EDUCAŢIE <strong>DE</strong> GEN*Centrul Naţional de Studii şi Informare pentru<strong>Pro</strong>blemele Femeii “Parteneriat pentru Dezvoltare”(CPD) iniţiază această nouă rubrică în paginile revistei<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>... pentru a aduce în atenţia lucrătorilor dinînvăţămînt, dar şi a părinţilor, importanţa considerăriiparadigmelor egalităţii de gen şi a şanselor egale înprocesul educaţional. Sistemul educaţional şi instituţiileacestuia – grădiniţa, şcoala etc. – Þind principalii agenţiai socializării de gen, ar putea realiza o coerentă educaţiede gen, care să Þe inerentă instruirii şi educaţiei.Astfel, educatorii şi profesorii ar contribui substanţialla formarea culturii de gen a tinerei generaţii, care săasigure reprezentanţilor acesteia valorizarea propriuluipotenţial şi un mai mare grad de adaptabilitate.O cercetare realizată de CPD privind educaţia degen în învăţămîntul public din R. Moldova a scos înevidenţă faptul că există crase discrepanţe de genîn acest domeniu. Spre regret, cadrele didactice aupuţine competenţe privind abordarea din perspectivagenului, în speţă analizarea şi interpretarea situaţiilordin punctul de vedere al normelor de gen construite desocietate (pentru femei şi bărbaţi) şi căutarea de soluţiipentru a elimina discrepanţele, iar manualele şcolarecontinuă să promoveze preponderent Þguri masculineşi abundă de descrieri care dezavantajează un sex saualtul, în diverse contexte. Instituţiile de învăţămînt nuîncurajează parteneriatul de gen, iar participarea activăa fetelor, egală cu a băieţilor, este Þe sancţionată, Þenestimulată. Mai mult, nu există o socializare de gena copiilor de vîrste mici, în special în instituţiile deeducaţie timpurie.Incapacitatea actuală a sistemului de învăţămînt poateduce la perpetuarea stereotipurilor de gen tradiţionalece domină societatea. Astfel, una din valorile primordialeale democraţiei – drepturile fundamentale ale omului– nu va Þ respectată şi nici promovată.Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, fiind oorganizaţie nonguvernamentală care îşi orientează eforturilespre promovarea egalităţii de gen în R. Moldova,pledează pentru ediÞcarea unei societăţi cu perspectiveşi şanse egale pentru membrii acesteia – fete şi băieţi,femei şi bărbaţi – cetăţeni cu drepturi depline, capabilisă soluţioneze problemele în comun, să beneÞcieze înmod egal de noile oportunităţi şi să se angajeze plenarîn activităţi economice, politice şi sociale.Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” se adreseazătuturor cititorilor revistei <strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>... cu îndemnulde a-şi forma lor, apoi şi altora, o sensibilitate de gen şideschidere pentru acest subiect complex al psihopedagogieicontemporane şi, astfel, o cultură de gen care săgaranteze eÞcienţă maximă. Veţi găsi în paginile acesteirubrici sugestii, aplicabile la clasă sau în familie, care,sperăm, vor întregi demersul educaţional pe care îldesfăşuraţi cu dăruire.Echipa Centrului„Parteneriat pentru Dezvoltare”Formarea continuă a cadrelordidactice din perspectivaeducaţiei de genTatiana MUTUUPS “I. Creangă”, doctorandăRecunoaşterea egalităţii în drepturi a femeii şi abărbatului în toate sferele de activitate, inclusiv în învăţămînt,este de actualitate. Perfecţionarea procesuluieducaţional, modernizarea şcolii, formarea la elevi aresponsabilităţii civice, dezvoltarea iniţiativei, independenţei,toleranţei sînt aspecte ce trebuie abordate şi din52*Această rubrică apare în colaborare cu Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare” şi cu suportul Þ nanciaral Fundaţiei SOROS-Moldova şi al Institutului pentru o Societate Deschisă, New York.
EDUCAŢIE <strong>DE</strong> GENperspectiva educaţiei de gen. Din acest motiv, educaţiade gen urmează să devină o componentă obligatorie aprocesului instructiv-educativ.Scopul integrării dimensiunii de gen în instruireşi educaţie ar rezida în schimbarea culturii relaţiilordintre genuri, în substituirea relaţiilor de ierarhie cucele de parteneriat.În ultimii ani, societatea civilă, în strînsă colaborarecu diverse instituţii publice de toate nivelurile, a făcutmai multe eforturi în vederea promovării conceptuluiegalităţii de gen în cadrul sistemului de învăţămînt preuniversitar.În acest sens, trebuie menţionată contribuţiaesenţială a Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare”,organizaţie nonguvernamentală, a cărei activitate esteorientată spre sensibilizarea şi informarea factorilor dedecizie din domeniul educaţional, autorilor de manuale,cadrelor didactice privind semniÞcaţia conceptuluide şanse egale pentru femei şi bărbaţi. Astfel, în anul2005, Centrul Naţional de Studii şi Informare pentru<strong>Pro</strong>blemele Femeii (CNSIPF) a implementat un proiectde pionierat – „Reßectarea dimensiunii de gen încurriculumul şcolar şi manuale”, în cadrul căruia a fostrealizată expertiza manualelor şi a curriculumului şcolardin perspectiva de gen, rezultatele obţinute Þind publicateîn lucrarea „Modele şi valori de gen în învăţămîntulpublic din R. Moldova” (2005). <strong>Pro</strong>blemele identiÞcatede studiu au condus la următoarele concluzii:• curriculumul şi manualele şcolare nu sîntsensibile la problematica de gen; aspectele degen nu sînt percepute şi conştientizate de cătrecadrele didactice, elevi şi părinţi;• promovarea unor modele şi valori cu puternicdezechilibru de gen inßuenţează negativ societatea,determină conservarea stereotipurilor, ainegalităţilor şi discriminărilor de gen;• lipsa unor suporturi informaţionale şi meto dicepentru ghidarea cadrelor didactice în promovareavalorilor autentice de gen constituie unimpediment în producerea schimbărilor deatitudini, de mentalitate, de valori, un obstacolpentru modiÞcarea comportamentului elevilor.În această ordine de idei, şcoala reprezintă oinstituţie importantă [9], iar pedagogul – actorulprincipal în dezvoltarea culturii de gen la tineri. Maiales în situaţia cînd cadrele didactice promoveazămodele diferenţiate de gen, în special în evaluareaperformanţelor şcolare şi a comportamentului elevilor,în alegerea profesiei etc. Acest fapt este conÞrmat deo cercetare realizată de CNSIPF în 2005: profesoriirespondenţi susţin că 50% din fete au, de obicei,note mai mari. Şi în formularea unor recomandăriîn alegerea profesiei, cadrele didactice au făcut odiferenţiere puternică de gen (ocupaţii pentru băieţi:şofer, tîmplar, zidar, poliţist, tractorist etc.; ocupaţiipentru fete: croitoreasă, coafeză, moaşă, dădacă etc.;meserii pentru fete şi băieţi: bucătar, medic, învăţător,economist, jurist etc.). În studiu se mai evidenţiază căprofesorii sînt de acord să desfăşoare activităţi separatecu fetele şi, respectiv, cu băieţii, cu tematică diferităsau asemănătoare, corelate cu meseriile pe care le-arpropune Þecărui gen [4].Astfel, rolul cadrului didactic în educaţia degen a elevilor este decisiv, constînd în cultivareavalorilor autentice de gen prin oferirea unor modelede masculinitate şi feminitate corecte, în formareaconştiinţei de gen şi a propriei identităţi sociale debăiat sau de fată, toate conducînd la integrarea socialăşi profesională. Scopul educaţiei de gen rezidă îndiminuarea şi eliminarea stereotipurilor de gen înfavoarea manifestării şi dezvoltării libere a vocaţiilorpersonale ale individului [9].Educaţia de gen în şcoală presupune:• integrarea problematicii de gen în predareadisciplinelor umanistice în scopul iniţierii elevilorîn studiile de gen (istorie, literatură etc.);• elaborarea curriculumului, a planurilor deînvăţămînt şi a manualelor pentru disciplineleumanistice prin prisma educaţiei de gen;• aplicarea unor metode de instruire care să ia înconsideraţie speciÞcul de gen al elevilor (trăsăturide gen, intelectuale, comunicative, afective,caracteriale; stilul de activitate; relaţiile de gen;colaborarea cu partenerii de acelaşi gen şi cu ceide gen opus etc.);• respectarea în practică a principiilor educaţiei degen [5].Astfel, un prim pas în respectiva direcţie îlconstituie formarea cadrelor didactice din perspectivaeducaţiei de gen. Acest demers poate Þ realizat prinstudii postuniversitare (masterat, doctorat); stagii dedocumentare şi schimb de experienţă; şcoli de vară;seminarii, conferinţe, întruniri metodice; cursuri deperfecţionare continuă etc. De asemenea, pedagogiipot fi antrenaţi în diverse forme de autoinstruire,autoperfecţionare: lecturi; lucrul cu informaţii, cumateriale pentru cursuri opţionale (Educaţia pentrufamilie, Omul şi societatea, Noi şi legea etc.).Un aport deosebit în formarea continuă a cadrelordidactice îl are Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”,care a organizat, în anul 2008, training-ul „Formarede formatori în educaţia de gen”, desfăşurat în cadrul<strong>Pro</strong>iectului „Educaţie de gen pentru valori democraticeşi pentru nonviolenţă”, implementat în parteneriat cu Institutulde Ştiinţe ale Educaţiei şi cu Centrul EducaţionalPRO DIDACTICA, cu suportul Þnanciar al FundaţieiSOROS-Moldova şi al Institutului pentru o SocietateDeschisă, New York. La activitate au participat cadre<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., Nr.2-3(54-55) anul 2009FORMAREA CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE DIN PERSPECTIVA EDUCAŢIEI <strong>DE</strong> GEN53
- Page 5 and 6: QUO VADIS?Cu o anumită întîrzier
- Page 7: QUO VADIS?fapt, la fel ar aÞrma da
- Page 10 and 11: QUO VADIS?nu-şi piardă - pe parcu
- Page 12 and 13: QUO VADIS?PROFESORUL ŞI NOUA ÎNŢ
- Page 14 and 15: EVENIMENTE PRO DIDACTICAIntegrare E
- Page 16 and 17: EVENIMENTE PRO DIDACTICAServicii la
- Page 18 and 19: EVENIMENTE PRO DIDACTICAProiecte lo
- Page 20 and 21: EX CATHEDRAEducaţia intelectuală
- Page 22 and 23: EX CATHEDRAunei naţiuni… (5, p.
- Page 24 and 25: EX CATHEDRAurmătoarea structură g
- Page 26 and 27: EX CATHEDRAtinţele anterioare ale
- Page 28 and 29: EX CATHEDRAconceptelor ştiinţiÞc
- Page 30 and 31: EX CATHEDRAnumai să aplice modele
- Page 32 and 33: EX CATHEDRAaÞrmă că unele persoa
- Page 34 and 35: EX CATHEDRAun ritm progresiv, nu nu
- Page 37 and 38: EX CATHEDRADin perspectiva instruir
- Page 39 and 40: EX CATHEDRAEtapa a III-a: Studiul i
- Page 41 and 42: EX CATHEDRAprezentarea soluţiei co
- Page 43 and 44: EX CATHEDRATabelul 1. Modelul didac
- Page 45 and 46: EX CATHEDRAProgramul de pregătire
- Page 47 and 48: EX CATHEDRAACCEPŢIUNI MODERNE ASUP
- Page 49 and 50: EX CATHEDRAde codiÞcare a comenzil
- Page 51 and 52: EX CATHEDRACONCLUZII:• Conexiunea
- Page 53: EX CATHEDRAPrelucrînd răspunsuril
- Page 57 and 58: EDUCAŢIE DE GEN- să conştientize
- Page 59 and 60: EDUCAŢIE DE GEN• lider - îşi f
- Page 61 and 62: EDUCAŢIE DE GENCare dintre condiţ
- Page 63 and 64: EDUCAŢIE DE GENAnexa 5. „Păi, u
- Page 65 and 66: EDUCAŢIE DE GENcu suportul Þnanci
- Page 67 and 68: EDUCAŢIE DE GENÎn cadrul proiectu
- Page 69 and 70: MANAGEMENT EDUCAŢIONALDirectoareaD
- Page 71 and 72: MANAGEMENT EDUCAŢIONALÞlozoÞcă
- Page 73 and 74: PENTRU O FORMARE CONTINUĂ DE CALIT
- Page 75 and 76: PENTRU O FORMARE CONTINUĂ DE CALIT
- Page 77 and 78: INCLUSIV EUPractici incluzive de ed
- Page 79 and 80: INCLUSIV EUAceasta a răbdat pînă
- Page 81 and 82: INCLUSIV EUmezina, la fel ca iedul
- Page 83 and 84: EXERCITO, ERGO SUMDiscuţii contrad
- Page 85 and 86: EXERCITO, ERGO SUMo situaţie Þnal
- Page 87 and 88: EXERCITO, ERGO SUMTabelul 1. Valori
- Page 89 and 90: EXERCITO, ERGO SUMFigura 1. Aspecte
- Page 91 and 92: EXERCITO, ERGO SUMRaduPovestea e in
- Page 93 and 94: EXERCITO, ERGO SUMPagina de jurnalA
- Page 95 and 96: EXERCITO, ERGO SUMDezvoltarea creat
- Page 97 and 98: EXERCITO, ERGO SUMÎn economia ţă
- Page 99 and 100: EXERCITO, ERGO SUMprocese şi fenom
- Page 101 and 102: DEZVOLTAREA, GÎNDIRII CRITICEa unu
- Page 103 and 104: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEc) pă
- Page 105 and 106:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEÎn r
- Page 107 and 108:
DICŢIONARfundamentale şi instrume
- Page 109 and 110:
DICŢIONARtinderea la nivel de conc
- Page 111 and 112:
Schimbări de paradigmă în teoria