REVISTĂ DE TEORIE ŞI PRACTICĂ EDUCAŢIONALĂ - Pro Didactica

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEposter colectiv ce ar include codul comportamental al vizitatorului unui parc. Cu accepţia administraţiei parcului,acesta poate Þ instalat pe alei).REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:1. Дерябо, С.Д.; Ясвин, В. А., Экологическая педагогика и психология: учеб. пособие для студентоввузов, Ростов-на-Дону, Феникс, 1996.2. Дерябо, С.Д., Субъективное отношение к природе детей дошкольного и младшего школьноговозраста//Нач. шк., 1998, N 6.3. Ясвин, В. А., Психолого-педагогические основы формирования субъективного отношения к природе:автореф. дис. д-ра психол. наук: 19.00.07/Моск. гор. психол.-пед. ин-т, М., 1998.4. Дерябо, С.Д., Феномен субъектификации при родных объектов: автореф. дис. д-ра психол. наук:19.00.01/ Моск. гор. психол.-пед. ин-т, М., 2002.5. Gînju, S.; Ursu, L., Activităţi experenţiale în cursul primar de Ştiinţe, Ch., 2009.Gîndire. Gîndire critică.Stil intelectual personalOlga COSOVANUniversitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă”Acum 10 ani, cînd primele experimente de implementarea gîndirii critice în învăţămîntul din Moldova auieşit în larg şi – oferite spectaculos la orele demonstrative– tehnicile au devenit parte din viaţa profesorilor şi aelevilor, tocmai atunci trecea prin faza experimentală şiCurriculumul Naţional. Două experimente s-au întîlnitîn sala de clasă şi s-au încadrat la ceea ce trebuia să Þe,peste ani, stilul intelectual personal al elevului/absolventuluide liceu.Curriculumul Naţional la limba şi literatura română(liceu) îşi propunea, un pic ambiţios, să formeze intelectualul,iar negru pe alb declara să-i formeze un stilintelectual personal. Intuitiv, se viza competenţa de aînvăţa de-a lungul întregii vieţi – căci nu vă imaginaţica un intelectual autentic să înveţe doar la facultate şidoar ghidat de cineva. Perceput cam vag la acea epocă,stilul intelectual personal lua conturul de competenţăinerentă formării liceale şi apoi universitare, care urmasă se concretizeze în cîteva momente-cheie, inclusiv înabordarea transdisciplinară a subiectelor, exprimare aatitudinii şi argumentare, dar nu în ultimul rînd chiarde muncă intelectuală pe cont propriu: fără ghidare şimonitorizare din partea unui cadru didactic.Gîndirea critică, percepută ca inovaţie în pedagogiadin R. Moldova (de fapt, denumirea proiectului internaţionalÞind Lectură şi scriere pentru dezvoltarea gîndiriicritice), s-a materializat pentru numeroşi elevi şi profesoriîn aplicarea tehnicilor interactive. Conceptul degîndire critică este mai larg şi se apropie de o strategie aeducaţiei; gîndirea critică, în opoziţie cu cea schematică,presupune că informaţia este mai degrabă începutul decîtsfîrşitul învăţării.Proces complex de integrare creativă a ideilor şiresurselor, de reconceptualizare şi reîncadrare a conceptelorşi informaţiilor, gîndirea critică mizează pecîteva declaraţii de start, compatibile şi necesare pentruformarea stilului intelectual personal:• învăţarea eÞcientă dă rezultate optime atunci cîndcei instruiţi participă activ la procesul de învăţare– interiorizînd, sintetizînd şi însuşindu-şi în felulacesta informaţiile;• învăţarea se îmbunătăţeşte în rezultatul utilizăriiunui repertoriu larg de strategii de gîndire;• învăţarea şi gîndirea critică sînt stimulate decrearea unor ocazii pentru aplicarea cunoştinţelornoi la rezolvarea unor sarcini concrete;• gîndirea critică apare şi se dezvoltă atunci cînd nudomină mentalitatea unicului răspuns corect.Ideea cu care pornise la drum echipa de autori aicurriculumului era una frumoasă: după ce ne lamentasemsuÞcient de lipsa de abilităţi a absolvenţilor dinînvăţămîntul preuniversitar, am considerat necesar caun absolvent de liceu, viitor intelectual, dar nu neapăratÞlolog sau, în linii mari, umanist, trebuie să-şiconstruiască, în anii de liceu încă, un propriu mod de apercepe, procesa, expune informaţiile şi ideile. Gîndireacritică oferea anume această şansă: de a aborda texte,de a lansa şi analiza idei, de a procesa informaţia, de ao organiza într-un fel nou, de a o prezenta graÞc etc.102EXCURSIA – FORMĂ DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ ÎN CLASELE PRIMARE. UTILIZAREA METODELOR LSDGC