Aici - Oglinda literara

Exilului literar românescîn dezbaterile colocviuluiinternaţional de la UniversitateaComenius din BratislavaAESOTERICAEExilul literar românesc – înainte şi după 1989! Iatătema şi totodată titlul – surprinzător şi incitant – al unui volum decomunicări ştiinţifice 1 rezultate după desfăşurarea unui Colocviuinternaţional organizat de Secţia de Limbă şi Literatură Română aFacultăţii de Litere 2 de la Universitatea Comenius din Bratislava.De curând, la Muzeul Naţional al Literaturii Române,avându-i alături pe criticul şi istoricul literar Florentin Popescuşi pe Daniela Sitar-Tăut (în calitate de redactor), prof. univ. dr.Mihaela Albu, referentul ştiinţific al volumului amintit, încerca săîmpărtăşească unei numeroase asistenţe semnificaţiile specialeprecum şi importanţa – deloc obişnuită – pe care tematicamenţionată mai sus a suscitat-o în atenţia unor cercetători deprim rang de peste hotare. Între aceştia se impune să amintimfie şi numai câteva nume: Marcel Cornis-Pope (VirginiaCommonwealth University), Libuše Valentová (UniversitateaCarolină din Praga), Jana Páleníková (Universitatea ComeniusBratislava), Libuša Vajdová (Academia de ştiinţe din Slovacia,Institutul de Literatură Universală, Bratislava), Tomaš Vašut(Szegedi Egyetem, Szeged), Tamara Miculová (UniversitateaCarolină din Praga), Daniela Sitar-Tăut (Universitatea ComeniusBratislava), Cornel Ungureanu (Universitatea de Vest, Timişoara)Olivia Bălănescu (Universitatea Carolină din Praga), AlexandruIstrate (Institutul de Istorie din Iaşi) Lorena Stuparu (Institutul deŞtiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române dinBucureşti), Claudiu Turcuş (Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca).Când este vorba de unul dintre fenomenele culturiinoastre şi când asupra lui sunt focalizate preocupările şi atenţiaunor cercetători de mare prestigiu – la rândul lor proveniţi dinsfere de cultură altele decât cea românească – întotdeauna selasă întrezărită perspectiva unor noi şi promiţătoare modalităţide lectură a fenomenului. Este ceea ce s-a întâmplat şi în cazulde faţă când studiul valorilor, al spiritualităţii şi al formelor încare umanitatea exilului şi-a căutat şi a reuşit să-şi configurezeo modalitate specifică de exprimare este instrumentat dinperspectiva altor paradigme şi – implicit – din aceea a unor tipologiiale imaginarului sensibil diferite. Implicaţiile inerente de naturăpolitică, etica şi ideologiile literare, precum şi iradiaţiile din sferaesteticului beneficiază astfel de inedite iluminări şi deschideri deorizont. Aşa cum se sublinia în Argument-ul semnat de doamnaJana Páleníková în deschiderea acestui opus, organizatorii „…după dezbaterile prealabile privind tema colocviului (au) convenitasupra literaturii exilului (şi au) considerat util să dezbată exilulaşa cum îl văd/…/româniştii din alte ţări care pot aduce o altăviziune asupra exilului literar românesc, interesantă şi pentruromânii specialişti în domeniu 3 .” Această orientare a devenitposibilă şi pentru că literatura exilului românesc „… mai alesdupă anul 1989 a devenit nu numai în România, ci şi în alte ţăriest şi sud-est europene, centrul interesului, al studierii, clasificăriişi interpretării 4 . Dintr-o dată, literatura română scrisă în spaţiulgeografic românesc a început să se deschidă altei literaturiromâne, elaborată peste graniţele României 5 .”Ceea ce – din cele spuse în continuare – se va conturaşi ca o evidenţă este faptul că orientarea tematică a Colocviuluide la Bratislava nu e un fapt cultural întâmplător, izolat în timp şiconsumat ca atare în limitele unei anumite conjuncturi pasagere.Dimpotrivă! Organizatorii vorbesc despre „…tradiţionalul colocviuinternaţional al româniştilor din Cehia, Slovacia şi din diferiteţări ale Europei (ce) are loc, prin tradiţie, din doi în doi ani, laPraga. Până în prezent (se mai spune), colegii/…/ de la Secţiade Limbă şi Literatură română a Institutului de Studii Romanice aUniversităţii Caroline din Praga au iniţiat trei astfel de manifestări:în anii 2004, 2006 şi 2008. Anul 2010 a fost însă excepţional,în special pentru/…/ româniştii din Slovacia, şi anume din douămotive: colocviul a avut loc pentru prima dată la UniversitateaComenius din Bratislava şi a făcut parte dintr-un vast proiectnumit Vara târzie. Anotimpul cultural românesc, organizat înSlovacia de Institutul Cultural Român din Praga 6 …”Complexitatea manifestărilor ce au avut loc subegida Universităţii Comenius din Bratislava în 2010 comportăsemnificaţii interesante, întâi de toate din perspectiva temelorpropuse de organizatori. Iată care au fost acestea: Naraţiuniwww.oglindaliterara.roromâneşti şi est-europene aleexodului şi reîntoarcerii după1989; Două literaturi – cea dinţară şi cea din exil – sau unasingură? Perceperea criticăa literaturii române de către„vocile” din exil; Identitatealingvistică a scriitorului dinDan Anghelescuexil: limba maternă vs. cea aţării de adopţiune.Inevitabil, dat fiind căîn discuţie se află unul dintre cele mai importante fenomene aleculturii româneşti din ultima jumătate a veacului trecut (care, iată,intră şi în atenţia unor zone culturale diferite şi relativ depărtate)este cât se poate de firesc să ne preocupe imaginea concretăpe care literatura exilului o capătă din perspectiva unor cercetăriinstrumentate efectiv şi incluse în volumul de studii al unui forumacademic din afara graniţelor ţării. Dar iată efectiv cuprinsulcarţii: Marcel Cornis-Pope tratează despre Naraţiuni româneştişi est-europene ale exodului şi reîntoarcerii după 1989; CornelUngureanu scrie despre Exil, geopolitică şi literatură; LibušaVajdová se preocupă de O altă faţetă a literaturii române în exil –Teoria şi istoria literară; Claudiu Turcuş se orientează către unadin temele pe care le-a identificat în scrierile lui Norman Manea– Exilul ca extaz vitalist şi refuz al depersonalizării; Daniela Sitar-Tăut scrie despre Paul Goma – Refugiul Transilvan, în vreme ceJana Páleníková consideră Exilul, un mit posibil.Fără îndoială, parcurgând textele acestea cititoriicapătă o proiecţie bine nuanţată asupra fenomenului supusdezbaterilor. Abordările deschid perspective, cel mai adesea,inedite. Deosebit de interesante sunt şi bibliografiile pe care seîntemeiază fiecare text în parte.În perimetrul academic al ţărilor din zona centraleuropeanăexistă, se pare, o propensiune constantă asuprafenomenului literar al exilului românesc. Aşa se face că şi în anulurmător (2011), demersuri similare au fost reluate într-o variantănouă ce a gravitat în jurul aceleiaşi sfere tematice.Revenind asupra colocviului internaţional organizatde Universitatea Comenius din Bratislava să observăm că els-a concretizat în strânsă legătură cu manifestările similarecelor din Institutul de Studii Romanice al Facultăţii de Litere dincadrul Universităţii Caroline din Praga. Să amintim că şi acolo(încă din anul 2006) avusese loc un prim colocviu internaţionalorientat în jurul personalităţii lui Mircea Eliade. În paralel au fostlansate în spaţiul public cărţi privind viaţa şi opera savantuluişi scriitorului român. S-au publicat serii de volume alcătuite dincele mai recente traduceri ale beletristicii eliadeşti în limbile cehăşi slovacă. În anul 2008 se înregistra, la capitolul evenimenteculturale deosebite, organizarea (în colaborare cu româniştiidin Slovacia!) un Al III-lea Colocviu Internaţional de StudiiRomâneşti din Cehia, Praga, 30-31 octombrie. Aflăm – dinrelatările doamnei Libuše Valentová – că respectivul Colocviufusese conceput pe „…tema dezbătută în ultima vreme pe largde filosofi, semioticieni, antropologi şi istorici literari din diferiteţări problema identităţii naţionale, actuală din nou la începutulsecolului al XXI-lea. Potenţialilor participanţi la colocviu, spunedomna Libuše Valentová, le-am propus următoarele teme:contribuţia literaturii la construirea identităţii naţionale; imagineadespre sine reprezentată în formă vizuală; limba şi funcţiaacesteia în crearea identităţii; ipostaze ale identităţii româneştiîn literatura şi arta exilului; receptarea în lume a literaturii şi arteiromâneşti 7 .” În anul imediat următor (2009) sub egida Secţiei deLimbă şi Literatură Română a Institutului de Studii Romanice îşifăcea apariţia de sub tipar volumul intitulat Ipostaze ale identităţiiromâneşti editor fiind aceeaşi doamna Libuše Valentová. Numai puţin ilustrativă era şi atunci lista specialiştilor care îşianunţaseră participarea: din România, Italia, Polonia, Ungaria,Slovacia, Cehia şi Republica Moldova. Intre aceştia se distingo serie de nume de referinţă în cercetările de specialitate: SorinAlexandrescu, Lucian Boia, Monica Spiridon, Roberto Scagno,Jana Páleníková, Joana Porawska, Miroslav Kouba, Olgaî7589