REVISTĂ DE TEORIE ŞI PRACTICĂ EDUCAŢIONALĂ - Pro Didactica

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEExcursia – formă de educaţieecologică în clasele primare.Utilizarea metodelor LSDGCLudmila URSUUniversitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă”Educaţia ecologică se poate realiza prin variatetipuri de activităţi: şcolare şi extraşcolare; ştiinţiÞce,literare, artistice, plastice, sportive etc.; sînt diverse şiformele de realizare a acesteia: observaţii, experimente,desene, activităţi practice, drumeţii, excursii, expoziţii,spectacole, materiale TV, tabere, scenete, proiecte,concursuri.Sîntem la sfîrşit de an şcolar – perioadă în care,tradiţional, în şcoli se organizează excursii. Deseori,acestea suprasolicită părinţii în plan material, iar eleviirămîn mai puţin mulţumiţi: drumul pînă la destinaţie esteprea lung şi obositor, ghidul oferă informaţii mai puţinaccesibile vîrstei lor, disciplina le îngrădeşte bucuria de ase aßa în locuri noi etc. Din aceste motive, am consideratoportun să vin cu sugestii, care pot face dintr-o simplăexcursie în parcul din localitate, cu cheltuieli materialenesemniÞcative, o veritabilă acţiune ecoeducaţională şicare pot oferi elevilor o preţioasă destindere afectivă,intelectuală şi dinamică.Interacţiunea nemijlocită cu vieţuitoarele (fieplantă sau animal, fie mare sau mică, fie mai multsau mai puţin plăcută la chip) este un cadru binevenitpentru a stimula copilul să reßecteze asupra reacţiiloremoţionale pe care i le trezeşte natura, asupra atitudiniişi comportamentului său faţă de aceasta. O asemeneareßecţie circumscrie condiţii favorabile de educare aconştiinţei ecologice de tip ecocentric (valoarea supremăÞind coevoluţia armonioasă a omului şi a biosferei), careva „impune persoana să-şi formuleze responsabilităţimorale faţă de natură, să-şi ceară realizarea respectivelorresponsabilităţi şi să-şi autoevalueze comportamentulfaţă de natură” (1).Conştiinţa ecologică ecocentrică poate să se manifestediferit:– conştientizarea raţională a valorilor morale alecomportamentului adoptat;– trăiri afective de tipul „mustrări de conştiinţă”;– activizarea cogniţiei (dacă, în rezultatul reßexiei,copilul concluzionează că nu are cunoştinţesuÞciente pentru a decide asupra atitudinii şicomportamentului faţă de natură).Un rol important în procesul formării conştiinţeiecologice ecocentrice îl deţin mecanismele de identiÞcareşi empatie (2). Psihologia socială deÞneşte identiÞcareadrept proces de percepţie interpersonală, prin careare loc recunoaşterea sinelui în altcineva şi, invers,recunoaşterea altcuiva în sine. IdentiÞcîndu-ne cu ovieţuitoare, ne „strămutăm” imaginar şi afectiv în pieleaei, simţim la fel, îi înţelegem motivele şi acţiunile.Empatia reprezintă o formă de intuire a realităţii prinidentiÞcare afectivă, capacitatea de a trăi afectiv, printranspunere identiÞcatoare, viaţa altcuiva. Stimulareamecanismelor de identificare şi empatie conduce ladeclanşarea simpatiei, adică a unei predispoziţii pozitivestabile (1). Simpatia motivează dorinţa de protejare avieţuitoarei şi, Þind sprijinită de activizare cognitivă,determină un comportament adecvat.Pentru a exempliÞca, voi face referinţă la o situaţieextrem de simplă şi familiară oricui. Cînd vezi un motănaşneajutorat şi îi auzi mieunatul jalnic, te identiÞci, în modinvoluntar, simţi simpatie faţă de el şi dorinţa de a-l proteja.Dacă acest substrat lăuntric este suÞcient de puternic şisprijinit de cunoştinţele necesare privind îngrijirea corectă98