TERMENUL REZONABIL AL ARESTĂRII PREVENTIVE

de ,,termen sau durată” este relativ uşor de definit, prin aceasta înţelegându-se ,,intervalulde timp acordat pentru a face ceva”. O aparentă dificultate intervine însă, atunci cândtrebuie să supunem analizei adjectivul ,,rezonabil”, ce este şi ce nu este rezonabil. Depildă, în vocabularul juridic se face referire pe de-o parte, la ,,interpretarea rezonabilă” aunui text, iar pe de altă parte, se vorbeşte de urmările absurde ale unei decizii judecătoreştinerezonabile din perspectivă temporală, aceasta prin raportare la deciziile date demagistraţi în toate etapele judecăţii, pe parcursul acelui ,,silogism judiciar” evocat dedoctrină 1 .În dreptul francez s-a purtat o adevărată dispută terminologică pe această temă.Unii teoreticieni susţin că pentru a putea aprecia caracterul rezonabil sau nerezonabil alunei chestiuni de ordin judiciar, trebuie să se facă referire mai mult la criterii de ordinsociologic şi mai puţin la criterii de ordin juridic. Astfel s-a afirmat că ,,este nerezonabilceea ce opinia comună nu poate accepta, ceea ce ea resimte ca fiind în mod manifestinadaptat într-o anumită situaţie, sau mai bine zis contrar echităţii” 2 . Alţii recurg lanoţiuni precum ,,soft law” afirmandu-se că estimarea caracterului rezonabil implică oevaluare care depăşeşte notiunile clasice utilizate în drept 3 .Cu toate acestea, din discursul marii majorităţi a doctrinarilor, reiese faptul că,,rezonabil”este o noţiune juridică al cărei continut trebuie să fie dat nu în funcţie deconsiderente personale, extra-judiciare, ci în funcţie de un raţionament bazat pe drept 4 .Astfel, atât judecătorul european cât şi cel naţional, trebuie să interpreteze noţiunea înlumina regulilor cuprinse în legi, tratate şi jurisprudenţă. Atunci când noţiunea de,,rezonabil” se regăseşte într-un tratat, ca izvor de drept, judecătorul se foloseşte atât câteste posibil, de dispoziţiile în cauză pentru ai da un continut. O altă sursă juridică carepoate să fie invocată de către judecător este jurisprudenţa. Curtea Europeană, aminteşte înacest sens că noţiunea de rezonabil este un termen juridic utilizat adeseori în Convenţie 5iar ,,caracterul rezonabil al duratei unei proceduri se apreciază cu ajutorul criteriilor cese degajă din jurisprudenţa Curţii....” 6 .1 Olivier CORNET, L’interpretation du ,,raisonnable” par les juridictions internationales: au-delà dupositivisme juridique?, Revue Générale de Droit International Public, Tome CII, 1998, p.6.2 Chaim PERELMAN, Le raisonnable et déraisonnable en droit, L.G.D.J., Paris, 1984, p.25.3 Jean SALMON, Le concept de raisonnable en droit in Mélanges offerts a Paul Reuter.Le droitinternational:unité et diversité, Paris, Pedone, 1981, p.306.4 Conform Olivier Cornet, op.cit., p. 24.5 Afacerea Wemhoff din 27 iunie 1968.6 Salerno c.Italie din 22 septembrie 1992, §19 ; Abdoella c. Pays-Bas din 25 noiembrie 1992, § 20; Bunkatec. Pays-Bas, din 26 mai 1993, §22; Francesco Lombardo c. Italie, din 26 noiembrie 1992, §.24; Giancarlo5