REVISTĂ DE TEORIE ŞI PRACTICĂ EDUCAŢIONALĂ - Pro Didactica

EX CATHEDRAOlimpiadele cu probe oralela ştiinţele exacteAbstract: One of the forms of the organisation ofcompetitions in the basic subjects are olympiads, whichhistory, as competition between schools, totals tens years.Nevertheless, if the organisation of educational processMarcel TELEUCĂ in that part of schools where it exists theoretically, can befocused on realisation or at least introduction of essencesUniversitatea de Stat din Tiraspol of the methodical and pedagogical thinking, whichwould be shown in various school programs, trainingand examination methods, then in the domain of the olympiads’ organization we have a traditional-conservativestagnation. In mathematical competitions it is shown by domination of the written olympiads which atmospherereminds examination, or collective performance of homeworks. Nevertheless, the mathematical olympiads for VI-XII grades of schools and lyceums, can be spent in the form of an oral exposition of solution, when the expositionof the main steps of the solution in accurate form is replaced by an oral exposition of the problems’ solutions infront of the members of the jury.Una din formele de organizare a întrecerilor la principaleleobiecte de studiu este olimpiada, a cărei istorienumără zeci de ani. Cu toate acestea, dacă procesul deînvăţămînt este orientat spre introducerea realizărilorsau, cel puţin, a esenţelor gîndirii metodice şi pedagogice,prin diversiÞcarea programelor şcolare, a metodelorde predare şi de examinare, atunci domeniul desfăşurăriiolimpiadelor este plasat sub semnul stagnării. Atmosferacompetiţiilor matematice tradiţionale ne aduc amintede o probă de evaluare sau de o îndeplinire în colectiva temelor de casă. Concursurile pentru clasele VI-XIIînsă pot Þ organizate şi sub formă de expunere orală asoluţiilor în faţa juriului.OLIMPIADELE ŞCOLARE CU PROBE ORALE –EFICIENŢĂ ŞI AVANTAJEÎn timpul competiţiilor cu probe scrise, activitateacreatoare a participantului este limitată sau, mai bine-zis,„sufocată” de nivelul de cultură scrisă al acestuia, faptce lasă o amprentă atît asupra concursului, cît şi asupraelevilor, pedagogilor, organizatorilor. Pe cînd olimpiadacu probe orale, transferînd demersul participantului înatmosfera mai puţin obişnuită a prestaţiei discursive,a limbajului gesturilor şi a mimicii, restrînge aria demanifestare a potenţialului creator doar în cazul unuideÞcit lexical, al unui grad redus de cultură generală.Încercările, puţin productive, de a construi şi a aşezacorect pe hîrtie o frază sînt înlocuite de cele de a realizaun discurs individual cu argumente coerente. Acest faptuşurează verbalizarea rezolvării, contribuind la dezvoltareacompetenţelor matematice, dar şi comunicative aleparticipantului. În cazul olimpiadei cu probe scrise, olucrare necorespunzătoare din punctul de vedere al normelorgramaticale, eforturile considerabile de a structuratextul sustrag şi demoralizează elevul şi, în consecinţă,duc la scăderea calităţii matematice a lucrării. În cazulolimpiadei cu probe orale însă, schimburile verbale întreparticipant şi juriu, posibilitatea de a adapta discursul, dea-l detalia, de a opera corectări permit a evita, a depăşisau a camußa erorile comise, a-şi valoriÞca potenţialulla maximum. Lărgirea ariei de comunicare în afaracercului de participanţi, condiţiile mai puţin formalecreează o senzaţie plăcută, alimentînd simpatia faţă deacţiune şi interesul faţă de obiect. Astfel, participareala o olimpiadă cu probe orale pune în faţa elevului oproblemă de creaţie matematico-comunicativă, propunemetode alternative de autoexprimare şi conţine unelement pozitiv de orientare profesională.Olimpiada cu probe orale presupune două etape:etapa eliminatorie şi olimpiada propriu-zisă.1. În prima fază, cea eliminatorie, elevul primeştelista cu problemele de rezolvat, precizîndu-se timpulalocat soluţionării acestora.• Dacă reuşeşte să realizeze sarcina în intervalulde timp prevăzut, elevul are dreptul să expunăsoluţia membrului liber al juriului (poate utilizaşi conspectul).• Membrii juriului cercetează corectitudinea şicoerenţa prezentării soluţiei şi, în cazul depistăriiunor erori, îi adresează elevului întrebări. Acestapoate răspunde chiar în timp ce expune soluţia,lichidînd, astfel, eventualele erori. Dacă nu reuşeştesă răspundă, juriul este nevoit să constaterezolvarea greşită a problemei.• Numărul de erori admise în expunere este limitat.De aceea, în cazul cînd nu se încadrează cu38