TERMENUL REZONABIL AL ARESTĂRII PREVENTIVE

deoarece s-ar pune la îndoială caracterul justificat al măsurii. S-a constatat violareaprevederilor art 5 §3 atunci când privarea de libertate a fost prelungită de trei ori, prinutilizarea de fiecare dată de către instanţă a unor motivări identice ce fac referire în modabstract la natura infracţiunii sau la probatoriul existent, fără a se arăta temeiurile pentrucare s-a dispus privarea de libertate. 1 Într-o hotărâre recentă, Kaçmaz c. Turcia, din 2februarie 2010, Curtea a arătat că o detenţie provizorie de 10 ani nu poate fi justificată prinraportare la complexitatea cauzei chiar dacă au fost indicate şi alte motive cum ar fi risculde recidivă şi apartenenţa la o organizaţie teroristă (§ 16). 2Cu toate acestea, după cum s-a arătat încă din hotărârile Wemhoff şi Neumeister din1968, nu se poate pierde din vedere faptul că dacă un acuzat ce se află în detenţie, aredreptul de a fi judecat cu prioritate şi cu o celeritate particulară, totuşi, această exigenţă nutrebuie să dăuneze eforturilor depuse de către magistraţi în elucidarea faptelor denunţate.Totodată nu trebuie subminate acţiunile autorităţilor competente în furnizarea tuturorfacilităţilor necesare în aducerea probelor şi prezentarea explicaţiilor cuvenite, atât cătreapărare cât şi către acuzare, pentru ca acestea (apararea şi acuzarea n.n.) să se pronunţedupă o serioasă reflecţie asupra existenţei infracţiunilor şi asupra pedepsei. 33.1.2. Miza pe care o are litigiul pentru reclamant este alt criteriu dedeterminare utilizat de Curte începând cu anul 1978 şi care tine de natura litigiului. 4 Acestcriteriu este specific mai mult demersului de determinare a duratei rezonabile aprocedurilor decât celui de determinare a caracterului rezonabil al arestării preventive, faptce rezultă din jurisprudenţa Curţii. Tot din lectura hotărârilor date de Curte, se degajăsituaţii care, în ochii judecătorilor europeni justifică nevoia de celeritate, mai ales atuncicând se pune în discuţie importanţa litigiului pentru reclamant, fără însă a se putea stabili oierarhie în acest sens. Acesta este motivul pentru care, miza litigiului se va apreciaîntotdeauna in concreto. 5 Cu cât miza pe care o are litigiul pentru reclamant va fi mai1 În acest sens a se vedea: Mansur c. Turcia, 8 iunie 1995,§ 55; Lavens c. Letonia, 22 noiembrie 2002, §73.2 Mutatis mutandis : Taciroğlu c. Turcia, 26 februarie 2006, § 24; Dereci c. Turcia, 24 mai 2005, §41.3 Wemhoff c. Germania, cit. supra, § 17; B. c. Austria, cit. supra, § 45; Rusen ERGEC et Jacques VELU, Lanotion de ,,délai raisonnable’’...op.cit., p. 145; J..Pradel, Geert Corstens, Gert Vermeulen, op.cit, p. 364.4 König c. Germania, 28 iunie 1978, §111 conform Pierre Lambert, op.cit. p.15.5 Mme Françoise CALVEZ, Magistrat, Analyse des délais judiciaires dans les Etats membres du Conseil del’Europe à partir de la jurisprudence de la Cour européenne des Droits de l’Homme, Raport COMMISSIONEUROPÉENNE POUR L’EFFICACITÉ DE LA JUSTICE (CEPEJ), Ce rapport a été adopté par la CEPEJlors de sa 8e réunion plénière (6-8 décembre 2006), Strasbourg, 2007, p.33-34. Mai dorim să menţionămfaptul că în acest raport se dezbate şi o altă chestiune de actualitate, anume relaţia ce se stabileste între durataprocedurilor prevăzută de art.6§1 şi art. 12 din Protocolul nr. 14, adoptat de curând (pentru detalii a se vedeaşi www.raduchirita.ro/noutati/cedo/protocolul-nr-14). Protocolul nr. 14 impune o nouă şi inedită condiţie de35