I. CAPITOL PRELIMINAR1. NOŢIUNEA DE TERMEN <strong>REZONABIL</strong>1.1. Noţiunea de termen rezonabil. De multă vreme timpul, procedura, judecata şidreptatea nu mai sunt termeni univoci. Procesul, prin ritualul pe care-l urmează, îşi arepropria sa logică temporală, dar prin scopul pe care îl urmăreşte, procesul este mijloculrestabilirii dreptului şi a integrităţii lui în timp util, spulberând cât mai repede cu putinţădrama aşteptărilor şi a incertitudinilor. 1Încă de la început trebuie să precizăm faptul că nicio legislaţie nu defineşte noţiuneade ,,termen rezonabil”. Pornind de la acest pretext, unii susţin că avem de-a face cu untermen juridic flou, care este greu de definit 2 . Cu toate acestea, după părerea noastră,Curtea Europeană a Drepturilor Omului 3 , prin jurisprudenţa pe care o propagă, acoperămăcar în parte acest vid juridic, cel puţin datorită faptului că utilizează aprecierea inconcreto, ca metodă de analiză a duratei rezonabile a arestării preventive, prin aceastadeterminând implicit şi coordonatele carerezonabil.4înfăţişează conţinutul noţiunii de termenÎn discursul juridic autohton, noţiunea de ,,termen rezonabil” a căpătat multiplesemnificaţii. Pentru a putea înţelege mai bine noţiunea de termen rezonabil, trebuie săprecizăm mai întâi conotaţiile celor două cuvinte care apar în această sintagmă. Noţiunea1 Stephane BOISSON, L’exigence de délai raisonnable dans la jurisprudence de la Cour Européenne desDroits de l’Homme, Th. Aix-Marseille III, 2001, p.215 şi urm.; Didier CHOLET, La célérité de la procédureen droit processuel, L.G.D.J., Paris, 2006, nr. 286 şi urm. ; Jean-Marie COULON, Les droits fondamentauxdes justiciables au regard du temps dans la procédure, în Jean-Marie Coulon, Anne-Marie Frison-Roche(sous la diréction) Le temps dans la procédure, colloque, organisé par le Tribunal de Nanterre etl'Association française de philosophie du droit, Paris, Dalloz, 1996, p.11 şi urm.; Laure MILANO, Le droit àun tribunal au sens de la Convention européenne des droits de l’Home, Dalloz, 2006, nr. 568 şi urm. ;Antoine V<strong>AL</strong>ÉRY, Qu'est-ce Qu'un Délai Raisonnable au Régard de la Jurisprudence de la CourEuropéenne Des Droits de L'Homme, in Le Procès Équitable et la Protection Jurisdictionnelle du CitoyenActes du Colloque organisé à Bordeaux les 29 et 30 septembre 2000, Ed. Bruylant, Bruxelles, 2001, p. 93 şiurm.; Georges WIEDERKEHR, L’accélération des procédures et les mesures provisoires, RevueInternationale de Droit Comparé, 1998, p. 449-462. În toate aceste lucrări, pe care le-am avut la îndemână,precum şi în alte lucrări la care vom face expres referire pe parcursul studiului, se tratează pe larg noţiuneade termen rezonabil şi cea de celeritate. Din dorinţa de a păstra o structură compactă a lucrării de faţă, nuvom recurge la o analiză în detaliu asupra noţiunilor în sine, aceasta poate cu altă ocazie.2 Serge GUINCHARD, Jacques BUISSON, Procédure Pénale, 4 ème Edition, Litec Groupe LexisNexis, 2008,p. 391 ; Naty SARR, Le délai raisonnable dans le procès pénal, These pour le Doctorat, Université GastonBerger de Saint-Louis, 2007, p. 15.3 Numită în cele ce urmează Curtea.
de ,,termen sau durată” este relativ uşor de definit, prin aceasta înţelegându-se ,,intervalulde timp acordat pentru a face ceva”. O aparentă dificultate intervine însă, atunci cândtrebuie să supunem analizei adjectivul ,,rezonabil”, ce este şi ce nu este rezonabil. Depildă, în vocabularul juridic se face referire pe de-o parte, la ,,interpretarea rezonabilă” aunui text, iar pe de altă parte, se vorbeşte de urmările absurde ale unei decizii judecătoreştinerezonabile din perspectivă temporală, aceasta prin raportare la deciziile date demagistraţi în toate etapele judecăţii, pe parcursul acelui ,,silogism judiciar” evocat dedoctrină 1 .În dreptul francez s-a purtat o adevărată dispută terminologică pe această temă.Unii teoreticieni susţin că pentru a putea aprecia caracterul rezonabil sau nerezonabil alunei chestiuni de ordin judiciar, trebuie să se facă referire mai mult la criterii de ordinsociologic şi mai puţin la criterii de ordin juridic. Astfel s-a afirmat că ,,este nerezonabilceea ce opinia comună nu poate accepta, ceea ce ea resimte ca fiind în mod manifestinadaptat într-o anumită situaţie, sau mai bine zis contrar echităţii” 2 . Alţii recurg lanoţiuni precum ,,soft law” afirmandu-se că estimarea caracterului rezonabil implică oevaluare care depăşeşte notiunile clasice utilizate în drept 3 .Cu toate acestea, din discursul marii majorităţi a doctrinarilor, reiese faptul că,,rezonabil”este o noţiune juridică al cărei continut trebuie să fie dat nu în funcţie deconsiderente personale, extra-judiciare, ci în funcţie de un raţionament bazat pe drept 4 .Astfel, atât judecătorul european cât şi cel naţional, trebuie să interpreteze noţiunea înlumina regulilor cuprinse în legi, tratate şi jurisprudenţă. Atunci când noţiunea de,,rezonabil” se regăseşte într-un tratat, ca izvor de drept, judecătorul se foloseşte atât câteste posibil, de dispoziţiile în cauză pentru ai da un continut. O altă sursă juridică carepoate să fie invocată de către judecător este jurisprudenţa. Curtea Europeană, aminteşte înacest sens că noţiunea de rezonabil este un termen juridic utilizat adeseori în Convenţie 5iar ,,caracterul rezonabil al duratei unei proceduri se apreciază cu ajutorul criteriilor cese degajă din jurisprudenţa Curţii....” 6 .1 Olivier CORNET, L’interpretation du ,,raisonnable” par les juridictions internationales: au-delà dupositivisme juridique?, Revue Générale de Droit International Public, Tome CII, 1998, p.6.2 Chaim PERELMAN, Le raisonnable et déraisonnable en droit, L.G.D.J., Paris, 1984, p.25.3 Jean S<strong>AL</strong>MON, Le concept de raisonnable en droit in Mélanges offerts a Paul Reuter.Le droitinternational:unité et diversité, Paris, Pedone, 1981, p.306.4 Conform Olivier Cornet, op.cit., p. 24.5 Afacerea Wemhoff din 27 iunie 1968.6 Salerno c.Italie din 22 septembrie 1992, §19 ; Abdoella c. Pays-Bas din 25 noiembrie 1992, § 20; Bunkatec. Pays-Bas, din 26 mai 1993, §22; Francesco Lombardo c. Italie, din 26 noiembrie 1992, §.24; Giancarlo5
- Page 1: UNIVERSITATEA “BABEȘ-BOLYAI” C
- Page 6 and 7: În linii mari, în ceea ce priveş
- Page 8 and 9: 2. TERMENUL REZONABIL ÎN CONTEXTUL
- Page 10 and 11: aplică tuturor categoriilor prevă
- Page 12 and 13: partea a doua, care la rândul ei,
- Page 14 and 15: 3.3.Modificarea Constituţiei. Prin
- Page 16 and 17: cauzei 1 . Pentru a exista o garan
- Page 18 and 19: infracţiune sau când există moti
- Page 20 and 21: persoane prezumată ca fiind nevino
- Page 22 and 23: dat în cele din urmă o soluţie i
- Page 24 and 25: instanţă. 5 Mai precizăm că în
- Page 26 and 27: judecată instanţa este obligată,
- Page 28 and 29: III. APRECIEREA CARACTERULUI REZONA
- Page 30 and 31: acuzat. 4 Atât în art. 5 cât şi
- Page 32 and 33: În jurisprudenţa Curţii Europene
- Page 34 and 35: anumită jurisdicţie a unei probe
- Page 36 and 37: mare, cu atât aprecierea caracteru
- Page 38 and 39: expert să-şi depună raportul la
- Page 40 and 41: nefondate, a refuzat să se supună
- Page 42 and 43: Într-o hotărâre recentă dată
- Page 44 and 45: Din motivarea instanţei interne, c
- Page 46 and 47: Jurisprudenţa Curţii ne relevă a
- Page 48 and 49: încercarea de a se sustrage urmăr
- Page 50 and 51: noi impus de Curte. 1 În doctrină
- Page 52 and 53: espective se diminuează cu timpul,
- Page 54 and 55:
Considerăm că dată fiind complex
- Page 56 and 57:
egulii generale a judecării în st
- Page 58 and 59:
libertate. 1 În cele ce urmează,
- Page 60 and 61:
preventive, au fost respinse cereri
- Page 62 and 63:
Caracterul justificat al arestării
- Page 64 and 65:
De asemenea şi atitudinea procesua
- Page 66 and 67:
’90, după ce au început să con
- Page 68 and 69:
de circumstanţele speţei, asemene
- Page 70 and 71:
infracţiuni (Matznetter c. Austria
- Page 72 and 73:
instanţelor naţionale, diligenţe
- Page 74 and 75:
BIBLIOGRAFIE Tratate, Cursuri, Cule
- Page 76 and 77:
30. KÖVESI, Laura Codruţa, TIŢIA
- Page 78 and 79:
Revue Trimestrielle des Droits de l
- Page 80 and 81:
Lista Hotărârilor Citate înOrdin
- Page 82 and 83:
97. Moisejevs c. Letonia, 15 iunie
- Page 84 and 85:
CUPRINSCuvânt-înainte ...........