EDUCAŢIE <strong>DE</strong> GENSondaj efectuat de autorii proiectului: Sînteţi deacord ca femeile să facă serviciul militar obligatoriualături de bărbaţi?, pe un eşantion de 35 de persoanede vîrste diferite:– care nu au făcut serviciul militar în armată,– care urmează în timpul apropiat să Þe înrolate înarmată,– adolescenţi, fete şi băieţi.Răspunsurile celor 35 de intervievaţi sînt prezentateîn diagrama ce urmează:Discuţie dirijată: Riscuri pentru femei în armată.Femeile care se aßă într-un mediu masculinizat sîntmult mai expuse unor agresiuni sexuale. Conform statisticilor,60% din femeile militar au fost abuzate sexual,unele dintre acestea căzînd pradă depresiilor sau, multmai dramatic, recurgînd la acte de suicid.Minicercetare: Relaţii între femei şi bărbaţi în perioadaserviciului militar.1. În cadrul vizitei de documentare efectuate deautorii proiectului la una dintre unităţile militare s-astabilit că femeile militar îndeplinesc practic aceleaşifuncţii ca şi bărbaţii. Ele sînt implicate în executareatuturor sarcinilor şi tipurilor de activităţi speciÞce, Þindrareori protejate în situaţii cu risc sporit.care fac parte în cazul cînd ar constitui 15-20% din contingentulacesteia. Cu regret, în general, ele sînt excluse,încredinţîndu-li-se doar misiuni administrative.Discuţii în grup: În ce măsură sînteţi de acord cuopinia de mai jos?Egalitatea de gen trebuie să constituie criteriul debază în promovarea profesională în armată şi în asigurareaaccesului femeilor la specialităţi considerate pînămai ieri apanajul bărbaţilor. Ambii actori sociali trebuiesă beneÞcieze de şanse egale.Şi în momentul de faţă există specialităţi militare,la care accesul femeilor este interzis din dorinţa de a leproteja, de a nu le expune la pericole şi situaţii traumatizante.Însă, pe timp de război, foarte multe femeisînt implicate în serviciile medicale, fapt care vorbeşteelocvent despre capacitatea lor Þzică şi psihică. Istoriarăzboaielor mondiale arată că femeile în alb au doveditmare rezistenţă şi curaj, ajutîndu-şi semenii, învingîndu-şidurerea, oboseala, Þind la fel de puternice şiperseverente ca şi bărbaţii.Noutatea meseriei de militar reprezintă pentru femeio sursă de motivare şi de mobilizare în activitatea prestată,ele manifestînd tendinţa de a se aÞrma personal şi profesionalîn poÞda condiţiilor deosebite, anevoioase.Întrebări:1. Ce părere aveţi despre subiectul descris în aceststudiu de caz?2. Credeţi că femeilor trebuie să li se ofere şansade a Þ înrolate în armată?3. Femeile militar trebuie să se bucure de un tratamentspecial?Elina ROMANCIUCCristina STANCIU,cl. a XII-a, Liceul Teoretic “Gaudeamus“În diagrama alăturată sînt reprezentate relaţiile dintrefemei şi bărbaţi în armată.2. Un studiu efectuat de jurnalista Liona Sion, în perioadadecembrie 1999-iunie 2000, într-o unitate militarădin Kosovo, arată că din 500 de persoane ale efectivuluimilitar doar 3 erau femei, dintre care 2 pe post de şofer,iar 1 – de soldat. Pentru majoritatea femeilor armatareprezintă o lume a bărbaţilor. Puţine la număr, ele sîntizolate şi devin, alegoric vorbind, invizibile. Femeile arputea avea o inßuenţă extraordinară asupra unităţii din66FEMEIA ÎN ARMATĂ. O LECŢIE <strong>DE</strong> DIRIGENŢIE PREZENTATĂ <strong>DE</strong> ELEVI
MANAGEMENT EDUCAŢIONALDirectoareaDragii mei, vreau să vă spun de ce nu am devenitdirector, dar m-am născut directoare. Fiind din părinţigospodari, eram condamnată să ajung o bună gospodinăprin creştere, o bună învăţătoare prin educaţie, o excelentăchimistă prin instruire. Dar nu sînt dintr-acelea caresă-şi fragmenteze timpul: am supus părinţii unei lungimeditaţii visătoare şi m-au născut directoare. Unii ziccă aş Þ o directoare bună, alţii mai adaugă: „doar un piczvăpăiată”. Eu aş decreta: sînt o directoare! A Þ directorînseamna a Þ loial şi cu bun simţ în relaţiile cu şeÞi, cubătrînii şi păsările migratoare; a Þ directoare înseamnăa-i face pe toţi să contribuie la transformarea visuluiîn realitate. A Þ loial, în cazul directorului, înseamnă aconsemna lucrurile banale şi a trece peste ele; a Þ loial,în cazul directoarei, înseamnă că „banalul 4 din 2+2”este comuniune de efort (deşi „dinozaurii au dispărut”,ei pot reapărea reîncarnaţi în rinoceri), că „tabelul luiMendeleev” ar consemna numai răceala materialistă,exceptînd căldura reacţiilor metaÞzice... Din punctulde vedere al acestor banalităţi loiale, directorii sîntbuni, iar directoarea – excelentă. De aceea, toată viaţaam transformat banalităţile în armă de atac. Am înţelesdemult că nu banalitatea este ucigătoare, ci repetareaei – zi de zi, an de an – un fel de reproducere naturală,Þrească şi necesară, fără putinţă de schimbare în matriceadirectorilor. Aici s-a produs ruptura. Şi de aceeale-am spus părinţilor să nu mă facă director, ci să mănască directoare.Pe arborele meu genealogic – mă consolez – au statcîndva nişte păsări mari, care au clădit prin întindereCărpineniul. Cred că surioarele lor mai mici au însemnat– şi au pus – temelia căsuţei din care a străbătut şuviţade lumină a cărţii; apoi nepoţelele şi strănepoţelele lorau ridicat alte căsuţe pentru a multiplica lumina cărţiicărpineştene; apoi a venit directoarea, născută ca străstră-strănepoţicaacelor păsări mari cu fraţii şi surioarelemai mari şi mai mici, pentru a desăvîrşi prin ridicareşi răspîndire Altarul Luminii de carte: Liceul Teoretic„Ştefan Holban”.Surorile şi fraţii, mai mici şi mai mari, cu directoareaîn frunte, au muncit cu atîta abnegaţie şi în cruntă crizăde timp, încît n-au observat că li s-au spulberat pînă lanevedere aripile şi au devenit români.Am toată speranţa că aţi înţeles de ce n-am devenitdirector, dar m-am născut directoare. Cred că mama m-anăscut, la insistenta rugă a acelor păsări mari, pe un norîntr-un anume an, iar norul, într-un fericit an, m-a coborîtpeste Cărpineniul destinului meu.DIRECTOAREA <strong>DE</strong>SPRE ÎNSUFLEŢIREA SĂRIIPrin permanenta ßuctuaţie între însußeţire şi pasivitate,între entuziasm şi amorţire, între viaţă şi dezagregare,între lacrimi şi bucurie, între dragoste şi nesuferinţătrece ßuidul de cimentare a unei cetăţi spirituale numităşcoală. Munca învăţătorului transpiră prin creaţie. Oricecreaţie însă e de neconceput fără însußeţire. Una e săaccepţi aceasta cu neuronii şi alta e să simţi, apropiindu-teîn Þecare zi de şcoală, inima presată de nelinişte:astăzi ce se va mai întîmpla?Mi-am veriÞcat simţurile şi resimţirile prin multeleşi sincerele discuţii cu colegii. Aproape Þecare dintreei le trec prin re-trăire. Neliniştita sensibilitate a conducătorilorde şcoli se explică prin marea răspundere de arezolva grave şi multiple probleme nu pe parcursul uneisăptămîni, dar lascurgerea Þecăreiore. Fiţi deacord, tulburărileşi resentimentelesînt megieşecu deprimarea.Şi, într-o stare caaceasta, e uşor săte cuprindă detestabilulbacilal mîhnirii, careotrăveşte organismulşcolii,lăsîndu-l fărăritm şi tonalitate67
- Page 5 and 6:
QUO VADIS?Cu o anumită întîrzier
- Page 7:
QUO VADIS?fapt, la fel ar aÞrma da
- Page 10 and 11:
QUO VADIS?nu-şi piardă - pe parcu
- Page 12 and 13:
QUO VADIS?PROFESORUL ŞI NOUA ÎNŢ
- Page 14 and 15:
EVENIMENTE PRO DIDACTICAIntegrare E
- Page 16 and 17:
EVENIMENTE PRO DIDACTICAServicii la
- Page 18 and 19: EVENIMENTE PRO DIDACTICAProiecte lo
- Page 20 and 21: EX CATHEDRAEducaţia intelectuală
- Page 22 and 23: EX CATHEDRAunei naţiuni… (5, p.
- Page 24 and 25: EX CATHEDRAurmătoarea structură g
- Page 26 and 27: EX CATHEDRAtinţele anterioare ale
- Page 28 and 29: EX CATHEDRAconceptelor ştiinţiÞc
- Page 30 and 31: EX CATHEDRAnumai să aplice modele
- Page 32 and 33: EX CATHEDRAaÞrmă că unele persoa
- Page 34 and 35: EX CATHEDRAun ritm progresiv, nu nu
- Page 37 and 38: EX CATHEDRADin perspectiva instruir
- Page 39 and 40: EX CATHEDRAEtapa a III-a: Studiul i
- Page 41 and 42: EX CATHEDRAprezentarea soluţiei co
- Page 43 and 44: EX CATHEDRATabelul 1. Modelul didac
- Page 45 and 46: EX CATHEDRAProgramul de pregătire
- Page 47 and 48: EX CATHEDRAACCEPŢIUNI MODERNE ASUP
- Page 49 and 50: EX CATHEDRAde codiÞcare a comenzil
- Page 51 and 52: EX CATHEDRACONCLUZII:• Conexiunea
- Page 53 and 54: EX CATHEDRAPrelucrînd răspunsuril
- Page 55 and 56: EDUCAŢIE DE GENperspectiva educaţ
- Page 57 and 58: EDUCAŢIE DE GEN- să conştientize
- Page 59 and 60: EDUCAŢIE DE GEN• lider - îşi f
- Page 61 and 62: EDUCAŢIE DE GENCare dintre condiţ
- Page 63 and 64: EDUCAŢIE DE GENAnexa 5. „Păi, u
- Page 65 and 66: EDUCAŢIE DE GENcu suportul Þnanci
- Page 67: EDUCAŢIE DE GENÎn cadrul proiectu
- Page 71 and 72: MANAGEMENT EDUCAŢIONALÞlozoÞcă
- Page 73 and 74: PENTRU O FORMARE CONTINUĂ DE CALIT
- Page 75 and 76: PENTRU O FORMARE CONTINUĂ DE CALIT
- Page 77 and 78: INCLUSIV EUPractici incluzive de ed
- Page 79 and 80: INCLUSIV EUAceasta a răbdat pînă
- Page 81 and 82: INCLUSIV EUmezina, la fel ca iedul
- Page 83 and 84: EXERCITO, ERGO SUMDiscuţii contrad
- Page 85 and 86: EXERCITO, ERGO SUMo situaţie Þnal
- Page 87 and 88: EXERCITO, ERGO SUMTabelul 1. Valori
- Page 89 and 90: EXERCITO, ERGO SUMFigura 1. Aspecte
- Page 91 and 92: EXERCITO, ERGO SUMRaduPovestea e in
- Page 93 and 94: EXERCITO, ERGO SUMPagina de jurnalA
- Page 95 and 96: EXERCITO, ERGO SUMDezvoltarea creat
- Page 97 and 98: EXERCITO, ERGO SUMÎn economia ţă
- Page 99 and 100: EXERCITO, ERGO SUMprocese şi fenom
- Page 101 and 102: DEZVOLTAREA, GÎNDIRII CRITICEa unu
- Page 103 and 104: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEc) pă
- Page 105 and 106: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEÎn r
- Page 107 and 108: DICŢIONARfundamentale şi instrume
- Page 109 and 110: DICŢIONARtinderea la nivel de conc
- Page 111 and 112: Schimbări de paradigmă în teoria