deosebeşte Forţa de argumentare este slabă.mult de alte personaje. Cel mai tare îmi place el.Este foarte interesant.Analiza răspunsurilor ne-a permis să formulăm cîteva concluzii:a) chiar dacă am depistat o serie de răspunsuri ce corespund nivelului productiv, acestea au fost foarte puţine<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., Nr.2-3(54-55) anul 2009VALORI CANTITATIVE ŞI CALITATIVE ÎN EXPRIMAREA ATITUDINII ELEVILOR FAŢĂ <strong>DE</strong> OPERA LITERARĂ(ÎNVĂŢĂMÎNT PRIMAR)85
- Page 5 and 6:
QUO VADIS?Cu o anumită întîrzier
- Page 7:
QUO VADIS?fapt, la fel ar aÞrma da
- Page 10 and 11:
QUO VADIS?nu-şi piardă - pe parcu
- Page 12 and 13:
QUO VADIS?PROFESORUL ŞI NOUA ÎNŢ
- Page 14 and 15:
EVENIMENTE PRO DIDACTICAIntegrare E
- Page 16 and 17:
EVENIMENTE PRO DIDACTICAServicii la
- Page 18 and 19:
EVENIMENTE PRO DIDACTICAProiecte lo
- Page 20 and 21:
EX CATHEDRAEducaţia intelectuală
- Page 22 and 23:
EX CATHEDRAunei naţiuni… (5, p.
- Page 24 and 25:
EX CATHEDRAurmătoarea structură g
- Page 26 and 27:
EX CATHEDRAtinţele anterioare ale
- Page 28 and 29:
EX CATHEDRAconceptelor ştiinţiÞc
- Page 30 and 31:
EX CATHEDRAnumai să aplice modele
- Page 32 and 33:
EX CATHEDRAaÞrmă că unele persoa
- Page 34 and 35:
EX CATHEDRAun ritm progresiv, nu nu
- Page 37 and 38: EX CATHEDRADin perspectiva instruir
- Page 39 and 40: EX CATHEDRAEtapa a III-a: Studiul i
- Page 41 and 42: EX CATHEDRAprezentarea soluţiei co
- Page 43 and 44: EX CATHEDRATabelul 1. Modelul didac
- Page 45 and 46: EX CATHEDRAProgramul de pregătire
- Page 47 and 48: EX CATHEDRAACCEPŢIUNI MODERNE ASUP
- Page 49 and 50: EX CATHEDRAde codiÞcare a comenzil
- Page 51 and 52: EX CATHEDRACONCLUZII:• Conexiunea
- Page 53 and 54: EX CATHEDRAPrelucrînd răspunsuril
- Page 55 and 56: EDUCAŢIE DE GENperspectiva educaţ
- Page 57 and 58: EDUCAŢIE DE GEN- să conştientize
- Page 59 and 60: EDUCAŢIE DE GEN• lider - îşi f
- Page 61 and 62: EDUCAŢIE DE GENCare dintre condiţ
- Page 63 and 64: EDUCAŢIE DE GENAnexa 5. „Păi, u
- Page 65 and 66: EDUCAŢIE DE GENcu suportul Þnanci
- Page 67 and 68: EDUCAŢIE DE GENÎn cadrul proiectu
- Page 69 and 70: MANAGEMENT EDUCAŢIONALDirectoareaD
- Page 71 and 72: MANAGEMENT EDUCAŢIONALÞlozoÞcă
- Page 73 and 74: PENTRU O FORMARE CONTINUĂ DE CALIT
- Page 75 and 76: PENTRU O FORMARE CONTINUĂ DE CALIT
- Page 77 and 78: INCLUSIV EUPractici incluzive de ed
- Page 79 and 80: INCLUSIV EUAceasta a răbdat pînă
- Page 81 and 82: INCLUSIV EUmezina, la fel ca iedul
- Page 83 and 84: EXERCITO, ERGO SUMDiscuţii contrad
- Page 85: EXERCITO, ERGO SUMo situaţie Þnal
- Page 89 and 90: EXERCITO, ERGO SUMFigura 1. Aspecte
- Page 91 and 92: EXERCITO, ERGO SUMRaduPovestea e in
- Page 93 and 94: EXERCITO, ERGO SUMPagina de jurnalA
- Page 95 and 96: EXERCITO, ERGO SUMDezvoltarea creat
- Page 97 and 98: EXERCITO, ERGO SUMÎn economia ţă
- Page 99 and 100: EXERCITO, ERGO SUMprocese şi fenom
- Page 101 and 102: DEZVOLTAREA, GÎNDIRII CRITICEa unu
- Page 103 and 104: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEc) pă
- Page 105 and 106: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEÎn r
- Page 107 and 108: DICŢIONARfundamentale şi instrume
- Page 109 and 110: DICŢIONARtinderea la nivel de conc
- Page 111 and 112: Schimbări de paradigmă în teoria