13.07.2015 Views

TERMENUL REZONABIL AL ARESTĂRII PREVENTIVE

TERMENUL REZONABIL AL ARESTĂRII PREVENTIVE

TERMENUL REZONABIL AL ARESTĂRII PREVENTIVE

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Penală, prin care s-a dispus menţinerea în arest a inculpatului. În motivarea deciziei sale,Curtea de Apel a arătat că în condiţiile în care, după mai bine de 2 ani şi 8 luni de arestpreventiv, ca urmare a deciziei instanţei supreme care a casat hotărârile pronunţate înprimul ciclu procesual şi tinând seama de faptul că judecarea cauzei trebuie să se reia dinmomentul iniţial al sesizării instanţei de fond, complexitatea cauzei nu mai e una deosebită(...), iar menţinerea stării privative de libertate nu mai corespunde art. 5 §3 din Convenţie,în condiţiile în care autorităţile naţionale nu au depus toate diligenţele necesare, pentrudesfăşurarea procedurilor în limite rezonabile. 13.3. Comportamentul inculpatuluiDupă cum am văzut, Curtea a făcut referire la comportamentul reclamantului, ca şicriteriu de determinare a caracterului rezonabil al detenţiei, în hotărârea Tomasi. Înhotărârea W. c. Elveţia, comportamentul petentului este invocat din nou de către Curte, 2subliniindu-se că ,,în mod cert un deţinut are dreptul de a utiliza toate căile de atac şi toatemijloacele pe care i le conferă legea. El nu are obligaţia să prezinte autorităţilor probe ce l-ar incrimina, însă trebuie să suporte consecinţele pe care atitudinea sa le-ar putea antrenaîn mersul instrucţiei. Una dintre aceste consecinţe ar putea să fie pierderea timpului, iaraceasta nu ar putea fi imputată, în niciun caz statului”. 3Acest criteriu prezintă o particularitate, în sensul că este singurul criteriu ce poateantrena o constatare a non-violării art 5 §3, chiar dacă avem de-a face cu un termen careeste în mod manifest depăşit, în situaţia în care jurisdicţiilor naţionale nu le este imputabilăo inactivitate notabilă. Deci, în cazul în care se constată că este singura cauză esenţială aîntârzierii, în principiu, nu s-ar putea constata violarea art. 5 §3 sau a art. 6§1. 4 De pildă,Curtea a constatat că textul Convenţiei nu a fost încălcat atunci când singurele motiveesenţiale pentru care s-a ajuns la depăşirea unui termen rezonabil au fost cauzate deactivitatea petentului, fiindcă acesta a refuzat în mod repetat să participe la audieriinvocând motive medicale, a introdus mai multe cereri de recuzare care erau în vădit1 Curtea de Apel Bucureşti, Culegere de practică judiciară în materie penală pe anul 2007, Ed. WoltersKluver, 2009, p. 926-9312 Mai înainte, acest criteriu a fost avut în vedere de un mare număr de decizii jurisdicţionale date mai ales înGermania, Austria, Belgia şi Franţa. În aceste state, s-a pus pentru prima dată problema dacă durata excesivăa unei detenţii nu este, în unele cazuri, influenţată decisiv de comportamentul inculpatului. Rusen ERGEC etJacques VELU, La notion de ,,délai raisonnable’’...op.cit., p. 1443 W. c. Elveţia, 26 ianuarie 1993, § 42-43.4 Françoise C<strong>AL</strong>VEZ, Raport CEPEJ… cit. supra., p. 26.39

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!