REVISTĂ DE TEORIE ŞI PRACTICĂ EDUCAŢIONALĂ - Pro Didactica

MANAGEMENT EDUCAŢIONALÞlozoÞcă a pedagogiei: ce este omul, care-i esenţa existenţeilui, pentru ce vine el în această lume, cum trebuiesă trăiască, de ce moare ori de ce se Mîntuieşte?– Prin mitul că era digitală îi va învăţa pe toţi săgîndească la fel, să realizăm că aceasta nu este o instruireumană, ci o dresare, formarea unui om fără personalitate.Omul niciodată nu „coincide” cu ceea ce este învăţat şicu cît această “necoincidenţă” e mai mare, cu atît el e maiom. Această particularitate a instruirii reprezintă osaturaneverosimilei şi inepuizabilei diversităţi intelectuale.Dacă instruirea s-ar limita numai la însuşirea eÞcientăa materiei propuse, din acel moment s-ar întrerupecontinuitatea în lanţul divergenţelor intelectuale. S-arproduce colapsul: moartea culturii.DIRECTOAREA DESPRE... NU TOTUL DEODATĂUn director a intrat într-o sală de consiliu cu gîndulsă ţină o cuvîntare. În sală însă era un singur pedagogbătrîn. Directorul i-a spus: „Eşti singur. Crezi că e cazulsă vorbesc?”. Bătrînul învăţător i-a răspuns: „Domnuledirector, sînt un simplu învăţător, dar dacă aş intraîntr-o clasă unde ar Þ un singur copil, atunci l-aş hrănispiritual”.Directorul, impresionat de spusele dascălului, a începutsă vorbească şi a tot vorbit timp de două ore. Mulţumit, s-ainteresat dacă şi bătrînul învăţător este la fel de impresionat.Acesta i-a răspuns: „Ţi-am spus deja că sînt un simplupedagog. Totuşi, dacă aş intra într-o clasă şi aş descoperi cătoţi copiii au plecat, cu excepţia unuia, l-aş hrăni spiritual,dar nu i-aş da toată mîncarea deodată.”DIRECTOAREA DESPRE...CÎT COSTĂ CUNOŞTINŢELEUnui director i s-a stricat maşina. A încercat s-orepare, dar, pînă la urmă, a fost nevoit să recurgă laajutorul unui specialist. Acesta, după ce cercetă timpde două ore motorul, luă un ciocan şi-l lovi. Maşina s-apornit de parcă nici nu fusese defectată. Cînd auzi cîttrebuie să plătească, directorul se indignă:– Atîţia bani pentru o lovitură de ciocan?– Scumpul meu, pentru lovitură am luat un leu, iarceilalţi – pentru cunoştinţele mele, datorită cărora amştiut unde să lovesc.DIRECTOAREA DESPRE... SĂRĂCIEOdată un director, care se tot plîngea de soartă, a avutun vis. Se făcea că se aßă într-o încăpere plină cu crucide diferite dimensiuni, toate acoperite cu bucăţi de pînză.O voce îi zise că poate să-şi aleagă una, dacă pe cea pecare o are nu o poate duce. Directorul a început să caute.A luat una, dar nu a putut-o ridica. S-a îndreptat sprealta, care, deşi nu era prea grea, avea colţurile ascuţitece-l răneau în spate. A tot încercat, dar nici o cruce nu-iconveni. Cînd s-a uitat mai bine, a mai zărit una într-unungher. Părea să Þe foarte grea, căci era cea mai mare.Directorul însă s-a decis să o încerce şi... minune! Cruceai se potrivi tocmai bine. Atunci strigă de bucurie: „Iatăcrucea pe care mi-o doresc! Deşi pare a Þ mare, e uşorde dus”. Dezvelind-o însă, citi pe ea: „Sărăcia”.Morala: Dumnezeu dă Þecăruia atît cît poate duce.SFATURILE DIRECTOAREI PENTRU CEI CAREVOR SĂ LE AUDĂ:– Nu te împăuna cu succesele tale, dar nici nu te scuzacă le-ai avut.– Fii entuziasmat de izbînzile celorlalţi.– Nu amîna. Fă ce trebuie şi cînd trebuie să faci. Azi.Acum.– Spune clasei şi subalternilor adevărul.– Ascultă-ţi copiii, elevii şi colegii.– Atenţie la reputaţie! Este cel mai de preţ bun altău.– Nota „suÞcient” nu înseamnă suÞcient de „bine”.– Alege-ţi prieten de-o vîrstă cu tine; veţi îmbătrîniîmpreună.– Ai grijă ca întîi să Þe Dumnezeu şi apoi – prietenul.Prietenul poate trăda, Dumnezeu – niciodată.– Citeşte cîte ceva despre trei religii deosebite dereligia ta.– Înregistrează rîsul copiilor tăi, al elevilor şi al colegilortăi.– Rîzi cît poţi de mult. Simţul umorului vindecă multerele.– Nu-ţi Þe frică să spui: nu ştiu.– Nu-ţi Þe frică să spui: am greşit.– Nu-ţi Þe frică să spui: am nevoie de ajutor.– Nu-ţi Þe frică să spui: scuză-mă!– Un director nu trebuie să se teamă de cei de la putere,de învăţători cu idei, de planuri îndrăzneţe, delibertate, de un alt stil de viaţă, de neînţelegere, deexperimente, de dezamăgiri, de paşi înceţi şi temeinici.ŞI PROVERBELE PREFERATE ALE DIRECTOAREI:– În educaţie nu e nimic mai perÞd decît minciuna,pusă comod în faţa adevărului.– Directoarele se nasc „cu inteligenţă”, directorii trebuiesă o acumuleze din cărţi.– Nu poţi sta în faţa colectivului şcolii „pe jumătate”şi să-i ceri să-ţi restituie cealaltă jumătate.P.S. În rolul directoarei a evoluat Elizaveta Cojocaru,grad managerial I, grad didactic I, cavaler al Ordinului“Gloria muncii”, directoare a şcolii din 1982, actualmenteLiceul Teoretic „Ştefan Holban”, c. Cărpineni,r. Hînceşti.Ion GĂLUŞCĂ,Liceul Teoretic Mingir, r. HînceştiDidactica Pro..., Nr.2-3(54-55) anul 2009DIRECTOAREA69