EX CATHEDRAJuriul urmăreşte să depisteze greşelile elevilor, sănu se admită abateri de la modul de rezolvare-şablon,intervenind ca un evaluator echidistant, obiectiv, careîşi orientează acţiunile spre explicitarea activităţii participanţilor.Pregătirea olimpiadeiOrganizatorii olimpiadei cu probe orale trebuie săse îngrijească din timp de multiplele aspecte legate dedesfăşurarea acesteia:• să asigure suÞciente locuri;• să creeze condiţii optime pentru a nu periclitamunca elevilor;• să includă în componenţa juriului un număr cîtmai mare de profesionişti înalt caliÞcaţi;• să se asigure că Þecare membru al juriului areo viziune adecvată asupra celor ce urmeazăsă se desfăşoare, asupra categoriei de vîrstă aparticipanţilor şi asupra materialului în lucru.Olimpiada cu probe orale presupune cerinţe speciÞcepentru activitatea juriului. Obiectivitatea aprecieriloreste determinată de relaţia dintre capacitateaelevului de a prezenta soluţiile şi capacitatea membrilorjuriului de a asculta şi a estima expunereaacestuia, şi nu de a o „reconstrui” pe baza propriiloridei sau păreri.În concluzie, olimpiada cu probe orale reprezintă înesenţă o nouă metodă de testare şi de evaluare a cunoştinţelorşi competenţelor elevilor, care solicită din parteaelevilor, a cadrelor didactice, a membrilor juriului noitipuri de aptitudini.REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:1. Berlov, S.; Ivanov, S.; Kohasi K., Olimpiadelede matematică din Sankt-Petersburg, Sankt-Petersburg, 2003.2. Polya, G., Descoperirea în matematică, Buc.,Ed. ŞtiinţiÞcă, 1971.Recenzenţi:dr. Radu BAIRACdr. hab., prof. univ. Ilie LUPUFundamente metodologiceale formării iniţiale aprofesorilor de informaticăAbstract: <strong>Didactica</strong>l methodology could beconsidered as systematic and praxiological theory,which uses at the level of teaching-learning-evaluationa set of techniques for teaching actions performanceOlga CHIRCHINA increasing. At the Chisinau Pedagogical Institute, namedin honor of Ion Creanga, on the base of regularities ofUniversitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă” the didactical methodology it was accomplished aninvestigation, oriented towards improvement of somesystem structure elements of initial information technology teacher conditioning.Metodologia didactică poate Þ deÞnită drept o teorie sistemică şi praxiologică, care angajează la nivel de predare-învăţare-evaluareun set de tehnici de eÞcientizare a acţiunii de instruire. În cadrul Universităţii Pedagogice deStat „I. Creangă” a fost realizată o cercetare orientată spre perfecţionarea unor elemente de structură a procesului deformare iniţială a profesorilor de informatică. Întrucît elementele de structură ale sistemului de învăţămînt, alăturide resursele umane, includ şi „obiectivele şi conţinutul învăţării, strategiile şi forma de organizare a procesului deînvăţămînt şi evaluarea lui” [3, p. 21], structura speciÞcată poate Þ reßectată printr-un model didactic (Tabelul 1).Scopul principal al învăţămîntului superior constă în formarea specialiştilor de caliÞcare înaltă în corespundere cucerinţele societăţii. Pentru studenţii de la specializarea Informatica, anume activitatea profesională viitoare determinăobiectivele şi conţinutul disciplinelor, formele actului de învăţare, iar standardele profesionale asigură cultivareacalităţilor psihopedagogice prin corelarea obiectivelor studierii informaticii cu cele ale formării personalităţii uneisocietăţi informatizate. În acest context, standardele profesionale pot Þ folosite ca puncte de reper în realizarea deobservaţii pedagogice şi în elaborarea unor chestionare ce le-ar permite studenţilor să se autoaprecieze [6].Cursul universitar de formare iniţială a profesorilor de informatică reprezintă un ansamblu de discipline, inclusivMetodica predării informaticii (MPI). Pentru a putea opera modiÞcările de rigoare şi a adapta conţinutul acesteia, amrecurs la un experiment, realizat pe parcursul practicii pedagogice a studenţilor. Experimentul a presupus aplicarea40OLIMPIA<strong>DE</strong>LE CU PROBE ORALE LA ŞTIINŢELE EXACTE
EX CATHEDRATabelul 1. Modelul didactic al formării iniţiale a profesorilor de informaticăComponentele neßexibile ale procesului deînvăţămînt<strong>Pro</strong>cesul de formare universitară a profesorilor de informaticăComponentele ßexibile ale procesului de învăţămînt(pot Þ optimizate)Contingentul studenţilorCerinţele sociale faţă depersonalitate şi formareaprofesorului de informatică:• Strategiile reformării învăţămîntuluiuniversitarîn R. Moldova• Rolul educaţiei în socializareapersonalităţiiumane• Inß uenţa procesului deinformatizare asupra învăţămîntului.Condiţiile psihopedagogiceale formării universitarea profesorului deinformatică:• Unele concepţii ştiinţiÞ -ce referitoare la personalitateaumană• Bazele psihopedagogiceale procesului de învăţare• Cultivarea la viitorii profesoride informatică amăiestriei pedagogiceStrategiile învăţămîntuluiuniversitarÎnvăţămîntul superior:strategii de formarea cunoştinţelorla adulţi:• Strategiile învăţămîntuluipedagogic:− sistemul de învăţămîntca elementorganic al societăţii;− activitatea instructivăindependentă astudentului ca mijlocde dezvoltareprofesională• Caracteristica procesuluide formarea cunoştinţelor laadulţi:− rolul memoriei şi algîndirii în procesulînvăţării;− stabilirea conţinutuluipentru formareacunoştinţelor laadulţiScopurile formăriiprofesionale a profesoruluide informaticăConcepţia formării iniţialea profesorului deinformatică:• Cerinţele educaţionalefaţă de formareainiţială a profesoruluide informatică:− unele deziderate legatede revizuirea Curriculumuluipedagogicuniversitar;− abordarea sistemică aprocesului de învăţămînt;− obiectivele învăţăriiprofesionale şi speci-Þcul activităţii profesoruluide informatică.<strong>Pro</strong>blemele analizateTehnologia formarii viitorului profesor de informaticăConţinutul învăţării<strong>Pro</strong>gramul de formare a viitoruluiprofesor de informatică:• Definirea conţinutului – unpas important spre organizareaprocesului de învăţare:− principiul corelării intra- şiinterdisciplinare a obiectelorde studii;− principalele funcţii ale conţinutuluiînvăţării• Concepţiile pedagogice cafundament în elaborarea conţinutuluiînvăţării.• Conţinutul cursului de formarea profesorului de informatică:− caracteristica disciplinei preuniversitareInformatica;− corelarea disciplinei preuniversitareInformatica şi acursului universitar Metodicapredării informaticii;− particularităţi de organizare aprocesului instructiv-educativ.Formele, metodele şimijloacele învăţăriiTehnologia formării profesoruluide informaticăla nivelul metodelor şi formelorde învăţare:• Inßuenţa formelor şi metodelorde prezentare amaterialului asupra optimizăriişi intensiÞcăriiînvăţării:− importanţa interdisciplinarităţiişi a situaţiilorproblemăîn formareacunoştinţelor;− creativitatea – o componentăesenţială îndemersul de formare aprofesorului;− utilizarea tehnologiiloractiv-participative în cadrulformării specialistuluiîn domeniul predăriiinformaticii.• Practica pedagogică –verigă importantă a procesuluide învăţămîntSistemul de evaluarea cunoştinţelorSistemul de evaluarea cunoştinţelor viitorilorprofesori deinformatică:− formele de aprecierea cunoştinţelordin perspectiva organizăriiactivităţiide evaluare;− evaluarea asistatăde calculator.<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., Nr.2-3(54-55) anul 2009FUNDAMENTE METODOLOGICE ALE FORMĂRII INIŢIALE A PROFESORILOR <strong>DE</strong> INFORMATICĂ41
- Page 5 and 6: QUO VADIS?Cu o anumită întîrzier
- Page 7: QUO VADIS?fapt, la fel ar aÞrma da
- Page 10 and 11: QUO VADIS?nu-şi piardă - pe parcu
- Page 12 and 13: QUO VADIS?PROFESORUL ŞI NOUA ÎNŢ
- Page 14 and 15: EVENIMENTE PRO DIDACTICAIntegrare E
- Page 16 and 17: EVENIMENTE PRO DIDACTICAServicii la
- Page 18 and 19: EVENIMENTE PRO DIDACTICAProiecte lo
- Page 20 and 21: EX CATHEDRAEducaţia intelectuală
- Page 22 and 23: EX CATHEDRAunei naţiuni… (5, p.
- Page 24 and 25: EX CATHEDRAurmătoarea structură g
- Page 26 and 27: EX CATHEDRAtinţele anterioare ale
- Page 28 and 29: EX CATHEDRAconceptelor ştiinţiÞc
- Page 30 and 31: EX CATHEDRAnumai să aplice modele
- Page 32 and 33: EX CATHEDRAaÞrmă că unele persoa
- Page 34 and 35: EX CATHEDRAun ritm progresiv, nu nu
- Page 37 and 38: EX CATHEDRADin perspectiva instruir
- Page 39 and 40: EX CATHEDRAEtapa a III-a: Studiul i
- Page 41: EX CATHEDRAprezentarea soluţiei co
- Page 45 and 46: EX CATHEDRAProgramul de pregătire
- Page 47 and 48: EX CATHEDRAACCEPŢIUNI MODERNE ASUP
- Page 49 and 50: EX CATHEDRAde codiÞcare a comenzil
- Page 51 and 52: EX CATHEDRACONCLUZII:• Conexiunea
- Page 53 and 54: EX CATHEDRAPrelucrînd răspunsuril
- Page 55 and 56: EDUCAŢIE DE GENperspectiva educaţ
- Page 57 and 58: EDUCAŢIE DE GEN- să conştientize
- Page 59 and 60: EDUCAŢIE DE GEN• lider - îşi f
- Page 61 and 62: EDUCAŢIE DE GENCare dintre condiţ
- Page 63 and 64: EDUCAŢIE DE GENAnexa 5. „Păi, u
- Page 65 and 66: EDUCAŢIE DE GENcu suportul Þnanci
- Page 67 and 68: EDUCAŢIE DE GENÎn cadrul proiectu
- Page 69 and 70: MANAGEMENT EDUCAŢIONALDirectoareaD
- Page 71 and 72: MANAGEMENT EDUCAŢIONALÞlozoÞcă
- Page 73 and 74: PENTRU O FORMARE CONTINUĂ DE CALIT
- Page 75 and 76: PENTRU O FORMARE CONTINUĂ DE CALIT
- Page 77 and 78: INCLUSIV EUPractici incluzive de ed
- Page 79 and 80: INCLUSIV EUAceasta a răbdat pînă
- Page 81 and 82: INCLUSIV EUmezina, la fel ca iedul
- Page 83 and 84: EXERCITO, ERGO SUMDiscuţii contrad
- Page 85 and 86: EXERCITO, ERGO SUMo situaţie Þnal
- Page 87 and 88: EXERCITO, ERGO SUMTabelul 1. Valori
- Page 89 and 90: EXERCITO, ERGO SUMFigura 1. Aspecte
- Page 91 and 92: EXERCITO, ERGO SUMRaduPovestea e in
- Page 93 and 94:
EXERCITO, ERGO SUMPagina de jurnalA
- Page 95 and 96:
EXERCITO, ERGO SUMDezvoltarea creat
- Page 97 and 98:
EXERCITO, ERGO SUMÎn economia ţă
- Page 99 and 100:
EXERCITO, ERGO SUMprocese şi fenom
- Page 101 and 102:
DEZVOLTAREA, GÎNDIRII CRITICEa unu
- Page 103 and 104:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEc) pă
- Page 105 and 106:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEÎn r
- Page 107 and 108:
DICŢIONARfundamentale şi instrume
- Page 109 and 110:
DICŢIONARtinderea la nivel de conc
- Page 111 and 112:
Schimbări de paradigmă în teoria