EDUCAŢIE <strong>DE</strong> GENaÞrmaţie au fost de acord şi unii părinţi.c) Formele şi tipurile violenţei. Participanţii s-aureferit în special la violenţa directă – cea careeste uşor observabilă. Abuzul emoţional – recursulpărinţilor la ameninţări, ridicarea vociisau abuzul subtil – este mai diÞcil de detectat,dar acesta se soldează cu cele mai grave consecinţe,pentru că provoacă depresie, izolare,subapreciere, anxietate, teamă, pasivitate excesivăetc. Părinţii au realizat un proiect carea integrat metode de depăşire a acestui tip decomportament.Cei prezenţi la întrunire au elaborat un cod cu regulide comportament pentru evitarea violenţei în familie.d) Cauzele violenţei. Acestea reies, în primul rînd,din educaţia rigidă a unor indivizi. Factorii ce favorizeazămanifestările de violenţă sînt de ordin cultural, economic,juridic şi politic. De aceea, participanţii au lucratasupra cadrului normativ ce vizează fenomenul violenţeişi combaterea respectivului ßagel social. Impresionantăa fost discuţia despre traÞcul de Þinţe umane, fenomensocial strîns legat de fenomenul violenţei domestice şide problemele speciÞce ale fetelor şi femeilor tinere pepiaţa muncii din ultimii ani.Concluziile participanţilor au scos în evidenţă necesitateaeducării la elevi a toleranţei, a valorilor democratice,a nonviolenţei, precum şi formarea culturiide gen.Cu mult succes s-a desfăşurat şi <strong>Pro</strong>iectul „Palmaresultalentelor”, în cadrul căruia delegaţi din 4 localităţiale R. Moldova, inclusiv din Transnistria, şi-au demonstrattalentele, indiferent de gen: băieţii – pictori, frizerişi croitori, fetele – arhitecte şi cosmeticiene. Repartizaţiîn 9 secţiuni, participanţii şi-au prezentat lucrările în faţaunui juriu competent.Perspectiva organizării unor astfel de activităţi impulsioneazăo mai bună cunoaştere a drepturilor de cătreexponenţii ambelor genuri, contribuie la promovareaegalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.Femeia în armată. O lecţie de dirigenţieprezentată de elevi*EÞcientizarea procesului educaţional în şcoală presupune implicarea activă a elevilor – subiecţi ai educaţieiîn procesul de învăţare, dar şi în cel de proiectare şi predare. Conform studiilor lui Maslow, alături de însuşirea decunoştinţe şi dezvoltarea de abilităţi, cel care învaţă trebuie să transmită experienţa acumulată altor persoane, avîndîn acest caz rolul de expert. Aplicarea respectivei strategii contribuie la realizarea obiectivelor propuse în proporţiede 80%. De exemplu, în procesul de predare-învăţare a disciplinelor opţionale Noi şi legea, Educaţia civică etc.,elevii sînt antrenaţi activ în demersul de formare, accentul Þind pus pe interactivitate şi pe dezvoltarea capacităţilorde proiectare şi desfăşurare a activităţilor educaţionale.Una dintre problemele ce reclamă o atenţie sporită din partea cadrelor didactice este cultivarea la elevi a conştiinţeiegalităţii de gen – aspect deosebit de important şi din considerentul că discriminarea de gen este prezentă în toatedomeniile vieţii, constituind un impediment serios în dezvoltarea şi realizarea Þecărei persoane, în ediÞcarea uneisocietăţi cu adevărat democratice. Iar întrucît viitorul le aparţine tinerilor, implicarea lor în actul educativ sub acestaspect capătă o valoare aparte.În acest context, în cadrul Liceului Teoretic „Gaudeamus” s-a derulat <strong>Pro</strong>iectul „Parteneriat de gen pe nota 10”,elevii participînd la etapa de proiectare şi desfăşurare a unor activităţi, avînd posibilitate să conştientizeze prin acţiuniconcrete valorile general-umane şi naţionale, precum şi beneÞciile unui autentic parteneriat de gen.* Fragment extras din lucrarea “Incursiuni de gen în şcoală. Ghid metodologic pentru diriginţi“ în curs de apariţie.64FIECARE VÎRSTĂ A ISTORIEI ÎŞI ARE GENERAŢIA EI(I<strong>DE</strong>I PRIVIND EDUCAŢIA <strong>DE</strong> GEN PENTRU COPII ŞI PĂRINŢI)
EDUCAŢIE <strong>DE</strong> GENÎn cadrul proiectului, elevii au analizat mai multeaspecte ale educaţiei de gen, inclusiv:– Ce semniÞcă educaţia de gen?– De ce este necesară o schimbare în politica depromovare a egalităţii de gen?– De ce în lumea contemporană se implementeazăo multitudine de programe şi proiecte cu referirela egalitatea de gen?– Ce cîştigăm promovînd egalitatea de gen încomunitate?– Putem admite, măcar pentru o zi, că aparţinemgenului opus?– Ce valori de gen vor Þ promovate în societateanoastră peste 50 de ani?Elevilor li s-a propus să identiÞce, în perechi sau îngrupuri mici, un subiect de interes general, să schiţezeo activitate care poate Þ desfăşurată cu colegii. Uneledemersuri, proiectate în colaborare cu profesorul pot Þrealizate în cadrul lecţiilor de sinteză şi generalizare, alorelor de dirigenţie, al şedinţelor cu părinţii sau al altoractivităţi extraşcolare.În cele ce urmează propunem un scenariu didactic,elaborat în cadrul acestui <strong>Pro</strong>iect.Pavel CERBUŞCĂ,Liceul Teoretic “Gaudeamus“Obiective:• să analizăm rolul şi locul femeii în armată;• să identiÞcăm riscurile pentru femei în armată;• să apreciem nivelul relaţiilor de gen în armată.FEMEIA ÎN ARMATĂale NATO, excepţie Þ ind Luxemburgul şi Islanda, carenu deţin forţe armate. Cel mai bine reprezentate sîntfemeile din SUA şi Canada, unde constituie 14% şi,respectiv, 11,4%.Desfăşurarea activităţii:Miniprelegere. Rolul şi locul femeii în armatăÎn ultimele decenii, femeia acaparează tot mai multespaţii, considerate tradiţional masculine, demonstrîndun înalt nivel de profesionalism şi măiestrie. A crescutşi numărul femeilor care îşi aleg o carieră militară.Potrivit unui studiu publicat recent de Comitetul personaluluifeminin al NATO, numărul femeilor în uniformădin armatele Alianţei s-a majorat de la 30.000, în anul1961, la peste 300.000, în prezent.Pentru majoritatea ţărilor membre ale NATO, recrutareabărbaţilor este deocamdată obligatorie, în timp ceînrolarea femeilor – voluntară. La ora actuală, femeilefac serviciul în forţele armate a 17 naţiuni membreÎn Armata Naţională a R. Moldova activează 376de femei militar, inclusiv 87 oÞ ţeri, 155 suboÞ ţeri, 134sergenţi şi ostaşi şi circa 1000 de angajate civil.De menţionat că 2/3 din totalul de femei militar aufost recrutate din rîndul absolventelor instituţiilor deînvăţămînt special, 14,5 % – al instituţiilor de învăţămîntsuperior, acestea activînd în diferite domenii: medicină,contabilitate, psihologie, sociologie, transmisiuni,justiţie, logistică, topograÞ e etc.Rolul femeilor în armată nu este deci de neglijat,chiar dacă la ora actuală acestea participă într-o măsurămai mică la luarea deciziilor în plan militar.Dezbatere: „Să-i oferim femeii oportunitatea de a seimplica în serviciul militar obligatoriu alături de bărbaţi.”Argumente pro– În Constituţie se stipulează că toate persoanelesînt egale în faţa legii, fără deosebire degen;– Femeia este capabilă, în aceeaşi măsură ca şibărbatul, să răspundă exigenţelor serviciuluimilitar;– Şansele de aÞrmare trebuie să Þe egale pentrutoţi cetăţenii;– În serviciile medicale militare întîlnim foartemulte femei;– Femeilor nu le este străin sentimentul patriotic;– Lupta cu mentalitatea perimată, cu ideilepreconcepute, potrivit cărora femeile sîntineÞciente în cariera militară.Argumente contra– Diferenţele dintre femei şi bărbaţi privind dezvoltarea Þzică,masa şi forţa musculară sînt factori importanţi pentru eÞcienţaactivităţilor solicitate de serviciul militar;– Femeile încorporate în rîndurile armatei nu vor beneÞcia deun tratament egal cu bărbaţii atît în ceea ce priveşte drepturile,cît şi obligaţiunile;– În armată, femeile întotdeauna vor constitui o minoritate;– Femeile ar trebui protejate de acţiuni cu grad sporit de risc;– Acceptarea necondiţionată a disciplinei, a ierarhiei şiregulamentelor militare (de exemplu, în loc de obişnuitul„Bună ziua!” salutul cazon „Să trăiţi!”);– Riscul de a Þ victimă ale unor hărţuiri sexuale;– SpeciÞcul domeniului, care presupune acţiuni cu caracterviolent, agresiune etc.<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., Nr.2-3(54-55) anul 2009FEMEIA ÎN ARMATĂ. O LECŢIE <strong>DE</strong> DIRIGENŢIE PREZENTATĂ <strong>DE</strong> ELEVI65
- Page 5 and 6:
QUO VADIS?Cu o anumită întîrzier
- Page 7:
QUO VADIS?fapt, la fel ar aÞrma da
- Page 10 and 11:
QUO VADIS?nu-şi piardă - pe parcu
- Page 12 and 13:
QUO VADIS?PROFESORUL ŞI NOUA ÎNŢ
- Page 14 and 15:
EVENIMENTE PRO DIDACTICAIntegrare E
- Page 16 and 17: EVENIMENTE PRO DIDACTICAServicii la
- Page 18 and 19: EVENIMENTE PRO DIDACTICAProiecte lo
- Page 20 and 21: EX CATHEDRAEducaţia intelectuală
- Page 22 and 23: EX CATHEDRAunei naţiuni… (5, p.
- Page 24 and 25: EX CATHEDRAurmătoarea structură g
- Page 26 and 27: EX CATHEDRAtinţele anterioare ale
- Page 28 and 29: EX CATHEDRAconceptelor ştiinţiÞc
- Page 30 and 31: EX CATHEDRAnumai să aplice modele
- Page 32 and 33: EX CATHEDRAaÞrmă că unele persoa
- Page 34 and 35: EX CATHEDRAun ritm progresiv, nu nu
- Page 37 and 38: EX CATHEDRADin perspectiva instruir
- Page 39 and 40: EX CATHEDRAEtapa a III-a: Studiul i
- Page 41 and 42: EX CATHEDRAprezentarea soluţiei co
- Page 43 and 44: EX CATHEDRATabelul 1. Modelul didac
- Page 45 and 46: EX CATHEDRAProgramul de pregătire
- Page 47 and 48: EX CATHEDRAACCEPŢIUNI MODERNE ASUP
- Page 49 and 50: EX CATHEDRAde codiÞcare a comenzil
- Page 51 and 52: EX CATHEDRACONCLUZII:• Conexiunea
- Page 53 and 54: EX CATHEDRAPrelucrînd răspunsuril
- Page 55 and 56: EDUCAŢIE DE GENperspectiva educaţ
- Page 57 and 58: EDUCAŢIE DE GEN- să conştientize
- Page 59 and 60: EDUCAŢIE DE GEN• lider - îşi f
- Page 61 and 62: EDUCAŢIE DE GENCare dintre condiţ
- Page 63 and 64: EDUCAŢIE DE GENAnexa 5. „Păi, u
- Page 65: EDUCAŢIE DE GENcu suportul Þnanci
- Page 69 and 70: MANAGEMENT EDUCAŢIONALDirectoareaD
- Page 71 and 72: MANAGEMENT EDUCAŢIONALÞlozoÞcă
- Page 73 and 74: PENTRU O FORMARE CONTINUĂ DE CALIT
- Page 75 and 76: PENTRU O FORMARE CONTINUĂ DE CALIT
- Page 77 and 78: INCLUSIV EUPractici incluzive de ed
- Page 79 and 80: INCLUSIV EUAceasta a răbdat pînă
- Page 81 and 82: INCLUSIV EUmezina, la fel ca iedul
- Page 83 and 84: EXERCITO, ERGO SUMDiscuţii contrad
- Page 85 and 86: EXERCITO, ERGO SUMo situaţie Þnal
- Page 87 and 88: EXERCITO, ERGO SUMTabelul 1. Valori
- Page 89 and 90: EXERCITO, ERGO SUMFigura 1. Aspecte
- Page 91 and 92: EXERCITO, ERGO SUMRaduPovestea e in
- Page 93 and 94: EXERCITO, ERGO SUMPagina de jurnalA
- Page 95 and 96: EXERCITO, ERGO SUMDezvoltarea creat
- Page 97 and 98: EXERCITO, ERGO SUMÎn economia ţă
- Page 99 and 100: EXERCITO, ERGO SUMprocese şi fenom
- Page 101 and 102: DEZVOLTAREA, GÎNDIRII CRITICEa unu
- Page 103 and 104: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEc) pă
- Page 105 and 106: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEÎn r
- Page 107 and 108: DICŢIONARfundamentale şi instrume
- Page 109 and 110: DICŢIONARtinderea la nivel de conc
- Page 111 and 112: Schimbări de paradigmă în teoria