REVISTĂ DE TEORIE ŞI PRACTICĂ EDUCAŢIONALĂ - Pro Didactica

EX CATHEDRAProgramul de pregătire a viitorului profesor de informatică trebuie să prevadă şi abordarea următoarelor subiecte:„Criza informaţională în societate: premise, conţinut, consecinţe, abordări”; „Impactul informatizării asuprasocietăţii”; „Computeromania şi computerofobia ca fenomene sociale”; „Criminalitatea informaţională”.În procesul formării iniţiale a profesorului de informatică se aplică următoarele metode de instruire: simularea şimodelarea, problematizarea, jocurile didactice, studiul de caz, învăţarea prin descoperire şi cercetare, instruirea asistatăde calculator. Analizînd utilitatea cursurilor de formare a abilităţilor de aplicare a tehnologiilor informaţionaleîn educaţie, s-a observat o diferenţă semniÞcativă între cadrele didactice care au urmat un program de formarespecializat şi cadrele didactice care nu au urmat un astfel de curs, primii susţinînd că folosirea noilor tehnologii înactivitatea didactică a avut un impact pozitiv atît asupra elevilor buni (83,3% faţă de 64,5%), cît şi asupra elevilorslabi (65,3% faţă de 48,2%). Pregătirea cadrelor didactice la acest capitol poate Þ ameliorată prin introducerea maimultor simulări şi exerciţii practice (semnalată de 10,8% din practicieni). Utilitatea conţinuturilor programelor deformare iniţială şi continuă existente au conÞrmat-o 58,3% din respondenţi, iar 7,4% consideră că acestea ar trebuiîmbunătăţite [7]. Astfel, noile medii de instruire reclamă celor ce învaţă un set nou de abilităţi şi competenţe,atitudini şi aptitudini necesare studiului individual.În scopul comparării eÞcienţei metodelor moderne de instruire, inclusiv a celor care îmbină tehnologiile informaţionalecu cele tradiţionale, testate în grupele experimentale şi în cele de control, datele experimentului au fostprelucrate cu ajutorul a două metode statistice: metoda criteriului “Hi pătrat” (χ 2 ) şi testul Mann-Whitney (U).Metoda criteriului “Hi pătrat” (χ 2 ) [4, p.161] a fost utilizată pentru a aprecia importanţa cursului Metodicapredării informaticii în dezvoltarea competenţelor profesionale ale studenţilor. În vederea veriÞcării ipotezelor H0şi H1, criteriul χ 2 a fost calculat după formula:Valoarea lui T calculată reieşind din datele experimentului este de 35,62. În conformitate cu tabelul valorilorlui χ 2 [5, p. 573], semniÞcaţia critică a criteriului statistic este T: x 1-α= 5,90 pentru P = 0,05. Deoarece valoarea Tcalculată depăşeşte această valoare, ipoteza H1 despre schimbările semniÞcative în competenţele profesionale alestudenţilor este demonstrată. Astfel, rezultatele experimentului au conÞrmat ipoteza alternativă şi faptul că reuşitastudenţilor sporeşte în 95 la sută din cazuri.Testul Mann-Whitney (U) [2, p. 207] a fost utilizat:– pentru a compara tehnologiile didactice aplicate în grupele experimentale şi în cele de control prin prismarezultatelor evaluărilor la Metodica predării informaticii;– pentru a demonstra faptul că în grupele experimentale nu sînt mai mulţi studenţi dotaţi decît în grupele decontrol.• În primul caz, valoarea lui W 1şi W 2se calculează după formulele (2) şi (3):(1)(2) (3)unde m reprezintă numărul studenţilor din grupele experimentale şi n – al celor din grupele de control.Conform calculelor experimentului, W 1= 414,5; W 2= 2076,5.Ca urmare, U = min (W 1, W 2) = 414,5.Valoarea critică W 0,95; 47,53pentru m>20, n>20 se calculează după următoarea formulă (4):(4) (5)Reieşind din datele experimentului, obţinem W 1-α;n,m= 961,6996. Întrucît z 1-a/2= 1,96 pentru a = 0,05, rezultăcă U