TERMENUL REZONABIL AL ARESTĂRII PREVENTIVE

dat în cele din urmă o soluţie intermediară, sesizând totodată divergenţa care există întretextul englez şi cel francez al Convenţiei. 1Varianta engleză a textului – entitled to trial within a reasonable time- a permisinterpretarea pe care a dat-o Comisia. Cuvântul trial (proces, judecată), care figurează dedouă ori în text, desemnează procesul în ansamblul său, iar nu începutul procesului.Expresia entitled to trial nu trebuie interpretată neapărat în sensul entitled to be brought totrial cu toate că luată în context, alături de sintagma utilizată în cea de-a doua parte aparagrafului în cauză (pending trial), pare să conducă mai degrabă spre momentul anteriorînceperii procesului în ansamblul său. Cu toate că textul englez permite o interpretare,potrivit Curţii, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre varianta franceză a textului – ledroit d’être jugée dans un délai raisonnable – care nu permite decât o singură interpretarepotrivit căreia obligaţia de a elibera într-un termen rezonabil pe cel deţinut, subzistă atâtatimp cât persoana nu este judecată. Instanţa europeană a apreciat că varianta francezăserveşte mai bine scopului pe care Părţile semnatare au dorit să-l confere acestui text.Curtea a înaintat această concluzie făcând referire la principiul general de interpretare atratatelor internaţionale, având în vedere finalitatea unui text aplicat la o situaţie concretă,neputându-se concepe că protecţia oferită de articolul 5 s-ar opri la momentul deschideriiprocesului şi nu ar continua până în ziua pronunţării hotărârii. 2 Opinia Curţii, materializatăîn hotărârea Wemhoff, a fost reluată constant şi în alte hotărâri ulterioare.Cât priveşte sistemului de drept francez, conform unei jurisprudenţe constante aCurţii, date împotriva Franţei, art. 5 §3 din Convenţie poate fi invocat până la data în careare loc pronunţarea condamnării (jugement), chiar dacă aceasta nu este definitivă. Iniţial,semnificaţia cuvântului ,,jugement” nu era lămurită, prin acesta putând fi descrise:judecata sau hotărârea dată în sens generic, hotărârea definitivă dată într-o cauza sauhotărârea executorie... . 3 În hotărârea I.A. c. Franţa, Curtea subliniază că din momentul încare se dă condamnarea de către Cour d’Assises, detenţia ce urmează acestei hotărâri intrăîn sfera de aplicare a art. 5 §1 lit. a), chiar dacă La Chambre Criminelle va casa sau anulahotărârea de condamnare. Pe durata de timp ce se scurge între ,,arrêt d’assises’’ şi ,,arrêtde la chambre criminelle’’, persoana în cauză ,,este deţinută legal, pe baza unei hotărâripronunţate de către un tribunal competent” iar nu ,,în vederea aducerii în faţa unei1 B. BOULOC, Les délais de la garde à vue et de la détention provisoire au regard de la ConventionEuropéenne des Droits de l’Homme, Revue de Science Criminelle et de Droit Pénal Comparé (RSC), 1989,p. 71.2 Wemhoff c. Germania, cit. supra, §8.3 ,, Des difficultés d’application de l’article 5 § 3 de la CEDH”, Droit Pénal, mai 1999 conform ChristianGUÉRY, Détention provisoire, Dalloz, Paris, 2001, p. 94.22