REVISTĂ DE TEORIE ŞI PRACTICĂ EDUCAŢIONALĂ - Pro Didactica

EDUCAŢIE DE GENperspectiva educaţiei de gen. Din acest motiv, educaţiade gen urmează să devină o componentă obligatorie aprocesului instructiv-educativ.Scopul integrării dimensiunii de gen în instruireşi educaţie ar rezida în schimbarea culturii relaţiilordintre genuri, în substituirea relaţiilor de ierarhie cucele de parteneriat.În ultimii ani, societatea civilă, în strînsă colaborarecu diverse instituţii publice de toate nivelurile, a făcutmai multe eforturi în vederea promovării conceptuluiegalităţii de gen în cadrul sistemului de învăţămînt preuniversitar.În acest sens, trebuie menţionată contribuţiaesenţială a Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare”,organizaţie nonguvernamentală, a cărei activitate esteorientată spre sensibilizarea şi informarea factorilor dedecizie din domeniul educaţional, autorilor de manuale,cadrelor didactice privind semniÞcaţia conceptuluide şanse egale pentru femei şi bărbaţi. Astfel, în anul2005, Centrul Naţional de Studii şi Informare pentruProblemele Femeii (CNSIPF) a implementat un proiectde pionierat – „Reßectarea dimensiunii de gen încurriculumul şcolar şi manuale”, în cadrul căruia a fostrealizată expertiza manualelor şi a curriculumului şcolardin perspectiva de gen, rezultatele obţinute Þind publicateîn lucrarea „Modele şi valori de gen în învăţămîntulpublic din R. Moldova” (2005). Problemele identiÞcatede studiu au condus la următoarele concluzii:• curriculumul şi manualele şcolare nu sîntsensibile la problematica de gen; aspectele degen nu sînt percepute şi conştientizate de cătrecadrele didactice, elevi şi părinţi;• promovarea unor modele şi valori cu puternicdezechilibru de gen inßuenţează negativ societatea,determină conservarea stereotipurilor, ainegalităţilor şi discriminărilor de gen;• lipsa unor suporturi informaţionale şi meto dicepentru ghidarea cadrelor didactice în promovareavalorilor autentice de gen constituie unimpediment în producerea schimbărilor deatitudini, de mentalitate, de valori, un obstacolpentru modiÞcarea comportamentului elevilor.În această ordine de idei, şcoala reprezintă oinstituţie importantă [9], iar pedagogul – actorulprincipal în dezvoltarea culturii de gen la tineri. Maiales în situaţia cînd cadrele didactice promoveazămodele diferenţiate de gen, în special în evaluareaperformanţelor şcolare şi a comportamentului elevilor,în alegerea profesiei etc. Acest fapt este conÞrmat deo cercetare realizată de CNSIPF în 2005: profesoriirespondenţi susţin că 50% din fete au, de obicei,note mai mari. Şi în formularea unor recomandăriîn alegerea profesiei, cadrele didactice au făcut odiferenţiere puternică de gen (ocupaţii pentru băieţi:şofer, tîmplar, zidar, poliţist, tractorist etc.; ocupaţiipentru fete: croitoreasă, coafeză, moaşă, dădacă etc.;meserii pentru fete şi băieţi: bucătar, medic, învăţător,economist, jurist etc.). În studiu se mai evidenţiază căprofesorii sînt de acord să desfăşoare activităţi separatecu fetele şi, respectiv, cu băieţii, cu tematică diferităsau asemănătoare, corelate cu meseriile pe care le-arpropune Þecărui gen [4].Astfel, rolul cadrului didactic în educaţia degen a elevilor este decisiv, constînd în cultivareavalorilor autentice de gen prin oferirea unor modelede masculinitate şi feminitate corecte, în formareaconştiinţei de gen şi a propriei identităţi sociale debăiat sau de fată, toate conducînd la integrarea socialăşi profesională. Scopul educaţiei de gen rezidă îndiminuarea şi eliminarea stereotipurilor de gen înfavoarea manifestării şi dezvoltării libere a vocaţiilorpersonale ale individului [9].Educaţia de gen în şcoală presupune:• integrarea problematicii de gen în predareadisciplinelor umanistice în scopul iniţierii elevilorîn studiile de gen (istorie, literatură etc.);• elaborarea curriculumului, a planurilor deînvăţămînt şi a manualelor pentru disciplineleumanistice prin prisma educaţiei de gen;• aplicarea unor metode de instruire care să ia înconsideraţie speciÞcul de gen al elevilor (trăsăturide gen, intelectuale, comunicative, afective,caracteriale; stilul de activitate; relaţiile de gen;colaborarea cu partenerii de acelaşi gen şi cu ceide gen opus etc.);• respectarea în practică a principiilor educaţiei degen [5].Astfel, un prim pas în respectiva direcţie îlconstituie formarea cadrelor didactice din perspectivaeducaţiei de gen. Acest demers poate Þ realizat prinstudii postuniversitare (masterat, doctorat); stagii dedocumentare şi schimb de experienţă; şcoli de vară;seminarii, conferinţe, întruniri metodice; cursuri deperfecţionare continuă etc. De asemenea, pedagogiipot fi antrenaţi în diverse forme de autoinstruire,autoperfecţionare: lecturi; lucrul cu informaţii, cumateriale pentru cursuri opţionale (Educaţia pentrufamilie, Omul şi societatea, Noi şi legea etc.).Un aport deosebit în formarea continuă a cadrelordidactice îl are Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”,care a organizat, în anul 2008, training-ul „Formarede formatori în educaţia de gen”, desfăşurat în cadrulProiectului „Educaţie de gen pentru valori democraticeşi pentru nonviolenţă”, implementat în parteneriat cu Institutulde Ştiinţe ale Educaţiei şi cu Centrul EducaţionalPRO DIDACTICA, cu suportul Þnanciar al FundaţieiSOROS-Moldova şi al Institutului pentru o SocietateDeschisă, New York. La activitate au participat cadreDidactica Pro..., Nr.2-3(54-55) anul 2009FORMAREA CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE DIN PERSPECTIVA EDUCAŢIEI DE GEN53