EXERCITO, ERGO SUMDezvoltarea competenţei decercetare – model de educaţieintelectualăLia SCLIFOSUniversitatea de Stat din MoldovaActualmente, tot mai des se vehiculează ideea necesităţiitrecerii de la pedagogia pentru cunoştinţe lapedagogia pentru competenţe, aceasta Þind orientatăspre un învăţămînt de calitate axat pe valorificareapersonalităţii elevului. Sintetizînd preocupările privindeducaţia în mileniul III, remarcăm una din priorităţileacesteia – formarea competenţelor, în general, şi a competenţeide cercetare, în special.Dimensiunea intelectuală a personalităţii este legatăde cantitatea şi calitatea experienţei de cunoaştereşi de acţiune a individului, precum şi de posibilităţilesale de a opera mental cu aceste conţinuturi, pentru arăspunde cerinţelor mediului natural şi social în caretrăieşte. Un proces activ de formare şi dezvoltare acompetenţelor de cercetare creează contextul necesarpentru o educaţie de calitate şi presupune iniţiereaelevilor în tehnicile de muncă intelectuală, cultivareainteresului de cunoaştere, ediÞcarea unei concepţiiproprii despre lume şi viaţă. În mare, aceste dezideratesînt speciÞce şi educaţiei intelectuale – set de inßuenţeeducative care contribuie la dezvoltarea dimensiuniiintelectuale a personalităţii.Pentru a forma competenţa de cercetare trebuie săse ţină cont de:– etapele procesului de învăţare care vizeazăstructurarea operaţiilor mentale: percepţie,interiorizare, construire de structuri mentale,transpunere în limbaj, acomodare internă,adaptare externă; acestora le corespund categoriide competenţe speciÞce, organizate în jurul unoracţiuni definitorii ce exprimă ansambluri deoperaţii mentale;– etapele procesului de cercetare care vizeazămodelul recunoscut în ştiinţă şi prezentatca totalitate de competenţe specifice sau desubcompetenţe.Prin urmare, competenţa de cercetare întruneştecompetenţe speciÞce atît procesului de cercetare, cît şicompetenţe speciÞce procesului de învăţare, exprimatîn operaţii mentale, deoarece cercetarea este directproporţională cu învăţarea.Ori de cîte ori o persoană se lansează într-o cercetare,începe să reßecteze asupra lucrurilor, purcede la clasiÞcarealor. Iată de ce dezvoltarea prin educaţie a capacităţilorde conceptualizare are o deosebită utilitate practică,adaptativă, deoarece ghidează comportamentul în diferitesituaţii, condiţionînd formarea competenţelor.<strong>Pro</strong>cesul de conceptualizare presupune cîţiva paşi.Pasul I ţine de activitatea independentă a elevului şide implicaţiile profesorului în valoriÞcarea rezultatelorcercetării.Acţiunile elevilorCercetează independent exemple tipiceRiscuriPasul IAcţiunile profesoruluiOrganizează o discuţie în comun despre cele observateAcţiuni de minimalizare a riscurilor80
EXERCITO, ERGO SUMDiscuţii contradictoriiCrearea contextului pentru discutarea constructivă adiferitelor puncte de vedere şi aplanarea divergenţelorOmiterea unor aspecte importanteAtenţionarea asupra unor aspecteApariţia sentimentului de incertitudineFormularea întrebărilor ajutătoareÎn rezultatul activităţii se conturează o deÞniţie de lucruPasul II ţine de activitatea în grupuri, deoarece se analizează situaţii mai complexe.Pasul IIAcţiunile elevilorAcţiunile profesoruluiCercetează cazuri particulare pentru a valida deÞniţiade lucru dedusă la pasul IOrganizează activitatea în grupuri mici; dacă e nevoie, pregăteştecazuri particulareÎn rezultatul activităţii se analizează situaţii complexe, opiniile Þind susţinute prin argumentePasul III are menirea să asigure o conceptualizare deplină.Pasul IIIAcţiunile elevilorModelează o situaţie, un miniexperimentPrezintă graÞc cele observateCercetează o situaţie, un exemplu concret, autenticAcţiunile profesoruluiRepartizează elevii în grupuri. Dacă este necesar, pregăteştemateriale, selectează sarciniMonitorizează activitatea în grupuri şi organizează prezentarearezultatelorOrganizează excursii, vizionări de Þlme etc. pentru a facilitaidentiÞcarea exemplelor, modelelor autenticeAnticipează mental ce se poate întîmpla dacă nu serezolvă cazulOrganizează prezentarea frontală a ideilor, stabilirea asemănărilorşi deosebirilor (pînă la determinarea unor criteriicomune de analiză)Un rol deosebit în cercetare îl are atît identiÞcarea,procesarea şi utilizarea informaţiei, cît şi înţelegereaacesteia. Dezvoltarea capacităţii de comprehensiuneeste o misiune importantă a educaţiei intelectuale şi uncriteriu al succesului în orice cercetare, deoarece înţelegereaeste o activitate a gîndirii prin care se descoperălegături logice între obiecte şi fenomene. Înţelegerease bazează pe includerea informaţiei noi în ansamblulinformaţiilor disponibile şi depinde, în aspect psihologic,de: cunoştinţele anterioare adecvate situaţiei; modalitateade prelucrare a informaţiei; capacitatea de transfer acunoştinţelor însuşite.Condiţia prealabilă îl determină atît pe elev, cît şipe profesor să aleagă o temă care va servi drept punctÎn rezultatul activităţii se însuşesc modele de cercetarede plecare în cercetare. Pe de altă parte, dacă aceastanu este luată în calcul, cercetarea poate Þ una formală,complicată şi demotivantă.Modalitatea de prelucrare a informaţiei determinăcalitatea formulării ipotezei şi a obiectivelor, dar şicalitatea realizării cercetării. În unele cazuri, aceastasugerează necesitatea ajustării temei, prelucrării unornoi surse etc.Capacitatea de transfer a cunoştinţelor însuşiteeste un indicator al înţelegerii profunde. Aceasta minimalizeazăriscul utilizării incorecte a informaţiei înargumentare, creează contextul şi condiţiile pertinenteaplicării teoriei în practică etc. Există mai multe formede transfer:<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., Nr.2-3(54-55) anul 2009<strong>DE</strong>ZVOLTAREA COMPETENŢEI <strong>DE</strong> CERCETARE – MO<strong>DE</strong>L <strong>DE</strong> EDUCAŢIE INTELECTUALĂ81
- Page 5 and 6:
QUO VADIS?Cu o anumită întîrzier
- Page 7:
QUO VADIS?fapt, la fel ar aÞrma da
- Page 10 and 11:
QUO VADIS?nu-şi piardă - pe parcu
- Page 12 and 13:
QUO VADIS?PROFESORUL ŞI NOUA ÎNŢ
- Page 14 and 15:
EVENIMENTE PRO DIDACTICAIntegrare E
- Page 16 and 17:
EVENIMENTE PRO DIDACTICAServicii la
- Page 18 and 19:
EVENIMENTE PRO DIDACTICAProiecte lo
- Page 20 and 21:
EX CATHEDRAEducaţia intelectuală
- Page 22 and 23:
EX CATHEDRAunei naţiuni… (5, p.
- Page 24 and 25:
EX CATHEDRAurmătoarea structură g
- Page 26 and 27:
EX CATHEDRAtinţele anterioare ale
- Page 28 and 29:
EX CATHEDRAconceptelor ştiinţiÞc
- Page 30 and 31:
EX CATHEDRAnumai să aplice modele
- Page 32 and 33: EX CATHEDRAaÞrmă că unele persoa
- Page 34 and 35: EX CATHEDRAun ritm progresiv, nu nu
- Page 37 and 38: EX CATHEDRADin perspectiva instruir
- Page 39 and 40: EX CATHEDRAEtapa a III-a: Studiul i
- Page 41 and 42: EX CATHEDRAprezentarea soluţiei co
- Page 43 and 44: EX CATHEDRATabelul 1. Modelul didac
- Page 45 and 46: EX CATHEDRAProgramul de pregătire
- Page 47 and 48: EX CATHEDRAACCEPŢIUNI MODERNE ASUP
- Page 49 and 50: EX CATHEDRAde codiÞcare a comenzil
- Page 51 and 52: EX CATHEDRACONCLUZII:• Conexiunea
- Page 53 and 54: EX CATHEDRAPrelucrînd răspunsuril
- Page 55 and 56: EDUCAŢIE DE GENperspectiva educaţ
- Page 57 and 58: EDUCAŢIE DE GEN- să conştientize
- Page 59 and 60: EDUCAŢIE DE GEN• lider - îşi f
- Page 61 and 62: EDUCAŢIE DE GENCare dintre condiţ
- Page 63 and 64: EDUCAŢIE DE GENAnexa 5. „Păi, u
- Page 65 and 66: EDUCAŢIE DE GENcu suportul Þnanci
- Page 67 and 68: EDUCAŢIE DE GENÎn cadrul proiectu
- Page 69 and 70: MANAGEMENT EDUCAŢIONALDirectoareaD
- Page 71 and 72: MANAGEMENT EDUCAŢIONALÞlozoÞcă
- Page 73 and 74: PENTRU O FORMARE CONTINUĂ DE CALIT
- Page 75 and 76: PENTRU O FORMARE CONTINUĂ DE CALIT
- Page 77 and 78: INCLUSIV EUPractici incluzive de ed
- Page 79 and 80: INCLUSIV EUAceasta a răbdat pînă
- Page 81: INCLUSIV EUmezina, la fel ca iedul
- Page 85 and 86: EXERCITO, ERGO SUMo situaţie Þnal
- Page 87 and 88: EXERCITO, ERGO SUMTabelul 1. Valori
- Page 89 and 90: EXERCITO, ERGO SUMFigura 1. Aspecte
- Page 91 and 92: EXERCITO, ERGO SUMRaduPovestea e in
- Page 93 and 94: EXERCITO, ERGO SUMPagina de jurnalA
- Page 95 and 96: EXERCITO, ERGO SUMDezvoltarea creat
- Page 97 and 98: EXERCITO, ERGO SUMÎn economia ţă
- Page 99 and 100: EXERCITO, ERGO SUMprocese şi fenom
- Page 101 and 102: DEZVOLTAREA, GÎNDIRII CRITICEa unu
- Page 103 and 104: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEc) pă
- Page 105 and 106: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEÎn r
- Page 107 and 108: DICŢIONARfundamentale şi instrume
- Page 109 and 110: DICŢIONARtinderea la nivel de conc
- Page 111 and 112: Schimbări de paradigmă în teoria