TERMENUL REZONABIL AL ARESTĂRII PREVENTIVE

considerare motivele invocate de agentul guvernamental şi care nu se regăsesc în hotărârileinstanţelor interne.Astfel, în sensul art. 5 §3 din Convenţie, autorităţile judiciare au obligaţia de a seasigura că detenţia preventivă a unei persoane nu depăşeşte un termen rezonabil, prinindicarea motivelor ce justifică menţinerea arestării, deoarece ,,numai indicând motivelepe care se bazează decizia, poate exista un control public al administrării justiţiei”. 11.2. Diligenţa specială în desfăşurarea procedurii. În măsura în care, Instanţaeuropeană stabileşte că motivele invocate de autorităţile naţionale sunt ,,pertinente şisuficiente”, se trece la ce-a de-a doua etapă în analizarea caracterului rezonabil al detenţieiprovizorii, respectiv, stabilirea faptului dacă autorităţile naţionale au depus o ,,diligenţăspecială” în desfăşurarea procedurii. Unele aspecte ce ţin de această etapă, au mai fostatinse de către noi, într-un alt context, atunci când am analizat complexitatea cauzei şiactivităţile autorităţilor naţionale ca şi criterii de determinare a caracterului rezonabil.Atunci când analizează modul în care s-a desfăşurat procedura în faţa autorităţilornaţionale, Curtea a arătat că trebuie să se ţină seama de complexitatea cauzei 2 , şi nu trebuiepierdut din vedere faptul că dacă un deţinut are dreptul la tratarea cu prioritate şi celeritatea cazului său, aceasta nu trebuie să dăuneze eforturilor judecătorului de a lămuri toateaspectele de fapt, de a da atât apărării cât şi procurorului posibilitatea de a-şi furnizaprobele şi argumentele şi de a nu se pronunţa decât după o profundă analiză asupraexistenţei infracţiunii şi a pedepsei. 3 Dintre elementele ce trebuie avute în vederemenţionăm: volumul dosarului 4 ; prelungirea procedurii dintr-o cauză nu foarte complexă,datorită conexării acesteia cu o altă cauză de mare complexitate 5 ; momentul în care se faceascultarea celui acuzat 6 complexitatea anchetei, numărul inculpaţilor, necesitateaadministrării unor mijloace de probă prin comisie rogatorie internaţională 7 .1 Tase c. România, 10 iunie 2008; Calmanovici c. România, cit. supra; Vencev. C. Serbia, 23 septembrie2008; Naus c. Polonia, 16 septembrie 2008.2 Scundeanu c. Romania, 16 februarie 2010, §87; B c. Austria, 28 martie 1990, §45.3 J. Murdoch, op.cit., p. 84; M. Udroiu, O. Predescu, op.cit., p. 497.4 Scott c. Spania, 16 decembrie 1996, §83.5 Van der Tang c. Spania, 13 iulie 1995, §75. În speţă este vorba de săvârşirea infracţiunilor de trafic dedroguri de mare risc, de către o grupare infracţională.6 Pyrak c. Polonia, 12 februarie 2008, §52 În speţă s-a constatat lipsa de diligenţă a autorităţilor îndesfăşurarea procesului, în condiţiile în care persoana acuzată de comiterea unei infracţiuni şi care se afla înstare de arest, a fost audiată pentru prima oară, la mai bine de un an de la trimiterea în judecată.7 Prencipe c. Monaco, 16 decembrie 2009, § 52; B. c. Austria, cit. supra, § 45; Matzenetter c. Austria, 10noiembrie 1969, §12.63