TERMENUL REZONABIL AL ARESTĂRII PREVENTIVE

În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, se face trimitere aproape defiecare dată la principiul aprecierii in concreto, atunci când trebuie să se statueze dacă estesau nu depăşit termenul rezonabil al arestării preventive. Bunăoară, într-o hotărâre relativrecentă împotriva României, Calmanovici c. România, atunci când s-a purces la analizareacaracterului rezonabil al duratei detenţiei, s-a precizat că acesta nu trebuie apreciat înabstract, ci numai prin raportare la circumstanţele cauzei. 1 În acelaşi paragraf, seprecizează în continuare, că art.5 §3 din Convenţie, cu privire la acest aspect, nu ar putea fiinterpretat ca autorizând în mod necondiţionat o detenţie provizorie, cu condiţia să nudepăşească o anumită durată. Orice menţinere în detenţie provizorie a unui acuzat, chiarpentru o perioadă scurtă, trebuie să fie justificată de autorităţi în mod convingător. 2 Ceînţelegem însă prin sintagma ,,hotărâre motivată în mod convingător”? Într-o altă decizie,Mihuţă c. România, Judecătorul european lămureşte această noţiune, arătând că ,,ohotărâre motivată ( în mod convingător n.n.), este de natură a convinge părţile cu privire lafaptul că argumentele lor au fost avute în vedere”. 3Cu toate acestea, chiar dacă poate părea paradoxal, această modalitate de abordarein concreto, nu a împiedicat Curtea să stabilească criterii de apreciere care constituie, înacest sens un imbold deosebit de oportun. 43. CRITERIILE DE APRECIERE A DURATEI REZONABILECu toate că în Convenţie nu este enunţată o listă de criterii de determinare atermenului rezonabil al arestării preventive, totuşi pornind de la jurisprudenţa Curţii,doctrina a evidenţiat unele repere în acest sens. S-a arătat că o clasificare a criteriilorreţinute în mod constant de către Curte nu este inutilă, cel puţin pentru a se evita posibileledespre infracţiunea de trafic de droguri de mare risc. În motivare Curtea de Apel mai precizează că ,,laaprecierea caracterului rezonabil al duratei detenţiei au fost avute în vedere,în mod corect,complexitateacauzei(trafic de droguri cu un probatoriu laborios),cauzele care au determinat amânarile,eforturilejudecatoreşti de a lamuri toate aspectele de fapt,de a furniza atât apărării cât şi acuzării mijloacele deproba şi explicatiile pe care le consideră necesare”.1 Calmanovici c. România, 1 iulie 2008, §91; apud Laura Codruţa KÖVESI, Dana TIŢIAN, DanielaFRĂSIE, Arestarea Preventivă –Aprecierea pericolului social concret pentru ordinea publică- PracticăJudiciară şi Hotărâri C.E.D.O., Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2009, p. 386. În acest sens a se vedea mutatismutandis hotărârea Patsuria c. Georgia, 6 noiembrie 2007, §62; Yilmaz c. Turcia, 22 iulie 2008, §65 s.a.2 A se vedea, între altele şi cauzele Shishkov c. Bulgaria, Sarban c. Moldova, 4 octombrie 2005, §98;Belchev c. Bulgaria, 8 aprilie 2004, §82.3 Mihuţă c. România, 31 martie 2009,§ 26, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 47 din 21/01/2010. Înspeţă, Curtea a reţinut că în data de 1 iulie şi 23 septembrie 2002, instanţa a dispus prelungirea măsurii fără aexamina argumentele reclamantului.4 J-F. Renucci, Op.cit., Hamangiu, 2009, p. 466.32