2. <strong>TERMENUL</strong> <strong>REZONABIL</strong> ÎN CONTEXTUL ART.5 DINCONVENŢIEArt.5 §3 din Convenţie prevede că: orice persoană arestată sau deţinută, încondiţiile prevăzute de paragraful 1 lit. c) din prezentul articol, trebuie adusă deîndată înaintea unui judecător sau a altui magistrat împuternicit prin lege cu exercitareaatribuţiilor judiciare şi are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eliberatăîn cursul procedurii. Punerea în libertate poate fi subordonată unei garanţii care săasigure prezentarea persoanei în cauză la audiere.Mai înainte de a purcede la prezentarea propriu-zisă a criteriilor şi a metodelorutilizate de Curte pentru determinarea caracterului rezonabil al arestării preventive,considerăm că trebuie prezentat cadrul general în care această noţiune se regăseşte, precumşi eventualele interactiuni care există între această garanţie şi celelalte paragrafe ale art.5.Art. 5 al Convenţiei s-a inspirat din prevederile art.3 şi ale art.9 din DeclaraţiaUniversală a Drepturilor Omului şi din cele ale art.9 paragr.1-5 din Pactul internaţionalcu privire la drepturile civile şi politice. 1 Cu toate acestea se pot remarca unele deosebiriformale şi substanţiale între prevederile art. 5 şi cele cuprinse în art. 9, cel dintâi fiind maidetaliat şi în acelaşi timp mai complet. De pildă, din punct de vedere formal, art. 5 nu selimiteză la a arăta o listă exhaustivă de motive care permit statului să priveze individul depropria-i libertate, ci merge mai departe stipulând în favoarea celui privat de libertateanumite garanţii procesuale. 2Sensul esenţial al prevederilor art. 5 este protecţia individului împotriva arbitraruluiautorităţilor statale şi, totodată, asigurarea condiţiilor pentru exercitarea altor drepturi şilibertăţi. Scopul principal al art. 5 este protejarea libertăţii şi siguranţei persoanei contraarestărilor şi detenţiilor arbitrare 3 . Mergând pe aceeaşi linie, o altă hotărâre precizează căorice individ fie el liber sau deţinut, are dreptul la protecţia sa, adică sa nu fie sau să nurămână privat de libertatea sa, fără respectarea exigenţelor cuprinse în paragraful 1 şi, dacă1 Ion DELEANU, Instituţii şi Proceduri Constituţionale-în dreptul român şi în dreptul comparat-, Ed.C.H.Beck, Bucureşti, 2006, p.494; Gheorghiţă MATEUŢ, Tratat de Procedură Penală-partea generală-,Vol. I, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2007, p.177.2 Jim MURDOCH professeur de droit Public à I'Université de Glasgow Ecosse, Royaume-Uni, L’article 5 dela Convention Européenne Des Droits De L’Homme, Dossier sur les droits de l’homme, nr.12 révisé,Editions de Conseil de l’Europe, 2004, p.9.3 Cakici c. Turcia, 8 iulie 1999, § 104.8
se găseşte în stare de arest sau detenţie, are dreptul să beneficieze de diverse garanţiicuprinse în paragrafele 2-5, în măsura în care sunt incidente în cauză 1 .După cum am văzut, obiectul articolului 5 este libertatea fizică a individului. Elpretinde ca sancţiunea penală privativă de libertate să fie pronunţată de către un tribunal,limitând în acelaşi timp motivele pentru care poate fi luată măsura arestării preventive(5§1). Mai apoi, recunoaşte dreptul persoanei arestate sau reţinute de a fi informată întermenul cel mai scurt asupra motivelor arestării sale(5 §2). După aceea impuneintervenţia unui judecător în caz de detenţie preventivă şi obligaţia de a judeca persoana încauză într-un termen rezonabil (5 §3), proclamă dreptul persoanei arestate sau deţinute dea se adresa judecătorului şi, obligaţia acestuia din urmă de a statua într-un termen scurtasupra legalităţii detenţiei(5 §4). În fine, conferă un drept la reparaţii celui care estevictima unei arestări sau detenţii contrare art. 5 (5 §5). 2 În cele ce urmează nu vom stăruiasupra noţiunii de privare de libertate şi asupra caracterelor acesteia 3 , ci vom face referirestrict la aspectele ce ţin de domeniul arestării preventive, relevante pentru tema noastră.Pentru o mai bună analiză a articolului, este preferabil să clasificăm dispoziţiileacestuia în trei categorii distincte: condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a putea vorbi de odetenţie legală, garanţiile procedurale acordate deţinuţilor şi dreptul la reparaţii a celuideţinut ilegal. 4 Relativ la drepturile sau garanţiile acordate celui arestat preventiv, trebuiesă precizăm că şi acestea la rândul lor pot fi împărţite în garanţii fundamentale şi garanţiispeciale. 5Potrivit paragrafului 2 al art. 5 orice persoană are dreptul de a fi informată asupramotivelor arestării sale. În acest caz avem de-a face cu o garanţie fundamentală, deosebităde garanţiile speciale cuprinse în paragraful 3. Cu toate că art.5 §2 face trimitere numai lapersoanele ,,arestate”, atât doctrina cât şi jurisprudenţa Curţii, afirmă în unanimitate că,,arestarea” la care se face referire depăşeşte cadrul unei măsuri cu caracter penal 6 fiindvizate în realitate toate formele de privare de libertate a unei persoane. 7 Astfel, spredeosebire de cazul celorlalte două garanţii speciale, comunicarea motivelor detenţiei se1 Weeks c. Marea Britanie, 2 martie 1987, § 40.2 Gh. Mateuţ, op.cit., p. 177 şi următ.3 În acest sens a se vedea R. Chiriţă, op.cit., p. 139-143; C. BÂRSAN, Convenţia Europeană a DrepturilorOmului, Comentariu pe articole. Drepturi şi libertăţi, Vol. I, Ed. All Beck, Bucureşti, 2005, p. 282-291.4 Jim Murdoch, op.cit., p.10.5 R.Chiriţă, op.cit., p.168 şi următ.6 Van der Leer c. Olanda, 25 octombrie 1990, §27-28.7 R. Chiriţă, op.cit.,p. 169; Gh. Mateuţ, op.cit., p.196.9
- Page 1: UNIVERSITATEA “BABEȘ-BOLYAI” C
- Page 4 and 5: I. CAPITOL PRELIMINAR1. NOŢIUNEA D
- Page 6 and 7: În linii mari, în ceea ce priveş
- Page 10 and 11: aplică tuturor categoriilor prevă
- Page 12 and 13: partea a doua, care la rândul ei,
- Page 14 and 15: 3.3.Modificarea Constituţiei. Prin
- Page 16 and 17: cauzei 1 . Pentru a exista o garan
- Page 18 and 19: infracţiune sau când există moti
- Page 20 and 21: persoane prezumată ca fiind nevino
- Page 22 and 23: dat în cele din urmă o soluţie i
- Page 24 and 25: instanţă. 5 Mai precizăm că în
- Page 26 and 27: judecată instanţa este obligată,
- Page 28 and 29: III. APRECIEREA CARACTERULUI REZONA
- Page 30 and 31: acuzat. 4 Atât în art. 5 cât şi
- Page 32 and 33: În jurisprudenţa Curţii Europene
- Page 34 and 35: anumită jurisdicţie a unei probe
- Page 36 and 37: mare, cu atât aprecierea caracteru
- Page 38 and 39: expert să-şi depună raportul la
- Page 40 and 41: nefondate, a refuzat să se supună
- Page 42 and 43: Într-o hotărâre recentă dată
- Page 44 and 45: Din motivarea instanţei interne, c
- Page 46 and 47: Jurisprudenţa Curţii ne relevă a
- Page 48 and 49: încercarea de a se sustrage urmăr
- Page 50 and 51: noi impus de Curte. 1 În doctrină
- Page 52 and 53: espective se diminuează cu timpul,
- Page 54 and 55: Considerăm că dată fiind complex
- Page 56 and 57: egulii generale a judecării în st
- Page 58 and 59:
libertate. 1 În cele ce urmează,
- Page 60 and 61:
preventive, au fost respinse cereri
- Page 62 and 63:
Caracterul justificat al arestării
- Page 64 and 65:
De asemenea şi atitudinea procesua
- Page 66 and 67:
’90, după ce au început să con
- Page 68 and 69:
de circumstanţele speţei, asemene
- Page 70 and 71:
infracţiuni (Matznetter c. Austria
- Page 72 and 73:
instanţelor naţionale, diligenţe
- Page 74 and 75:
BIBLIOGRAFIE Tratate, Cursuri, Cule
- Page 76 and 77:
30. KÖVESI, Laura Codruţa, TIŢIA
- Page 78 and 79:
Revue Trimestrielle des Droits de l
- Page 80 and 81:
Lista Hotărârilor Citate înOrdin
- Page 82 and 83:
97. Moisejevs c. Letonia, 15 iunie
- Page 84 and 85:
CUPRINSCuvânt-înainte ...........