mare, cu atât aprecierea caracterului rezonabil al termenelor va fi mai strictă. 1 De pildă, s-aarătat că, în cazul în care persoana ce se află în detenţie are o speranţă de viaţă limitată, sejustifică o ,,celeritate particulară” a procedurilor. 2 De asemenea, Judecătorul european aarăta că miza poate să fie chiar şi una economică. 33.2. Activităţile Autorităţilor NaţionaleŞi în acest caz avem de-a face cu un criteriu determinant în aprecierea caracteruluirezonabil al termenelor prevăzute de art. 5 §3 şi 6§1. Prin analogie cu art. 6§1, considerămcă şi în cazul art. 5 §3, Curtea poate să admită o prelungire a detenţiei provizorii datoratăcomplexităţii cauzei, însă poate refuza să accepte perioade semnificative de inactivitate dinpartea autorităţilor naţionale. 4 Hotărârea Tomasi este un bun exemplu de afacere în careautorităţile naţionale n-au acţionat cu promptitudinea necesară. 5 Curtea a conchis că,,durata detenţiei preventive nu poate fi atribuită nici complexităţii cazului şi nicicomportamentului reclamantului,” deoarece, analizând modul în care s-au desfăşuratprocedurile judiciare, autorităţile franceze nu au acţionat cu promptitudinea necesară. Deasemenea, Curtea a arătat în continuare faptul că ancheta ar fi putut fi scurtată în modconsiderabil, dacă erau evitate acele întârzieri nejustificate din noiembrie 1983 şi ianuarie1985, mai 1986 şi aprilie 1988. 6 În hotărârea Toth contra Austria în care s-a constatatdeopotrivă încălcarea art. 5 §3, s-a precizat acelaşi lucru, subliniindu-se faptul că faza deinstrucţie se derulează cu o lentoare excesivă, nu numai datorită recursurilor înaintate dedomnul TOTH ci şi datorită ,,intervenţiilor nejustificate ale judecătorilor fazei de instrucţieşi ale reprezentanţilor Ministerului Public, care au tendinţa de a vedea prelungitădetenţia”. 7admisibilitate a unei cereri în faţa Curţii, prin posibilitatea conferită acesteia din urmă de a putea respinge oplângere în care reclamantul nu a suferit un prejudiciu important.1 Rusen ERGEC et Jacques VELU, La notion de ,,délai raisonnable’’...op.cit., p. 157.2 Alexis Mihman, Contribution a l’Etude du Temps… op.cit.,2007, p.454.3 Intiba c. Turcia, 24 mai 2005, § 98.4 Antoine Valéry, op.cit., p.98 ; R. Chiriţă, op. cit., p.321.5 Tomasi c. Franţa, 27 august 1992, § 80-102. În cauza Tomasi, reclamantul a fost arestat cinci ani şi şapteluni între 23 martie 1983 şi 22 octombrie 1988, fiind acuzat de săvârşirea infracţiunilor de omor, tentativă deomor, deţinere ilegală de arme şi muniţii. Acesta a fost acuzat că ar fi participat la atacul impotriva centruluiLegiunii Străine de la Sorbo- Acagnano, care s-a soldat cu moartea unei persoane şi rănirea gravă a alteia. La22 octombrie 1988, Curtea de Apel din Bordeaux a dispus achitarea acestuia şi punerea sa de îndată înlibertate.6 În acest sens a se vedea şi J. PRADEL, op.cit., p. 365; Gh. MATEUŢ, Tratat...op.cit., p. 198.7 Toth c. Austria, 12 decembrie 1991, §77. A se vedea şi Michèle Picard et Patrick Titiun sous direction L. E.PETITTI, op.cit., p.225.36
Curtea a mai făcut unele precizări relativ la acest criteriu de menţinere a arestăriipreventive în hotărârea Paradysz c. Franţa din 29 octombrie 2009. Reclamantul, Antoine-Joseph Paradysz, este un resortisant francez, ce a fost ţinut în arest preventiv o perioadă de4 ani, trei luni şi 28 de zile, în închisoarea Metz din Franţa. În speţă, Instanţa europeană aarătat că în pofida faptului că motivele invocate de instanţele naţionale pentru menţinereainculpatului în stare de arest sunt pertinente şi suficiente, 1 totuşi s-a constatat o lungăperioadă de inactivitate a autorităţilor naţionale pe de-o parte deoarece între luna martie2003 şi martie 2004, nu s-a îndeplinit nicio activitate de instrucţie dat fiind faptul căexpertul psihiatru nu a depus raportul de expertiză, iar pe de altă parte între finalizareaactelor de instrucţie şi înfăţişarea pentru prima dată în faţa unei instanţe de fond a trecut operioadă de mai bine de un an, februarie 2005-martie 2006(§ 74).Din jurisprudenţa Curţii reiese că Judecătorul european examinează în primul rândcomportamentul autorităţilor judiciare, fără a neglija însă atitudinea celorlalte autorităţi,cum ar fi cea legislativă sau cea executivă, în virtutea principiului statului unitar şi aîndatoririi de executare a obligaţiilor internaţionale. 2 Astfel, în situaţia în care am avea deaface cu o nefuncţionalitate pasageră a sistemului, responsabilitatea statului în cauză nu vafi angajată dacă autorităţile competente, au adoptat cu promptitudine măsurile necesaredepăşirii unei situaţii excepţionale. În jurisprudenţa elveţiană regăsim afacereaScatareggia, din care putem înţelege dificultatea de mânuire a unui astfel de principiu,atunci când avem de-a face cu un blocaj brusc şi imprevizibil. Tribunalul federal elveţian,în acord cu organele de la Strasbourg, a admis că ,,autorităţile nu trebuie să aştepte odiminuare a numărului de cauze ce trebuie soluţionate, ci trebuie să dispună întotdeauna deo organizare suficient de bună, care să le permită să facă faţă tuturor cauzelor deduseînaintea lor”. 3 În alte hotărâri Curtea nu a ezitat să angajeze responsabilitatea Statului,atunci când s-a întâmplat ca întârzierea procesului să fie datorată unei autorităţi, alta decâtcea judecătorească. 4 Bunăoară, s-a angajat responsabilitatea statului, în situaţia în careParlamentul a întârziat în procesul de ridicare a imunităţii parlamentare unui membru de-alsău, sau atunci când legea nu îi oferea judecătorului aproape niciun mijloc de a obliga un1 S-a invocat gravitatea infracţiunii, riscul de a săvârşi noi infracţiuni, starea de recidivă legală în care segăsea inculpatul care mai fusese condamnat anterior la 13 ani de inchisoare, violenţa acestuia, etc.2 Rusen ERGEC et Jacques VELU, La notion de ,,délai raisonnable’’...op.cit., p. 157.3 Arrêt Scatareggia; die Praxis des Bundesgerichts, 1978, p. 379 apud Carlo LOMBARDINI, La Notion deDélai Raisonnable et la Jurisprudence Suisse, Revue Trimestrielle des Droits de l’Homme, Numéro spécialdélairaisonnable, Nr. 5, Editions Nemesis, 1991, p. 128 şi urm.4 Sa nu uităm faptul că printre efectele indirecte pe care le produce jurisprudenţa CEDO în dreptul intern aunui stat, se regăseşte şi acela conform căruia există o autoritate preventivă sau corectivă a deciziilor Curţii,care se adresează în special autorităţilor legiuitoare. Pentru detalii : R. Chiriţă, op.cit., p. 30-31.37
- Page 1: UNIVERSITATEA “BABEȘ-BOLYAI” C
- Page 4 and 5: I. CAPITOL PRELIMINAR1. NOŢIUNEA D
- Page 6 and 7: În linii mari, în ceea ce priveş
- Page 8 and 9: 2. TERMENUL REZONABIL ÎN CONTEXTUL
- Page 10 and 11: aplică tuturor categoriilor prevă
- Page 12 and 13: partea a doua, care la rândul ei,
- Page 14 and 15: 3.3.Modificarea Constituţiei. Prin
- Page 16 and 17: cauzei 1 . Pentru a exista o garan
- Page 18 and 19: infracţiune sau când există moti
- Page 20 and 21: persoane prezumată ca fiind nevino
- Page 22 and 23: dat în cele din urmă o soluţie i
- Page 24 and 25: instanţă. 5 Mai precizăm că în
- Page 26 and 27: judecată instanţa este obligată,
- Page 28 and 29: III. APRECIEREA CARACTERULUI REZONA
- Page 30 and 31: acuzat. 4 Atât în art. 5 cât şi
- Page 32 and 33: În jurisprudenţa Curţii Europene
- Page 34 and 35: anumită jurisdicţie a unei probe
- Page 38 and 39: expert să-şi depună raportul la
- Page 40 and 41: nefondate, a refuzat să se supună
- Page 42 and 43: Într-o hotărâre recentă dată
- Page 44 and 45: Din motivarea instanţei interne, c
- Page 46 and 47: Jurisprudenţa Curţii ne relevă a
- Page 48 and 49: încercarea de a se sustrage urmăr
- Page 50 and 51: noi impus de Curte. 1 În doctrină
- Page 52 and 53: espective se diminuează cu timpul,
- Page 54 and 55: Considerăm că dată fiind complex
- Page 56 and 57: egulii generale a judecării în st
- Page 58 and 59: libertate. 1 În cele ce urmează,
- Page 60 and 61: preventive, au fost respinse cereri
- Page 62 and 63: Caracterul justificat al arestării
- Page 64 and 65: De asemenea şi atitudinea procesua
- Page 66 and 67: ’90, după ce au început să con
- Page 68 and 69: de circumstanţele speţei, asemene
- Page 70 and 71: infracţiuni (Matznetter c. Austria
- Page 72 and 73: instanţelor naţionale, diligenţe
- Page 74 and 75: BIBLIOGRAFIE Tratate, Cursuri, Cule
- Page 76 and 77: 30. KÖVESI, Laura Codruţa, TIŢIA
- Page 78 and 79: Revue Trimestrielle des Droits de l
- Page 80 and 81: Lista Hotărârilor Citate înOrdin
- Page 82 and 83: 97. Moisejevs c. Letonia, 15 iunie
- Page 84 and 85: CUPRINSCuvânt-înainte ...........