REVISTĂ DE TEORIE ŞI PRACTICĂ EDUCAŢIONALĂ - Pro Didactica

EX CATHEDRAEtapa a III-a: Studiul individual al cazului:– documentarea participanţilor;– găsirea şi notarea soluţiilor de către participanţi.Etapa a IV-a: Dezbaterea în grup a modurilor desoluţionare a cazului:– analiza variantelor, Þe în grupuri mici şi apoiîn plen, fie direct în plen, fiecare participantexpunîndu-şi propria variantă;– compararea rezultatelor obţinute şi analiza acestoraprintr-o dezbatere liberă, moderată de profesor;– ierarhizarea variantelor după gradul de autenticitateşi originalitate.Etapa a V-a: Formularea concluziilor pe baza uneidecizii unanime.Misiunea profesorului în aplicarea studiului decaz este să prezinte cazul, să organizeze şi să conducăprocesul de analiză a acestuia, să dirijeze cu abilitate şicompetenţă dezbaterile, să aplaneze eventualele conßicte.Avînd mai mult un rol de animator ce impulsioneazădiscuţiile, intervenţiile sale trebuie să manifeste răbdare,să se abţină de a anticipa ipotezele, opiniile şi soluţiilela care pot ajunge elevii prin propriile lor raţionamente.Prin urmare, accentul se pune pe participarea activă şiproductivă a elevului.Respectiva metodă cunoaşte mai multe variante deaplicare:– metoda situaţiei (se face o prezentare completăa cazului, elevii primind toate informaţiile necesaresoluţionării acestuia). Se recomandă atuncicînd elevii deţin o experienţă redusă de studiu înutilizarea acestei modalităţi de lucru şi au puţintimp la dispoziţie;– studiul analitic (se face o prezentare completă asituaţiei, dar nu se furnizează informaţiile necesaresoluţionării sau acestea sînt redate parţial).Această variantă corespunde mai bine realităţii,deoarece obligă la căutarea informaţiei, cultivăcapacitatea de muncă independentă;– elevii nu beneÞciază de o prezentare completă asituaţiei (nu primesc informaţiile necesare soluţionăriicazului), ci doar de sarcini concrete derezolvat, urmînd să se descurce de sine stătător[1, p. 239-240];– formatul de tip dezbatere (discuţiile se desfăşoarăîntr-o manieră contradictorie, pornindu-se de ladouă puncte de vedere diametral opuse);– formatul de tip discuţie (elevilor li se prezintă cazuride decizie ori de estimare, ei implicîndu-se înrezolvarea acestora prin intermediul discuţiilor);– formatul învăţare prin problematizare;– formatul învăţării în echipă [5, p. 23].Dar, indiferent de varianta aplicată, important este cala sfîrşitul Þecărui studiu de caz să se efectueze analizaşi evaluarea soluţiei identiÞcate, grupurile urmînd săprezinte rezultatele, să realizeze un schimb de informaţiişi opinii, să formuleze concluzii.În concluzie, studiul de caz:– asigură apropierea celui ce învaţă de viaţă şi deeventualele probleme cu care se poate confrunta,familiarizîndu-l cu o strategie de abordare afaptului real;– favorizează dezvoltarea capacităţilor de analizăcritică, de luare a deciziei şi de soluţionare acazului;– oferă oportunităţi de realizare a legăturii întreteorie şi practică;– cultivă spiritul de responsabilitate şi toleranţa,spiritul de echipă şi ajutorul reciproc; dezvoltăinteligenţa interpersonală.Recenzenţi:dr. hab., prof. univ. Tatiana CALLOdr. hab., prof. univ. Boris VIZERREFERINŢE BIBLIOGRAFICE:1. Cerghit, I., Metode de învăţămînt, Iaşi, Ed. Polirom,2006.2. Oprea, C., Strategii didactice interactive, Buc.,EDP, 2006.3. Joiţa, E., EÞcienţa instruirii. Fundamente pentruo didactică praxiologică, Buc., EDP, 1998.4. Joiţa, E., Instruirea constructivistă – o alternativă.Fundamente. Strategii, Buc., Ed. Aramis,2006.5. Negreţ-Dobridor, I.; Pînişoară, I. O., Ştiinţa învăţării.De la teorie la practică, Iaşi, Ed. Polirom,2005.6. Siebert, H., Pedagogie constructivistă. Bilanţal dezbaterii constructiviste asupra practiciieducative, Iaşi, Institutul European, 2001.7. Ştefan, M., Teoria situaţiilor educative, Buc., Ed.Aramis, 2007.Didactica Pro..., Nr.2-3(54-55) anul 2009VALORIFICAREA PRINCIPIULUI ÎNVĂŢĂRII CONTEXTUALE PRIN METODA STUDIULUI DE CAZ37