MANAGEMENT EDUCAŢIONALmajoră. Directorul, dacă are inimă lîncezită şi sußet fricos,nu poate lua hotărîri cutezătoare şi nu are cum acţionaenergic, dar se gîndeşte cum să facă şi să dreagă pentruca ziua să se scurgă liniştit şi fără excese.Avusesem cîndva un vis. Mi se arătă că merg pebinecunoscutele coridoare ale şcolii şi... minune! nu vădelevi alungaţi de la ore sau întîrziaţi, care să se ascundăprin unghere. La recreaţii, elevii nu aleargă, ci “curglin” şi discută armonios. Observîndu-mă, mă salută cureverenţă: „Să trăiţi, doamnă directoare!”. Nu sînt geamurisparte, nasuri umßate, iar vînătăile din jurul ochilors-au transformat în corolă cu lumini de speranţă. Într-uncuvînt, nu părea a Þ o şcoală, ci un palat de cristal. Receşi inutil. M-am trezit cu un tremur: nu mai am ce face,plictiseala mă va ucide!Deşteptarea a fost apăsătoare nu din contrapunereaidealului cu realitatea, cît din cauza anostităţii lui: erasearbăd, îi lipsea gustul de sare al sudorii. Eu nu cred înpedagogia neconßictuală: ea există numai în imaginaţiaacelora care nu au nimic cu şcoala şi cu pedagogia. Tocmaide aceea şcoala e şcoală: pentru că aici se întîmplăpermanent ceva. Colectivul şcolii noastre a început sălucreze bine atunci cînd am învăţat să nu mă pierd cuÞrea la Þecare furt, geam spart sau bătaie.Clasicii gîndirii pedagogice, experienţa şi bunul simţsugerează condiţiile necesare conservării însufleţirii:realismul pedagogic, iscusinţa de a nu dramatiza întîmplărilede Þecare oră din şcoală şi acoperirea cu optimism a oricăruifapt şcolar. Eşti obligat să-ţi formezi imunitate împotrivaobiceiului de a forfoti în deşert, de a te arunca cu nerviasupra oricărei învalmăşeli şcolare. Agitaţia şi învălmăşealasînt pulsul şcolii. Trebuie să ştii cum să storci putere de viaţădin agitaţie şi să conduci prin învălmăşeală nervul şcolii,fără a-l dezagrega pe al tău. Dacă te poţi re-crea şi în astfelde situaţii, să ştii că ai ajuns să Þi nu numai directorul, darşi însußeţitorul şcolii. Din acest moment, pentru elevi eştiÎnvăţător, iar pentru învăţători eşti Director.DIRECTOAREA, CÎND E SINGURĂ PE DRUM...Şcoala este ca o mare cursă a vieţii... Scopuldirectoarei este să-şi împlinească Legenda Personală,care, în opinia vechilor alchimişti, formează adevărata eimisiune iluminatoare de spirite pe Pămînt (a vlăstarelorcărpineştene).La linia de start a organizării şcolii alături de ea aufost mulţi, împărtăşind camaraderia şi entuziasmul. Dar,pe măsură ce cursa şcolară se înteţea şi timpul devoraesenţele umane (provocau, oboseau, trădau, se îndoiauori abandonau), ea rămînea tot mai însingurată, dar maiputernică, înţelegînd că aceşti pedalatori au renunţat ladesăvîrşirea propriilor Legende Personale. A trebuit săse distanţeze de ei şi să înfrunte singurătatea ţipătoare acatedrelor, surprizele, curbele şi problemele ce le poateaduce şcoala. După cîteva căzături în care nu a avut penimeni alături, s-a întrebat dacă merită un asemenea efort.Da, merită. Pentru ca sußetu-i să depăşească asemeneaobstacole, directoarea a avut nevoie de patru forţe invizibile:să iubească şcoala, pentru că şi ea este iubită deDumnezeu; să aibă conştiinţa morţii, pentru a înţelege căea moare trupeşte, dar sußetu-i va dăinui în viaţa de mîinea şcolii; să amăgească puterea, pentru că a luptat să creascăputerea şcolii, şi nu a ei (dacă era invers, directoareanu valora nimic); să accepte jocul cu timpul. Directoareae prinsă în mrejele prezentului cu ocaziile şi limitele luişi trebuie să acţioneze ca şi cum timpul n-ar exista, să-şiurmeze drumul în direcţia luminării permanente a şcolii,fără a se lăsa copleşită de momentele de nelinişte.Directoarea ştie că anume aceste patru forţe invizibilerisipesc norii de deasupra şcolii vieţii ei.DIRECTOAREA <strong>DE</strong>SPRE REALITATEA DIN MIT– Prin mitul că numai realizarea directivelor guvernamentaleţine învăţămîntul, să croieşti didactica princare şcoala ta însuşeşte lecţia vieţii.– Prin mitul că şcoala formează deprinderi conformultimului cuvînt al curriculumului, să nu uiţi a pune peumărul învăţătorilor sfînta povară de a produce în elevipropria cunoaştere a lumii.– Prin mitul de a lucra creativ, pedagogia curricularănu presupune altceva decît noi combinaţii ale vechiipedagogii: nu avem elemente pedagogice noi, avemnumai combinaţii noi. Noua pedagogie se va impunenumai atunci cînd cea veche îl va accepta pe Dumnezeu.Din acel moment se va vorbi că pedagogia creeazăomul (pînă atunci îl vom forma noi): îl creează pentrua se Mîntui în veşnicie. Dacă în şcoală există un astfelde învăţător, nu-i pune piedici: şcoala ta lucrează dejapentru o pedagogie creativă.– Prin mitul accesului liber la informaţie, prin aducereaInternetului în şcoală nu crede că ai salvat Cetatea,ci fă aşa ca învăţătorul să poată contura, în aceastănecuprinsă lume, traiectoria elevilor săi.– Prin mitul că învăţătorii revoluţiei informaţionalepot instrui concomitent milioane de elevi, utilizîndmijloacele electronice interactive, se aduce o zguduitorde naivă interpretare a muncii pedagogice şi umilitor dedureroasă subapreciere a activităţii şcolii. SpeciÞcul şcoliişi al muncii didacticeşti constă tocmai în capacitateaînvăţătorilor de a purta un dialog viu cu o clasă nu preanumeroasă de elevi. În faţa a milioane de privitori poţiciti o predică sau o lecţie, atît. Socrate, scos pe ecranulmonitorului, nu va mai Þ Socrate, deoarece şi-a pierdutinterlocutorul viu, căruia îi regenerează viitorul.– Prin mitul că multimedia va salva şcoala, să neapropiem de momentul cînd pedagogia va schimba nutehnologiile de instruire, ci concepţiile lor. <strong>Pro</strong>blemaînvăţămîntului constă, de fapt, nu în utilizarea tehnologiilormultimedia de instruire, ci în reorientarea creştin-68DIRECTOAREA
MANAGEMENT EDUCAŢIONALÞlozoÞcă a pedagogiei: ce este omul, care-i esenţa existenţeilui, pentru ce vine el în această lume, cum trebuiesă trăiască, de ce moare ori de ce se Mîntuieşte?– Prin mitul că era digitală îi va învăţa pe toţi săgîndească la fel, să realizăm că aceasta nu este o instruireumană, ci o dresare, formarea unui om fără personalitate.Omul niciodată nu „coincide” cu ceea ce este învăţat şicu cît această “necoincidenţă” e mai mare, cu atît el e maiom. Această particularitate a instruirii reprezintă osaturaneverosimilei şi inepuizabilei diversităţi intelectuale.Dacă instruirea s-ar limita numai la însuşirea eÞcientăa materiei propuse, din acel moment s-ar întrerupecontinuitatea în lanţul divergenţelor intelectuale. S-arproduce colapsul: moartea culturii.DIRECTOAREA <strong>DE</strong>SPRE... NU TOTUL <strong>DE</strong>ODATĂUn director a intrat într-o sală de consiliu cu gîndulsă ţină o cuvîntare. În sală însă era un singur pedagogbătrîn. Directorul i-a spus: „Eşti singur. Crezi că e cazulsă vorbesc?”. Bătrînul învăţător i-a răspuns: „Domnuledirector, sînt un simplu învăţător, dar dacă aş intraîntr-o clasă unde ar Þ un singur copil, atunci l-aş hrănispiritual”.Directorul, impresionat de spusele dascălului, a începutsă vorbească şi a tot vorbit timp de două ore. Mulţumit, s-ainteresat dacă şi bătrînul învăţător este la fel de impresionat.Acesta i-a răspuns: „Ţi-am spus deja că sînt un simplupedagog. Totuşi, dacă aş intra într-o clasă şi aş descoperi cătoţi copiii au plecat, cu excepţia unuia, l-aş hrăni spiritual,dar nu i-aş da toată mîncarea deodată.”DIRECTOAREA <strong>DE</strong>SPRE...CÎT COSTĂ CUNOŞTINŢELEUnui director i s-a stricat maşina. A încercat s-orepare, dar, pînă la urmă, a fost nevoit să recurgă laajutorul unui specialist. Acesta, după ce cercetă timpde două ore motorul, luă un ciocan şi-l lovi. Maşina s-apornit de parcă nici nu fusese defectată. Cînd auzi cîttrebuie să plătească, directorul se indignă:– Atîţia bani pentru o lovitură de ciocan?– Scumpul meu, pentru lovitură am luat un leu, iarceilalţi – pentru cunoştinţele mele, datorită cărora amştiut unde să lovesc.DIRECTOAREA <strong>DE</strong>SPRE... SĂRĂCIEOdată un director, care se tot plîngea de soartă, a avutun vis. Se făcea că se aßă într-o încăpere plină cu crucide diferite dimensiuni, toate acoperite cu bucăţi de pînză.O voce îi zise că poate să-şi aleagă una, dacă pe cea pecare o are nu o poate duce. Directorul a început să caute.A luat una, dar nu a putut-o ridica. S-a îndreptat sprealta, care, deşi nu era prea grea, avea colţurile ascuţitece-l răneau în spate. A tot încercat, dar nici o cruce nu-iconveni. Cînd s-a uitat mai bine, a mai zărit una într-unungher. Părea să Þe foarte grea, căci era cea mai mare.Directorul însă s-a decis să o încerce şi... minune! Cruceai se potrivi tocmai bine. Atunci strigă de bucurie: „Iatăcrucea pe care mi-o doresc! Deşi pare a Þ mare, e uşorde dus”. Dezvelind-o însă, citi pe ea: „Sărăcia”.Morala: Dumnezeu dă Þecăruia atît cît poate duce.SFATURILE DIRECTOAREI PENTRU CEI CAREVOR SĂ LE AUDĂ:– Nu te împăuna cu succesele tale, dar nici nu te scuzacă le-ai avut.– Fii entuziasmat de izbînzile celorlalţi.– Nu amîna. Fă ce trebuie şi cînd trebuie să faci. Azi.Acum.– Spune clasei şi subalternilor adevărul.– Ascultă-ţi copiii, elevii şi colegii.– Atenţie la reputaţie! Este cel mai de preţ bun altău.– Nota „suÞcient” nu înseamnă suÞcient de „bine”.– Alege-ţi prieten de-o vîrstă cu tine; veţi îmbătrîniîmpreună.– Ai grijă ca întîi să Þe Dumnezeu şi apoi – prietenul.Prietenul poate trăda, Dumnezeu – niciodată.– Citeşte cîte ceva despre trei religii deosebite dereligia ta.– Înregistrează rîsul copiilor tăi, al elevilor şi al colegilortăi.– Rîzi cît poţi de mult. Simţul umorului vindecă multerele.– Nu-ţi Þe frică să spui: nu ştiu.– Nu-ţi Þe frică să spui: am greşit.– Nu-ţi Þe frică să spui: am nevoie de ajutor.– Nu-ţi Þe frică să spui: scuză-mă!– Un director nu trebuie să se teamă de cei de la putere,de învăţători cu idei, de planuri îndrăzneţe, delibertate, de un alt stil de viaţă, de neînţelegere, deexperimente, de dezamăgiri, de paşi înceţi şi temeinici.ŞI PROVERBELE PREFERATE ALE DIRECTOAREI:– În educaţie nu e nimic mai perÞd decît minciuna,pusă comod în faţa adevărului.– Directoarele se nasc „cu inteligenţă”, directorii trebuiesă o acumuleze din cărţi.– Nu poţi sta în faţa colectivului şcolii „pe jumătate”şi să-i ceri să-ţi restituie cealaltă jumătate.P.S. În rolul directoarei a evoluat Elizaveta Cojocaru,grad managerial I, grad didactic I, cavaler al Ordinului“Gloria muncii”, directoare a şcolii din 1982, actualmenteLiceul Teoretic „Ştefan Holban”, c. Cărpineni,r. Hînceşti.Ion GĂLUŞCĂ,Liceul Teoretic Mingir, r. Hînceşti<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., Nr.2-3(54-55) anul 2009DIRECTOAREA69
- Page 5 and 6:
QUO VADIS?Cu o anumită întîrzier
- Page 7:
QUO VADIS?fapt, la fel ar aÞrma da
- Page 10 and 11:
QUO VADIS?nu-şi piardă - pe parcu
- Page 12 and 13:
QUO VADIS?PROFESORUL ŞI NOUA ÎNŢ
- Page 14 and 15:
EVENIMENTE PRO DIDACTICAIntegrare E
- Page 16 and 17:
EVENIMENTE PRO DIDACTICAServicii la
- Page 18 and 19:
EVENIMENTE PRO DIDACTICAProiecte lo
- Page 20 and 21: EX CATHEDRAEducaţia intelectuală
- Page 22 and 23: EX CATHEDRAunei naţiuni… (5, p.
- Page 24 and 25: EX CATHEDRAurmătoarea structură g
- Page 26 and 27: EX CATHEDRAtinţele anterioare ale
- Page 28 and 29: EX CATHEDRAconceptelor ştiinţiÞc
- Page 30 and 31: EX CATHEDRAnumai să aplice modele
- Page 32 and 33: EX CATHEDRAaÞrmă că unele persoa
- Page 34 and 35: EX CATHEDRAun ritm progresiv, nu nu
- Page 37 and 38: EX CATHEDRADin perspectiva instruir
- Page 39 and 40: EX CATHEDRAEtapa a III-a: Studiul i
- Page 41 and 42: EX CATHEDRAprezentarea soluţiei co
- Page 43 and 44: EX CATHEDRATabelul 1. Modelul didac
- Page 45 and 46: EX CATHEDRAProgramul de pregătire
- Page 47 and 48: EX CATHEDRAACCEPŢIUNI MODERNE ASUP
- Page 49 and 50: EX CATHEDRAde codiÞcare a comenzil
- Page 51 and 52: EX CATHEDRACONCLUZII:• Conexiunea
- Page 53 and 54: EX CATHEDRAPrelucrînd răspunsuril
- Page 55 and 56: EDUCAŢIE DE GENperspectiva educaţ
- Page 57 and 58: EDUCAŢIE DE GEN- să conştientize
- Page 59 and 60: EDUCAŢIE DE GEN• lider - îşi f
- Page 61 and 62: EDUCAŢIE DE GENCare dintre condiţ
- Page 63 and 64: EDUCAŢIE DE GENAnexa 5. „Păi, u
- Page 65 and 66: EDUCAŢIE DE GENcu suportul Þnanci
- Page 67 and 68: EDUCAŢIE DE GENÎn cadrul proiectu
- Page 69: MANAGEMENT EDUCAŢIONALDirectoareaD
- Page 73 and 74: PENTRU O FORMARE CONTINUĂ DE CALIT
- Page 75 and 76: PENTRU O FORMARE CONTINUĂ DE CALIT
- Page 77 and 78: INCLUSIV EUPractici incluzive de ed
- Page 79 and 80: INCLUSIV EUAceasta a răbdat pînă
- Page 81 and 82: INCLUSIV EUmezina, la fel ca iedul
- Page 83 and 84: EXERCITO, ERGO SUMDiscuţii contrad
- Page 85 and 86: EXERCITO, ERGO SUMo situaţie Þnal
- Page 87 and 88: EXERCITO, ERGO SUMTabelul 1. Valori
- Page 89 and 90: EXERCITO, ERGO SUMFigura 1. Aspecte
- Page 91 and 92: EXERCITO, ERGO SUMRaduPovestea e in
- Page 93 and 94: EXERCITO, ERGO SUMPagina de jurnalA
- Page 95 and 96: EXERCITO, ERGO SUMDezvoltarea creat
- Page 97 and 98: EXERCITO, ERGO SUMÎn economia ţă
- Page 99 and 100: EXERCITO, ERGO SUMprocese şi fenom
- Page 101 and 102: DEZVOLTAREA, GÎNDIRII CRITICEa unu
- Page 103 and 104: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEc) pă
- Page 105 and 106: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEÎn r
- Page 107 and 108: DICŢIONARfundamentale şi instrume
- Page 109 and 110: DICŢIONARtinderea la nivel de conc
- Page 111 and 112: Schimbări de paradigmă în teoria