EX CATHEDRAunui chestionar cu ajutorul căruia ne-am propus să investigăm: timpul necesar pregătirii pentru o lecţie, activitateaelevilor în cadrul lecţiilor de predare a unui material studiat/nestudiat sau analizat/neanalizat de către studenţi peparcursul studiilor universitare, starea psihologică a viitorului profesor în situaţii concrete etc. Generalizarea răspunsurilorla itemii chestionarului a permis identiÞcarea gradului de pregătire al studenţilor pentru autoinstruire.În baza cursului Metodica predării informaticii şi a practicii pedagogice, cu scopul eÞcientizării procesului deînvăţare prin utilizarea noilor tehnologii de instruire şi evaluare, a fost elaborat Modelul tehnologic de formarea competenţelor profesionale ale profesorilor de informatică (Tabelul 2). În cadrul acestuia, o atenţie deosebităa fost acordată conştientizării de către viitoarele cadre didactice a importanţei studierii informaticii în formareapersonalităţii celui educat.Tabelul 2. Modelul tehnologic de formare iniţială a competenţelor profesionale ale profesorilor de informaticăExaminarea competenţelorprofesionale iniţiale ale studenţilorDiagnosticarea însuşirilor depersonalitate ale studenţilorEtapa 1. Cercetarea iniţială a calităţilorprofesionale ale studenţilorAnalizarea şi interpretarea datelor diagnosticării.Stabilirea scopurilor şi asarcinilor învăţăriiConstatarea nivelului iniţial dedezvoltare a deprinderilor deautoinstruireElaborarea cursuluiMetodica predăriiinformaticiiEtapa 2. Crearea condiţiilor pentrurealizarea Þnalităţilor învăţăriiEvaluarea cunoştinţelor şicompetenţelor profesionaleDiagnosticarea gradului demotivaţie pentru învăţareFormarea competenţelorprofesionaleCrearea situaţiilorpsihopedagogiceproblematizateFolosireala lecţii ametodeloractiv-participativeDezvoltareapotenţialuluicreativ alstudenţilorConsolidareacunoştinţelorobţinute înactivitateapracticăFormarea capacităţilorde autoinstruire:− căutarea informaţiei pe Internet;− căutarea informaţiei didactice în biblioteci;− elaborarea proiectelor didactice ale unorteme din cursul şcolar de informatică cuutilizarea lor ulterioară;− pregătirea convorbirilor cu elevii pe parcursulpracticii pedagogice;− studierea independentă a unor compartimenteale programului şcolar de informatică;− crearea proiectelor instructive pentruactivităţi didactice în grupe miciEtapa 3. Analiza şiautoanaliza rezultatelorînvăţării (cercetarea Þnală acalităţilor profesionale)Aprecierea:− capacităţilor profesionale alestudenţilor manifestate încadrul practicii pedagogice;− rezultatelor evaluării studenţilordupă susţinerea examenelorla MPIAutoaprecierea:− trăsăturilor de personalitate;− cunoştinţelor şi deprinderilorprofesionale ale studenţilor;− competenţei informaţionaleşi comunicative;− capacităţilor de autoinstruiredupă Þnisarea cursului MPI42FUNDAMENTE METODOLOGICE ALE FORMĂRII INIŢIALE A PROFESORILOR <strong>DE</strong> INFORMATICĂ
EX CATHEDRA<strong>Pro</strong>gramul de pregătire a viitorului profesor de informatică trebuie să prevadă şi abordarea următoarelor subiecte:„Criza informaţională în societate: premise, conţinut, consecinţe, abordări”; „Impactul informatizării asuprasocietăţii”; „Computeromania şi computerofobia ca fenomene sociale”; „Criminalitatea informaţională”.În procesul formării iniţiale a profesorului de informatică se aplică următoarele metode de instruire: simularea şimodelarea, problematizarea, jocurile didactice, studiul de caz, învăţarea prin descoperire şi cercetare, instruirea asistatăde calculator. Analizînd utilitatea cursurilor de formare a abilităţilor de aplicare a tehnologiilor informaţionaleîn educaţie, s-a observat o diferenţă semniÞcativă între cadrele didactice care au urmat un program de formarespecializat şi cadrele didactice care nu au urmat un astfel de curs, primii susţinînd că folosirea noilor tehnologii înactivitatea didactică a avut un impact pozitiv atît asupra elevilor buni (83,3% faţă de 64,5%), cît şi asupra elevilorslabi (65,3% faţă de 48,2%). Pregătirea cadrelor didactice la acest capitol poate Þ ameliorată prin introducerea maimultor simulări şi exerciţii practice (semnalată de 10,8% din practicieni). Utilitatea conţinuturilor programelor deformare iniţială şi continuă existente au conÞrmat-o 58,3% din respondenţi, iar 7,4% consideră că acestea ar trebuiîmbunătăţite [7]. Astfel, noile medii de instruire reclamă celor ce învaţă un set nou de abilităţi şi competenţe,atitudini şi aptitudini necesare studiului individual.În scopul comparării eÞcienţei metodelor moderne de instruire, inclusiv a celor care îmbină tehnologiile informaţionalecu cele tradiţionale, testate în grupele experimentale şi în cele de control, datele experimentului au fostprelucrate cu ajutorul a două metode statistice: metoda criteriului “Hi pătrat” (χ 2 ) şi testul Mann-Whitney (U).Metoda criteriului “Hi pătrat” (χ 2 ) [4, p.161] a fost utilizată pentru a aprecia importanţa cursului Metodicapredării informaticii în dezvoltarea competenţelor profesionale ale studenţilor. În vederea veriÞcării ipotezelor H0şi H1, criteriul χ 2 a fost calculat după formula:Valoarea lui T calculată reieşind din datele experimentului este de 35,62. În conformitate cu tabelul valorilorlui χ 2 [5, p. 573], semniÞcaţia critică a criteriului statistic este T: x 1-α= 5,90 pentru P = 0,05. Deoarece valoarea Tcalculată depăşeşte această valoare, ipoteza H1 despre schimbările semniÞcative în competenţele profesionale alestudenţilor este demonstrată. Astfel, rezultatele experimentului au conÞrmat ipoteza alternativă şi faptul că reuşitastudenţilor sporeşte în 95 la sută din cazuri.Testul Mann-Whitney (U) [2, p. 207] a fost utilizat:– pentru a compara tehnologiile didactice aplicate în grupele experimentale şi în cele de control prin prismarezultatelor evaluărilor la Metodica predării informaticii;– pentru a demonstra faptul că în grupele experimentale nu sînt mai mulţi studenţi dotaţi decît în grupele decontrol.• În primul caz, valoarea lui W 1şi W 2se calculează după formulele (2) şi (3):(1)(2) (3)unde m reprezintă numărul studenţilor din grupele experimentale şi n – al celor din grupele de control.Conform calculelor experimentului, W 1= 414,5; W 2= 2076,5.Ca urmare, U = min (W 1, W 2) = 414,5.Valoarea critică W 0,95; 47,53pentru m>20, n>20 se calculează după următoarea formulă (4):(4) (5)Reieşind din datele experimentului, obţinem W 1-α;n,m= 961,6996. Întrucît z 1-a/2= 1,96 pentru a = 0,05, rezultăcă U
- Page 5 and 6: QUO VADIS?Cu o anumită întîrzier
- Page 7: QUO VADIS?fapt, la fel ar aÞrma da
- Page 10 and 11: QUO VADIS?nu-şi piardă - pe parcu
- Page 12 and 13: QUO VADIS?PROFESORUL ŞI NOUA ÎNŢ
- Page 14 and 15: EVENIMENTE PRO DIDACTICAIntegrare E
- Page 16 and 17: EVENIMENTE PRO DIDACTICAServicii la
- Page 18 and 19: EVENIMENTE PRO DIDACTICAProiecte lo
- Page 20 and 21: EX CATHEDRAEducaţia intelectuală
- Page 22 and 23: EX CATHEDRAunei naţiuni… (5, p.
- Page 24 and 25: EX CATHEDRAurmătoarea structură g
- Page 26 and 27: EX CATHEDRAtinţele anterioare ale
- Page 28 and 29: EX CATHEDRAconceptelor ştiinţiÞc
- Page 30 and 31: EX CATHEDRAnumai să aplice modele
- Page 32 and 33: EX CATHEDRAaÞrmă că unele persoa
- Page 34 and 35: EX CATHEDRAun ritm progresiv, nu nu
- Page 37 and 38: EX CATHEDRADin perspectiva instruir
- Page 39 and 40: EX CATHEDRAEtapa a III-a: Studiul i
- Page 41 and 42: EX CATHEDRAprezentarea soluţiei co
- Page 43: EX CATHEDRATabelul 1. Modelul didac
- Page 47 and 48: EX CATHEDRAACCEPŢIUNI MODERNE ASUP
- Page 49 and 50: EX CATHEDRAde codiÞcare a comenzil
- Page 51 and 52: EX CATHEDRACONCLUZII:• Conexiunea
- Page 53 and 54: EX CATHEDRAPrelucrînd răspunsuril
- Page 55 and 56: EDUCAŢIE DE GENperspectiva educaţ
- Page 57 and 58: EDUCAŢIE DE GEN- să conştientize
- Page 59 and 60: EDUCAŢIE DE GEN• lider - îşi f
- Page 61 and 62: EDUCAŢIE DE GENCare dintre condiţ
- Page 63 and 64: EDUCAŢIE DE GENAnexa 5. „Păi, u
- Page 65 and 66: EDUCAŢIE DE GENcu suportul Þnanci
- Page 67 and 68: EDUCAŢIE DE GENÎn cadrul proiectu
- Page 69 and 70: MANAGEMENT EDUCAŢIONALDirectoareaD
- Page 71 and 72: MANAGEMENT EDUCAŢIONALÞlozoÞcă
- Page 73 and 74: PENTRU O FORMARE CONTINUĂ DE CALIT
- Page 75 and 76: PENTRU O FORMARE CONTINUĂ DE CALIT
- Page 77 and 78: INCLUSIV EUPractici incluzive de ed
- Page 79 and 80: INCLUSIV EUAceasta a răbdat pînă
- Page 81 and 82: INCLUSIV EUmezina, la fel ca iedul
- Page 83 and 84: EXERCITO, ERGO SUMDiscuţii contrad
- Page 85 and 86: EXERCITO, ERGO SUMo situaţie Þnal
- Page 87 and 88: EXERCITO, ERGO SUMTabelul 1. Valori
- Page 89 and 90: EXERCITO, ERGO SUMFigura 1. Aspecte
- Page 91 and 92: EXERCITO, ERGO SUMRaduPovestea e in
- Page 93 and 94: EXERCITO, ERGO SUMPagina de jurnalA
- Page 95 and 96:
EXERCITO, ERGO SUMDezvoltarea creat
- Page 97 and 98:
EXERCITO, ERGO SUMÎn economia ţă
- Page 99 and 100:
EXERCITO, ERGO SUMprocese şi fenom
- Page 101 and 102:
DEZVOLTAREA, GÎNDIRII CRITICEa unu
- Page 103 and 104:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEc) pă
- Page 105 and 106:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEÎn r
- Page 107 and 108:
DICŢIONARfundamentale şi instrume
- Page 109 and 110:
DICŢIONARtinderea la nivel de conc
- Page 111 and 112:
Schimbări de paradigmă în teoria