13.07.2015 Views

7.1. Definirea şi gruparea creanţelor şi datoriilor pe termen scurt În ...

7.1. Definirea şi gruparea creanţelor şi datoriilor pe termen scurt În ...

7.1. Definirea şi gruparea creanţelor şi datoriilor pe termen scurt În ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Capitolul 7DELIMITĂRI ŞI CONTURI PRIVIND CREANŢELEŞI DATORIILE PE TERMEN SCURT<strong>7.1.</strong> <strong>Definirea</strong> <strong>şi</strong> <strong>gruparea</strong> <strong>creanţelor</strong> <strong>şi</strong> <strong>datoriilor</strong> <strong>pe</strong> <strong>termen</strong> <strong>scurt</strong>Noţiune<strong>şi</strong> structuri<strong>În</strong> vederea realizării obiectului de activitate, întreprinderea intră în relaţii cumediul economico-social. Astfel, <strong>pe</strong>ntru a-<strong>şi</strong> asigura existentul de bunurieconomice de natura activelor imobilizate, activelor circulante sau altor bunurinecesare desfăşurării propriei activităţi, aceasta intră în relaţii de colaborare cuterţe <strong>pe</strong>rsoane fizice sau juridice. <strong>În</strong> procesul de aprovizionare, întreprindereacumpără bunuri economice de diverse forme de la alte <strong>pe</strong>rsoane juridice <strong>şi</strong> fizice,bunuri <strong>pe</strong>ntru care î<strong>şi</strong> creează datorii; de asemenea vinde produsul activităţii saleîn cadrul procesului de desfacere, proces în urma căruia rezultă creanţele.Creanţele <strong>pe</strong> <strong>termen</strong> <strong>scurt</strong> reprezintă active ale întreprinderii rezultate în urmatranzacţiilor cu <strong>pe</strong>rsoane juridice sau fizice, relaţii în urma cărora întreprinderea alivrat un bun, a prestat un serviciu sau a executat o lucrare <strong>şi</strong> <strong>pe</strong>ntru care trebuie săprimească un echivalent valoric sau o contraprestaţie, într-o <strong>pe</strong>rioadă de timp depână la un an.Conform Standardului Internaţional de Contabilitate IAS 39 Instrumente financiare:Recunoaştere <strong>şi</strong> Evaluare, creanţele întreprinderii reprezintă activele financiarecreate de întreprindere prin furnizare de bunuri sau prestare de servicii direct unuidebitor, altele decât cele ce sunt iniţiate cu intenţia de a fi vândute imediat sau în<strong>termen</strong> <strong>scurt</strong>, care trebuie categorisite ca reţinute <strong>pe</strong>ntru tranzacţionare.Datoriile <strong>pe</strong> <strong>termen</strong> <strong>scurt</strong> provin din tranzacţiile cu <strong>pe</strong>rsoane fizice sau juridice(cumpărarea de bunuri, lucrări sau servicii, utilizarea forţei de muncă, plataimpozitelor <strong>şi</strong> taxelor etc.), în care întreprinderea trebuie să efectueze o plată sau ocontraprestaţie într-o <strong>pe</strong>rioadă de timp de până la un an.Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 1 Prezentarea SituaţiilorFinanciare clasifică o datorie ca datorie curentă atunci când: (1) se aşteaptă să fieachitată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii; sau (2) esteexigibilă în <strong>termen</strong> de 12 luni de la data bilanţului. Datoriile comerciale trebuieclasificate ca fiind curente, indiferent de scadenţa lor.Creanţele <strong>şi</strong> datoriile <strong>pe</strong> <strong>termen</strong> <strong>scurt</strong> pot fi împărţite în următoarele categorii:• creanţe <strong>şi</strong> datorii comerciale;• creanţe <strong>şi</strong> datorii salariale;• creanţe <strong>şi</strong> datorii sociale;• creanţe <strong>şi</strong> datorii fiscale;• creanţe <strong>şi</strong> datorii diverse.Creanţele <strong>şi</strong> datoriile comerciale sunt printre posturile recomandate de IAS 1 înstructura minimală a bilanţului. Se precizează că activele <strong>şi</strong> datoriile fiscaletrebuie prezentate separat.Criteriile de recunoaştere a <strong>datoriilor</strong> <strong>şi</strong> <strong>creanţelor</strong> în bilanţ sunt prezentate înIAS 39. Acestea trebuie recunoscute doar atunci când întreprinderea devine partea unui contract <strong>şi</strong>, ca urmare, are dreptul legal de a primi numerar sau, res<strong>pe</strong>ctiv,are obligaţia legală de a plăti.


7.2. Creanţe <strong>şi</strong> datorii comercialeCreanţele <strong>şi</strong> datoriile comerciale reflectă relaţiile întreprinderii cu alte întreprinderi legate deaprovizionarea <strong>şi</strong> desfacerea de bunuri <strong>şi</strong> servicii.CreanţecomercialeCreanţele comerciale reflectă drepturile întreprin-derii faţă de alte <strong>pe</strong>rsoanefizice sau juridice, determinate de vânzări de bunuri, executări de lucrări <strong>şi</strong>prestări de servicii, <strong>pe</strong>ntru care aceasta trebuie să primească un echivalent valoricsau o contraprestaţie. Din categoria <strong>creanţelor</strong> comerciale fac parte:• creanţele rezultate din vânzarea de bunuri, prestarea de lucrări sau servicii cefac obiectul de activitate al întreprinderii;• creanţele <strong>pe</strong>ntru efectele de credit (comerciale);• creanţele legate de lipsurile de bunuri, de natura stocurilor sau de altă natură,desco<strong>pe</strong>rite la efectuarea recepţiei acestora <strong>şi</strong> care se impută;Aceste creanţe sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul contului Clienţi.După funcţia contabilă, contul Clienţi este un cont de activ, iar după conţinutuleconomic este cont de active circulante de natura <strong>creanţelor</strong>. Se debitează cudrepturile faţă de client <strong>pe</strong>ntru livrarea bunurilor, lucrărilor sau serviciilor evaluatela nivelul preţului de vânzare la care se adaugă <strong>şi</strong> taxa <strong>pe</strong> valoare adăugatăaferentă. Se creditează în momentul încasării contravalorii bunurilor, lucrărilorsau serviciilor vândute prin debitul conturilor de mijloace băneşti sau de efectecomerciale sau, în cazul în care clientul prezintă risc de neîncasare, prin trecereaacestuia din categoria clienţilor cerţi (obişnuiţi) în categoria clienţilor incerţi.Tranzacţia 1. Societatea comercială AB S.A. vinde produse finite la preţ devânzare de 10.000.000 lei, TVA 19%. Costul efectiv de producţie al produselorlivrate a fost de 7.000.000 lei. Ulterior, AB S.A. încasează contravaloareaproduselor livrate prin contul de la bancă.1.1. Vânzarea produselor finiteAnaliza: Vânzarea produselor finite determină o creştere a <strong>creanţelor</strong>întreprinderii (A+), a veniturilor din exploatare (P+) <strong>şi</strong> a datoriei fiscale (P+).Conturile utilizate sunt: Clienţi care se debitează cu creşterea de creanţe, Venituridin vânzarea produselor finite, care se creditează cu creşterea veniturilor dinexploatare <strong>şi</strong> TVA colectată care se creditează cu creşterea <strong>datoriilor</strong> fiscale.Formula contabilă este:Clienţi = % 11.900.000 leiVenituri din vânzareaproduselor finite 10.000.000 leiTVA colectată1.900.000 lei1.2. Descărcarea gestiuniiAnaliza: Se recunosc costurile aferente producţiei vândute (P-) <strong>şi</strong> contul Variaţiastocurilor se debitează. Simultan se reduce stocul de produse finite (A-), iar contulProduse finite se creditează.Formula contabilă este:Variaţiastocurilor= Produse finite 7.000.000 lei1.3. <strong>În</strong>casarea creanţeiAnaliza: <strong>În</strong>casarea contravalorii creanţei determină modificări în disponibilităţilebăneşti (A+) <strong>şi</strong> în creanţele întreprinderii (A-). Conturile utilizate sunt: Conturi


curente la bănci, care se debitează cu creşterea de disponibilităţi <strong>şi</strong> Clienţi, care secreditează cu micşorarea <strong>creanţelor</strong>.Formula contabilă este:Conturicurente labănci= Clienţi 1.900.000 leiTot în categoria <strong>creanţelor</strong> comerciale intră <strong>şi</strong> efectele comerciale. Acestea sunttitluri de credit de forma cambiei, biletului la ordin sau cecului care circulă întreîntreprinderi <strong>şi</strong> atestă angajamentul debitorului de a efectua o plată, la o datăulterioară, numită scadenţă, înscrisă <strong>pe</strong> efect. Diferenţa între cambie <strong>şi</strong> bilet laordin este în legătură cu <strong>pe</strong>rsoana care are iniţiativa emiterii efectului comercial.<strong>În</strong> cazul cambiei, creditorul (trăgătorul) dă un ordin debitorului (trasul) de aefectua o plată către creditor sau un terţ desemnat de creditor. <strong>În</strong> cazul biletului laordin, debitorul emite efectul comercial, angajându-se că va efectua plata lascadenţă.Tot în categoria <strong>creanţelor</strong> comerciale poate fi inclus <strong>şi</strong> contul Furnizoridebitori,cont de activ care înregistrează avansurile acordate de întreprinderefurnizorilor săi. Aceste avansuri constituie creanţe din momentul acordării lor <strong>şi</strong>până în momentul apariţiei documentelor justificative ce atestă transferul dreptuluide proprietate al bunului, lucrării sau serviciului. Se debitează cu avansul acordatfurnizorilor de bunuri, lucrări sau servicii, prin creditul conturilor de mijloacebăneşti <strong>şi</strong> se creditează în momentul apariţiei datoriei faţă de furnizori. Soldulcontului este debitor <strong>şi</strong> reprezintă avansurile acordate.DatoriicomercialeDatoriile comerciale se referă la obligaţiile întreprinderii faţă de terţe <strong>pe</strong>rsoanefizice sau juridice, rezultate din achiziţia de bunuri sau utilizarea serviciilor.Datoriile comerciale se împart în mai multe categorii, astfel:• datorii faţă de furnizorii de stocuri, lucrări <strong>şi</strong> servicii;• datorii faţă de furnizorii de imobilizări corporale <strong>şi</strong> necorporale;• datorii <strong>pe</strong>ntru efectele comerciale.Aceste datorii se referă la bunurile, lucrările <strong>şi</strong> serviciile achiziţionate deîntreprindere, ca exemplu, materii prime, materiale, mărfuri, reparaţii la bunurilede folosinţă îndelungată, servicii telefonice, poştale etc.Evidenţa acestor datorii se ţine cu ajutorul contului Furnizori, care este un contde pasiv, de datorii comerciale <strong>pe</strong> <strong>termen</strong> <strong>scurt</strong>. Se creditează cu valoareanominală a datoriei întreprinderii faţă de furnizori, valoare ce cuprinde costul deachiziţie al bunului, lucrării sau serviciului la care se adaugă TVA aferentă. Sedebitează cu decontarea contravalorii bunurilor, lucrărilor <strong>şi</strong> serviciilor. Soldulcontului este creditor <strong>şi</strong> reflectă valoarea bunurilor, lucrărilor <strong>şi</strong> serviciilornedecontate. Contul Furnizori se dezvoltă în analitice <strong>pe</strong> fiecare furnizor.Tranzacţia 2. Se achiziţionează de la furnizori materii prime în valoare de10.000.000 lei, cheltuielile de transport fiind de 1.000.000 lei, TVA 19%. Seachită furnizorii din disponibilul de la bancă.2.1. Achiziţia materiilor primeAnaliza: Achiziţia materiilor prime determină modificări la stocul de materiiprime (A+), la creanţele fiscale ( A+) <strong>şi</strong> la datoriile comerciale (P+). Conturileutilizate sunt: Materii prime <strong>şi</strong> TVA deductibilă care se debitează cu creşterile destocuri, res<strong>pe</strong>ctiv, de creanţe fiscale <strong>şi</strong> Furnizori care se creditează cu creşterea dedatorii comerciale.


individuale de muncă, <strong>pe</strong> baza salariului tarifar <strong>şi</strong> a altor drepturi <strong>şi</strong> sporuriprevăzute, a prezenţei salariaţilor preluată din condica de prezenţă sau din fişelede pontaj <strong>şi</strong> se impozitează conform Legii impozitului <strong>pe</strong> venitul global.Tranzacţia 1. <strong>În</strong> cursul lunii s-au acordat avansuri salariaţilor în sumă de100.000.000 lei. La sfâr<strong>şi</strong>tul <strong>pe</strong>rioadei de gestiune s-au determinat datoriile totalefaţă de salariaţi în sumă totală de 220.000.000 lei, din care s-au formaturmătoarele reţineri:• 5% <strong>pe</strong>nsie suplimentară;• 7% fond de sănătate;• 1% fond de şomaj;• 15.000.000 reţineri datorate terţilor;• 30.000.000 impozit <strong>pe</strong> salarii;1.1. Acordarea avansuluiAnaliza: Acordarea avansului chenzinal determină o scădere a disponibilului (A-)<strong>şi</strong> o creştere a creanţei întreprinderii faţă de salariaţi (A+). Conturile utilizate sunt:Avansuri acordate salariaţilor, cont de activ, care se debitează cu constituireacreanţei <strong>şi</strong> contul Casa, cont de activ, care se creditează cu micşorărilenumerarului.Formula contabilă este:Avansuriacordate<strong>pe</strong>rsonalului= Casa 100.000.000 lei1.2. Salariile datorate <strong>pe</strong>rsonaluluiAnaliza: <strong>În</strong>registrarea datoriei întreprinderii faţă de salariaţi determinărecunoaşterea cheltuielilor de exploatare (A+) <strong>şi</strong> creşterea datoriei salariale (P+).Conturile utilizate sunt: Cheltuieli cu salariile <strong>pe</strong>rsonalului, care se debitează <strong>şi</strong>contul Personal – salarii datorate, care se creditează.Formula contabilă este:Cheltuieli cusalariile<strong>pe</strong>rsonalului= Personalsalariidatorate220.000.000 lei1.3. Reţinerile din salariiAnaliza: <strong>În</strong>registrarea reţinerilor din salarii determină micşorarea <strong>datoriilor</strong>salariale ale întreprinderii faţă de <strong>pe</strong>rsonal (P-); micşorarea creanţei privindavansul acordat (A-) <strong>şi</strong> creşterea <strong>datoriilor</strong> faţă de terţi. Conturile utilizate suntPersonal - salarii datorate, care înregistrează o scădere <strong>şi</strong> se debitează; contulContribuţia <strong>pe</strong>rsonalului <strong>pe</strong>ntru <strong>pe</strong>nsia suplimentară, care înregistrează o creştere<strong>şi</strong> se creditează; contul Contribuţia <strong>pe</strong>rsonalului la fondul de şomaj, cont de pasiv,înregistrează o creştere <strong>şi</strong> se creditează; contul Contribuţia angajaţilor <strong>pe</strong>ntruasigurările sociale de sănătate, care înregistrează o creştere, se creditează,Impozitul <strong>pe</strong> salarii cont de pasiv, înregistrează creşterea datoriei faţă de stat<strong>pe</strong>ntru impozitul <strong>pe</strong> salarii <strong>şi</strong> se creditează; contul Reţineri din salarii datorateterţilor, cont de pasiv, înregistrează o creştere a <strong>datoriilor</strong> în favoarea terţilor <strong>şi</strong> secreditează; Avansuri acordate <strong>pe</strong>rsonalului, cont de activ, înregistrează o scăderea creanţei faţă de salariaţi <strong>pe</strong>ntru avansul acordat (chenzina I) <strong>şi</strong> se creditează.Formula contabilă este:


Personalsalarii= % 173.600.000 leidatorateContribuţia <strong>pe</strong>rsonalului<strong>pe</strong>ntru <strong>pe</strong>nsia suplimentară 11.000.000 leiContribuţia angajaţilor<strong>pe</strong>ntru asigurările socialede sănătate15.400.000 leiContribuţia <strong>pe</strong>rsonalului lafondul de şomaj2.200.000 leiImpozitul <strong>pe</strong> salarii 30.000.000 leiReţineri din salarii datorateterţilor15.000.000 leiAvansuri acordate<strong>pe</strong>rsonalului100.000.000 leiSituaţia în conturile de salarii este:D Avansuri acordate <strong>pe</strong>rsonalului C D Personal salarii-datorate C(1) 100.000.000 (3) 100.000.000 (3) 11.000.000 (2) 220.000.00015.400.0002.200.00030.000.00015.000.000100.000.000RD 173.600.000 RC 220.000.000Sold intermediar46.400.000Soldul intermediar reprezintă restul de plată datorat salariaţilor.1.4. Plata salariilorAnaliza: Plata către salariaţi a lichidării (chenzina a II-a) determină micşorareanumerarului din casieria întreprinderii (A-) <strong>şi</strong> o scădere a datoriei faţă de salariaţi<strong>pe</strong>ntru restul de plată datorat după efectuarea reţinerilor din salarii (P-). Conturileutilizate sunt: Personal-salarii datorate, înregistrează o scădere <strong>şi</strong> se debitează <strong>şi</strong>contul Casa, cont de activ, înregistrează o scădere <strong>şi</strong> se creditează.Formula contabilă este:Personal-salarii datorate = Casa 41.400.000 lei7.4. Creanţe <strong>şi</strong> datorii socialePentru reflectarea <strong>datoriilor</strong> sociale, în contabilitate se utilizează contul Asigurări sociale, care sedesfăşoară <strong>pe</strong> patru sintetice de gradul II <strong>şi</strong> anume Contribuţia unităţii la asigurările sociale,Contribuţia <strong>pe</strong>rsonalului <strong>pe</strong>ntru <strong>pe</strong>nsia suplimentară, Contribuţia angajatorului <strong>pe</strong>ntru asigurărilesociale de sănătate <strong>şi</strong> Contribuţia angajaţilor <strong>pe</strong>ntru asigurările sociale de sănătate. Acest cont arefuncţie contabilă de pasiv <strong>şi</strong> se creditează cu datoriile întreprinderii <strong>şi</strong> ale angajaţilor legate decontribuţia la asigurările sociale, la <strong>pe</strong>nsia suplimentară <strong>şi</strong> la asigurările sociale de sănătate; sedebitează cu sumele cuvenite salariaţilor din asigurările sociale (concedii medicale) <strong>şi</strong> cu plata cătrestat a <strong>datoriilor</strong> sociale rămase. Soldul contului este creditor <strong>şi</strong> reflectă datoriile neplătite cătrebugetul asigurărilor sociale.


Conform legislaţiei în vigoare, contribuţia la asigurările sociale <strong>pe</strong> gru<strong>pe</strong> de muncă este de :30%, 35% <strong>şi</strong> 40% <strong>pe</strong>ntru gru<strong>pe</strong>le de muncă III, II <strong>şi</strong> res<strong>pe</strong>ctiv I.Pornind de la exemplul dat în paragraful precedent, în care datoria totală faţăde salariaţi este de 220.000.000 lei, vom calcula <strong>şi</strong> înregistra în contabilitatecontribuţia la asigurările sociale, utilizând cota de 30% <strong>pe</strong>ntru grupa a III-a demuncă: 220.000.000 x 30 % = 66.000.000 lei1.5. Contribuţia unităţii la asigurările socialeAnaliza: <strong>În</strong>registrarea contribuţiei la asigurările sociale determină recunoaştereacheltuielilor de exploatare (A+), contul Cheltuieli privind asigurările <strong>şi</strong> protecţiasocială se debitează cu creşterea de activ. Simultan cresc datoriile sociale (P+),contul Contribuţia unităţii la asigurările sociale se creditează cu creşterea depasiv.Formula contabilă este:Cheltuieli privindasigurările <strong>şi</strong>protecţia socială= Contribuţia unităţii 66.000.000 leila asigurărilesociale1.6. Plata asigurărilor socialeAnaliza: Plata <strong>datoriilor</strong> determină o scădere a acestora (P-), se debitează conturileContribuţia unităţii la asigurările sociale <strong>şi</strong> Contribuţia <strong>pe</strong>rsonalului <strong>pe</strong>ntru<strong>pe</strong>nsia suplimentară. Simultan are loc o scădere a disponibilităţilor băneşti (A-),se creditează contul Conturi curente la bănci.Formula contabilă este:% = Conturicurente labănciContribuţia unităţii laasigurările socialeContribuţia<strong>pe</strong>rsonalului <strong>pe</strong>ntru<strong>pe</strong>nsia suplimentară77.000.000 lei66.000.000 lei11.000.000 leiFondul asigurărilor sociale de sănătate se constituie la nivelul Casei Naţionalea Asigurărilor de Sănătate <strong>şi</strong> se calculează de către fiecare întreprindere sau<strong>pe</strong>rsoană autorizată care utilizează forţă de muncă (atât <strong>pe</strong>ntru angajaţii cucontract de muncă, cât <strong>şi</strong> <strong>pe</strong>ntru colaboratori). Procentul de 7% revine în sarcinaangajatului <strong>şi</strong> se aplică la întregul fond de salarii.Conturile utilizate de către agenţii economici <strong>pe</strong>ntru reflectarea <strong>datoriilor</strong>legate de fondul de sănătate sunt: Contribuţia angajatorului <strong>pe</strong>ntru asigurărilesociale de sănătate <strong>şi</strong> Contribuţia angajaţilor <strong>pe</strong>ntru asigurările sociale desănătate. Ambele sunt conturi de pasiv, înregistrează în credit datoriileangajatorului <strong>şi</strong> angajaţilor <strong>pe</strong>ntru fondul de sănătate <strong>şi</strong> în debit plata acestordatorii către Casa Naţională.Se calculează contribuţia angajatorului <strong>şi</strong> angajaţilor la fondul de sănătate <strong>şi</strong> sedecontează (30.800.000 lei).1.7. Contribuţia la asigurările sociale de sănătateAnaliza: <strong>În</strong>registrarea contribuţiei angajatorului la fondul de sănătate determinăcreşterea <strong>datoriilor</strong> legate de fondul de sănătate (P+), conturile Contribuţiaangajatorului <strong>pe</strong>ntru asigurările sociale de sănătate <strong>şi</strong> Contribuţia angajaţilor


<strong>pe</strong>ntru asigurările sociale de sănătate se creditează. Recunoaşterea cheltuielilorlegate de asigurările sociale de sănătate (A+), contul Cheltuieli privind asigurările<strong>şi</strong> protecţia socială se debitează.Cheltuieli privindasigurările <strong>şi</strong>protecţia socială= % 30.800.000 leiContribuţiaangajatorului<strong>pe</strong>ntru asigurărilesociale de sănătate 15.400.000 leiContribuţiaangajaţilor <strong>pe</strong>ntruasigurările socialede sănătate 15.400.000 lei1.8. Plata asigurărilor sociale de sănătateAnaliza: Decontarea contribuţiei <strong>pe</strong>ntru asigurările sociale de sănătate generează oscădere a disponibilităţilor băneşti (A-) <strong>şi</strong> o scădere a <strong>datoriilor</strong> legate de fondulde sănătate (P-). Contul Conturi curente la bănci se creditează <strong>şi</strong> conturileContribuţia angajatorului <strong>pe</strong>ntru asigurările sociale sănătate <strong>şi</strong> Contribuţiaangajaţilor <strong>pe</strong>ntru asigurările sociale de sănătate se debitează.% = Conturi curentela bănciContribuţiaangajatorului<strong>pe</strong>ntru asigurărilesociale desănătateContribuţiaangajaţilor <strong>pe</strong>ntruasigurările socialede sănătate30.800.000 lei15.400.000 lei15.400.000 lei7.5. Creanţe <strong>şi</strong> datorii fiscaleNoţiune <strong>şi</strong>structuriCreanţele fiscale reprezintă drepturi ale întreprinderii faţă de bugetul de statreferitoare la decontările în sumă mai mare decât valoarea reală a <strong>datoriilor</strong> saudatorii <strong>pe</strong> care statul, conform legislaţiei în vigoare trebuie să le restituieîntreprinderii. Sunt incluse în categoria <strong>creanţelor</strong> fiscale taxa <strong>pe</strong> valoareaadăugată de recu<strong>pe</strong>rat de la bugetul de stat; sume din alte impozite <strong>şi</strong> taxe vărsatecătre buget la un nivel mai ridicat decât cel real etc..Datoriile fiscale reprezintă sume datorate de către întreprindere bugetului destat, datorii <strong>pe</strong>ntru care statul nu oferă o altă contraprestaţie sau o contravaloare.Din categoria <strong>datoriilor</strong> fiscale fac parte:• impozitul <strong>pe</strong> profit;• taxa <strong>pe</strong> valoarea adăugată datorată;• impozitul <strong>pe</strong> venit;• alte datorii faţă de bugetul de stat.


As<strong>pe</strong>ctele privind impozitul <strong>pe</strong> profit sunt prezentate în capitolul 12.Contul utilizat <strong>pe</strong>ntru evidenţierea datoriei faţă de stat legată de impozitul <strong>pe</strong>profit este contul Impozitul <strong>pe</strong> profit, care este un cont de pasiv, de datorii fiscale.Se creditează cu datoria faţă de bugetul statului legată de impozitul <strong>pe</strong> profitdatorat <strong>şi</strong> se debitează cu plata datoriei faţă de stat. Soldul este creditor <strong>şi</strong>reprezintă impozitul <strong>pe</strong> profit datorat bugetului de stat.Remarcă: Sunt <strong>şi</strong> situaţii în care, dintr-o eroare sau din alte motive, s-a calculat <strong>şi</strong>s-a plătit mai mult impozit faţă de bugetul de stat; contul poate avea ocazionalsold debitor, devenind un cont de creanţe.Tranzacţia 1. <strong>În</strong>treprinderea calculează impozitul <strong>pe</strong> profit în sumă de 5.000.000lei <strong>şi</strong> se achită în luna următoare prin contul de disponibil din bancă.1.1. Impozitul <strong>pe</strong> profit datoratAnaliza: <strong>În</strong>registrarea impozitului <strong>pe</strong> profit determină recunoaşterea cheltuielilorîntreprinderii cu impozitul <strong>pe</strong> profit (A+) <strong>şi</strong> creşterea datoriei faţă de stat legată deimpozitul <strong>pe</strong> profit, (P+). Conturile utilizate sunt Cheltuieli cu impozitul <strong>pe</strong> profit,cu funcţie contabilă de activ, înregistrează o creştere <strong>şi</strong> se debitează; contulImpozitul <strong>pe</strong> profit, de pasiv, înregistrează o creştere <strong>şi</strong> se creditează.Formula contabilă este:Cheltuieli cuimpozitul <strong>pe</strong> profit= Impozitul <strong>pe</strong>profit5.000.000 lei1.2. Plata impozitului <strong>pe</strong> profitAnaliza: Plata datoriei către bugetul de stat determină o scădere a disponibiluluidin contul de la bancă al întreprinderii (A-) <strong>şi</strong> o scădere a datoriei faţă de bugetulde stat <strong>pe</strong>ntru impozitul <strong>pe</strong> profit (P-). Conturile utilizate sunt Conturi curente labănci, cont de activ care înregistrează o scădere <strong>şi</strong> se creditează; contul Impozitul<strong>pe</strong> profit, cont de pasiv care înregistrează o scădere <strong>şi</strong> se debitează.Formula contabilă:Impozitul <strong>pe</strong>profit= Conturi curente labănci5.000.000 leiTaxa <strong>pe</strong>valoareaadăugatăTaxa <strong>pe</strong> valoarea adăugată este un impozit indirect, ataşat consumului. Taxa <strong>pe</strong>valoarea adăugată este aferentă transferului de proprietate asupra bunurilor,prestărilor de servicii <strong>şi</strong> executărilor de lucrări. Spre deosebire de impozitul <strong>pe</strong>profit care este un impozit direct (afectează cheltuielile întreprinderii <strong>şi</strong> implicitprofitul acesteia), taxa <strong>pe</strong> valoarea adăugată nu afectează cheltuielile sauveniturile întreprinderilor. Acestea fac doar oficiul de a plăti sau de a primi taxa<strong>pe</strong> valoarea adăugată de la stat. Consumatorul final este <strong>pe</strong>rsoana care suportăacest impozit. Cum se explică acest lucru? Un angrosist cumpără bunuri, lucrărisau servicii de la furnizori, contabilizând separat costul bunului achiziţionat detaxa <strong>pe</strong> valoarea adăugată aferentă. La rândul său, el revinde bunurile unui client,comerciant en detail, înregistrând separat preţul de vânzare (ca un venit) de TVAaferentă preţului. Diferenţa între taxa primită de la client (TVA colectată) <strong>şi</strong> taxaplătită furnizorilor (TVA deductibilă) o plăteşte statului în cazul în care prima estemai mare sau o primeşte de la stat în situaţia inversă.<strong>În</strong> România cota de TVA este de 19 %, cu excepţia o<strong>pe</strong>raţiilor de export caresunt impozabile cu cota zero. TVA se plăteşte lunar până la data de 25 a lunii


următoare, dată după care se <strong>pe</strong>rcep <strong>pe</strong>nalizări <strong>pe</strong>ntru întârziere. TVA este înscrisăseparat în factura fiscală; <strong>pe</strong> baza facturilor se întocmesc jurnalul de cumpărări <strong>şi</strong>jurnalul de vânzări, documente ce stau la baza înregistrării TVA în contabilitate.Contul cu ajutorul căruia se evidenţiază taxa <strong>pe</strong> valoarea adăugată este contulsintetic de gradul I, Taxa <strong>pe</strong> valoarea adăugată, cont ce se desfăşoară <strong>pe</strong> maimulte sintetice de gradul II:• TVA de plată;• TVA de recu<strong>pe</strong>rat;• TVA deductibilă;• TVA colectată;• TVA neexigibilă.Contul TVA deductibilă este un cont de activ, de creanţe fiscale, care se debiteazăcu taxa aferentă cumpărărilor de bunuri <strong>şi</strong> servicii, înscrisă în factura furnizorului.Se creditează la sfâr<strong>şi</strong>tul lunii cu taxa colectată <strong>şi</strong> cu taxa de recu<strong>pe</strong>rat după caz.Nu prezintă sold la sfâr<strong>şi</strong>tul lunii.Contul TVA colectată este un cont de pasiv, de datorii fiscale, care se crediteazăcu taxa înscrisă în factura de vânzări de bunuri, lucrări sau servicii. Se debiteazăla sfâr<strong>şi</strong>tul lunii cu taxa deductibilă <strong>şi</strong> taxa de plată, după caz. Nu prezintă sold lasfâr<strong>şi</strong>tul lunii.Contul TVA de plată este un cont de pasiv, de datorii fiscale. Se creditează cu taxacolectată, ca diferenţă între taxa colectată aferentă vânzărilor <strong>şi</strong> taxa deductibilăaferentă cumpărărilor, în situaţia în care prima este mai mare. Se debitează cuplata datoriei faţă de bugetul de stat. Soldul contului este creditor <strong>şi</strong> reflectădatoriile neachitate faţă de bugetul de stat.Contul TVA de recu<strong>pe</strong>rat este un cont de activ, de creanţe fiscale. Se debitează cudiferenţa între taxa deductibilă aferentă cumpărărilor (mai mare) <strong>şi</strong> taxa colectatăaferentă vânzărilor, mai mică. Se creditează în momentul recu<strong>pe</strong>rării de la bugetulde stat a creanţei fiscale. Soldul contului este debitor <strong>şi</strong> reflectă creanţa fiscală faţăde bugetul de stat.La sfâr<strong>şi</strong>tul lunii, după reflectarea în contabilitate a tuturor tranzacţiilor,conturile TVA colectată <strong>şi</strong> TVA deductibilă se închid astfel:<strong>În</strong> cazul în care TVA colectată este de 1.000.000 lei, iar TVA deductibilă estede 800.000 lei, procedura de închidere este:TVA colectată = % 1.000.000 leiTVA deductibilă 800.000 leiTVA de plată 200.000 leiD TVA deductibilă C D TVA colectată C800.000 800.000 800.000 1.000.000D TVA de plată C200.000200.000<strong>În</strong> cazul în care TVA deductibilă este 1.200.000, iar TVA colectată este 900.000lei, procedura de închidere este:


% = TVA deductibilă 1.200.000 leiTVA colectată900.000 leiTVA de recu<strong>pe</strong>rat300.000 leiD TVA deductibilă C D TVA colectată C1.200.000 900.000 900.000 900.000300.000D TVA de recu<strong>pe</strong>rat C300.0007.6. Creanţe <strong>şi</strong> datorii diverseCreanţe diverseVânzarea activelor imobilizate este o tranzacţie mai puţin frecventă, având caobiect acele echipamente, mijloace de transport etc. care, din diverse motive, numai sunt folosite de către întreprindere. O asemenea tranzacţie dă naştere unuivenit clasificat în contul de profit <strong>şi</strong> pierdere în categoria altor venituri dinexploatare, iar creanţa res<strong>pe</strong>ctivă se înregistrează in contabilitate în contulDebitori diver<strong>şi</strong>.De asemenea, cu ajutorul contului Debitori diver<strong>şi</strong> se evidenţiază <strong>şi</strong> creanţelefaţă de terţe <strong>pe</strong>rsoane fizice sau juridice care au adus pagube întreprinderii. Acestcont se debitează cu valoarea nominală a creanţei faţă de debitori diver<strong>şi</strong> (valoareanominală cuprinde preţul de vânzare al bunului, lucrării sau serviciului la care seadaugă TVA aferentă). Se creditează la încasarea creanţei. Soldul contului estedebitor <strong>şi</strong> reflectă creanţele faţă de cumpărătorii de active imobilizate sau faţă dealte <strong>pe</strong>rsoane fizice sau juridice care au adus un prejudiciu întreprinderii.Tranzacţia 1. S.C. ANOMIS vinde un mijloc fix la preţ de vânzare de 10.000.000lei, TVA 19%.Analiza: Vânzarea mijlocului fix determină creşterea <strong>creanţelor</strong> (A+),recunoaşterea veniturilor din exploatare <strong>şi</strong> creşterea datoriei fiscale (P+). ContulDebitori diver<strong>şi</strong> se debitează cu creşterea de activ, contul Venituri din vânzareaactivelor <strong>şi</strong> din alte o<strong>pe</strong>raţii de capital <strong>şi</strong> contul TVA colectată se creditează cucreşterea de pasiv.Formula contabilă este:Debitoridiver<strong>şi</strong>= % 11.900.000 leiVenituri din vânzareaactivelor <strong>şi</strong> din alteo<strong>pe</strong>raţii de capitalTVA colectată10.000.000 lei1.900.000 leiDatoriidiverseContul utilizat <strong>pe</strong>ntru evidenţierea <strong>datoriilor</strong> diverse este Creditori diver<strong>şi</strong>.Acest cont de datorii <strong>pe</strong> <strong>termen</strong> <strong>scurt</strong> este de pasiv. Se creditează cu diversedatorii, de exemplu datorii privind achiziţionarea titlurilor de plasament, sume


încasate <strong>şi</strong> necuvenite <strong>şi</strong> se debitează în momentul achitării contravalorii acestora.Soldul este creditor <strong>şi</strong> reprezintă datoriile neachitate.Tranzacţia 2. S.C. ANOMIS achiziţionează 1.000 de acţiuni proprii de <strong>pe</strong> piaţabursieră la un preţ de cumpărare de 5.500 lei/acţiune a căror contravaloare seachită din disponibilul de la bancă.2.1. Achiziţionarea acţiunilor propriiAnaliza: Răscumpărarea acţiunilor proprii determină modificarea valorii acţiunilorproprii (A+) <strong>şi</strong> a <strong>datoriilor</strong> faţă de creditorii diver<strong>şi</strong> (P+). Contul Acţiuni propriiînregistrează o creştere <strong>şi</strong> se debitează iar contul Creditori diver<strong>şi</strong> înregistrează ocreştere <strong>şi</strong> se creditează.Formula contabilă este:Acţiuni proprii = Creditori diver<strong>şi</strong> 5.500.000 lei2.2. Plata acţiunilor propriiAnaliza: Plata acţiunilor proprii răscumpărate determină micşorarea disponibiluluidin bancă (A-), iar contul Conturi curente la bănci se creditează. Concomitentscad datoriile diverse (P-), contul Creditori diver<strong>şi</strong> se debitează.Formula contabilă este:Creditoridiver<strong>şi</strong>= Conturi curente labănci5.500.000 lei7.7. Informaţii privind datoriile <strong>şi</strong> creanţele <strong>pe</strong> <strong>termen</strong> <strong>scurt</strong> în noteNota 5 se referă la creanţele <strong>şi</strong> datoriile întreprinderii. Ele sunt prezentate toate în aceea<strong>şi</strong> notă,dar defalcate în funcţie de scadenţă.Nota 5Situaţia <strong>creanţelor</strong>Creanţe Sold la 31. XII Termen de lichiditate(col 2+3 ) Sub 1 an Peste 1 an0 1 2 3Total creanţe 19.733.333 19.733.333Creanţe5.839.209 5.839.209comercialeSume de încasat1.594 1.594în cadrulgrupuluiAlte creanţe 13.922.530 13.922.530Mii leiCreanţele comerciale în valoare de 5.839.209 mii lei includ toate sumele rezultate din relaţiile dedecontare ale S.C. CRISCO cu clienţii <strong>şi</strong> furnizorii - debitori. Ele cuprind: avansurile plătitefurnizorilor, partea aferentă lucrărilor <strong>şi</strong> serviciilor de prestat; creanţele nete ale clienţilor, cerţi sauincerţi; efectele de primit precum <strong>şi</strong> creanţele rezultate din livrări sau prestări de servicii <strong>pe</strong>ntru carenu s-au întocmit facturi.


Sumele de încasat în cadrul grupului vizează relaţia societăţii cu filialele sale. Ele se prezintăseparat de celelalte creanţe.Alte creanţe în sumă de 13.922.530 mii lei sunt rezultate din relaţia societăţii cu <strong>pe</strong>rsonalul, custatul (TVA de recu<strong>pe</strong>rat, impozite diverse de recu<strong>pe</strong>rat), cu debitorii diver<strong>şi</strong>.Datorii Sold la 31.XII(col 2+3+4 )Situaţia <strong>datoriilor</strong>Termen de exigibilitateSub 1 an 1-5 ani Peste 5 ani0 1 2 3 4Total datorii 76.496.995 76.496.995Sumedatorateinstituţiilorde credit41.422.952 41.422.952Avansuriîncasate încontulcomenzilorDatoriicomercialeSumedatorate încadrulgrupului97.756 97.75612.034.740 12.034.7401.594 1.594Alte datorii 22.939.953 22.939.953Mii leiSumele datorate instituţiilor de credit, 41.422.952 mii lei, reprezintă creditele <strong>pe</strong> <strong>termen</strong> <strong>scurt</strong> alesocietăţii .Datoriile comerciale, 12.034.740 mii lei, includ datoriileS.C. CRISCO faţă de furnizorii de bunuri <strong>şi</strong> servicii.Sumele de plătit în cadrul grupului, 1.594 mii lei, reprezintă datoriile filialelor către S.C.CRISCO.Alte datorii, 22.939.953 mii lei, cuprinde datorii fiscale (impozite, contribuţii, TVA de plată),datorii salariale.Pentru datorii, conform reglementărilor în vigoare se pot menţiona <strong>şi</strong> informaţii privind: clauzelegate de achitarea <strong>datoriilor</strong> <strong>şi</strong> rata dobânzii aferentă împrumuturilor, datoriile <strong>pe</strong>ntru care s-audepus garanţii sau au fost efectuate ipotecări, valoarea obligaţiilor <strong>pe</strong>ntru care s-au constituitprovizioane, valoarea obligaţiilor privind <strong>pe</strong>nsiile.Notă: vezi <strong>şi</strong> Anexa 2 care prezintă exemplul societăţii MONYKOS.7.8. Exerciţii <strong>şi</strong> probleme1) S.C. CRISCO S.R.L. vinde <strong>pe</strong> bază de factură societăţiiS.C. ALCHI S.A. materii prime, în valoare de 10.000.000 lei, materiale consumabile în valoare de8.000.000 lei <strong>şi</strong> obiecte de inventar în valoare de 500.000 lei, TVA 19 %. Factura este achitată decătreS.C. ALCHI S.A. cu un bilet la ordin ce are scadenţa în 60 de zile.Să se efectueze înregistrările în contabilitatea ambelor societăţi.


2) S.C. ALCHI S.A. vinde produse finite S.C. MONDO S.A. <strong>pe</strong> baza facturii nr. 5.002.425, la preţde vânzare de 25.000.000 lei, T.V.A. 19%. Costul prestabilit al produselor finite vândute este de16.000.000 lei. Să se efectueze înregistrările în contabilitatea ambelor societăţi, inclusivdescărcarea din gestiune a produselor finite vândute la cost efectiv, cunoscând următoarele date:• soldul iniţial al contului Produse finite este 5.000.000 lei;• rulajul debitor al contului Produse finite este de 15.000.000 lei;• soldul iniţial al contului Diferenţe de preţ la produse finite este 1.000.000 lei (în negru);• rulajul debitor al contului Diferenţe de preţ la produse finite este 2.500.000 lei (în roşu).3) S.C ALCHI S.A. se aprovizionează de la S.C. ANDO S.A. <strong>pe</strong> baza facturii 30265 din12.01.2001, cu mărfuri în valoare de 35.000.000 lei, T.V.A 19%. Pe 28.02.2001, S.C. ALCHI S.A.vinde mărfuri în valoare de 51.000.000 lei, preţ de vânzare cu amănuntul, către clienţi <strong>pe</strong> bazabonurilor de casă. Să se înregistreze în contabilitate aprovizionarea, vânzarea mărfurilor <strong>şi</strong>descărcarea din gestiune a lor ţinând seama că:a) evidenţa mărfurilor se ţine la cost de achiziţie, iar soldul iniţial al contului Mărfuri este de18.000.000 lei.b) evidenţa mărfurilor se tine la preţ de vânzare, iar soldul iniţial al contului Mărfuri 25.000.000lei, soldul iniţial al contului Diferenţa de preţ la mărfuri este de 700.000 lei.Nota. <strong>În</strong> cazul a) preţul de vânzare de 51.000.000 lei nu include TVA.4) Pe 20.02.2001 se acordă avansul (chenzina I) angajaţilor <strong>pe</strong> baza listei de avans chenzinal învaloare de 128.000.000 lei. La sfâr<strong>şi</strong>tul lunii se calculează datoria totală a S.C. ALCHI S.A. cătreangajaţi în valoare de 300.000.000 lei. Pe 5.03.2001 se acordă salariaţilor sumele nete cuveniteţinând cont de următoarele reţineri:• 7% contribuţia la asigurările sociale de sănătate;• 1% contribuţii la ajutorul de şomaj;• 5% contribuţii la <strong>pe</strong>nsia suplimentară;• 45.000.000 lei impozit <strong>pe</strong> venit;• 5.000.000 lei reţineri <strong>pe</strong>ntru chirii, rate.Să se efectueze înregistrările în contabilitate.5) La sfâr<strong>şi</strong>tul lunii februarie 2001 se calculează, <strong>pe</strong> baza jurnalului de vânzări <strong>şi</strong> a celui decumpărări, precum <strong>şi</strong> <strong>pe</strong> baza sumelor din contabilitate, totalul TVA deductibilă <strong>şi</strong> TVA colectatăastfel:a) TVA deductibilă: 46.000.000 lei; TVA colectată: 82.000.000 lei;b) TVA deductibilă: 86.000.000 lei; TVA colectată: 52.000.000 lei.Să se determine <strong>şi</strong> să se înregistreze în contabilitatea S.C. ALCHI S.A. datoriile sau creanţele faţăde bugetul de stat legate de TVA.6) La sfâr<strong>şi</strong>tul lunii decembrie 2001 rezultatul fiscal este de 380.000.000 lei.Să se determine impozitul <strong>pe</strong> profit (cota de impozit 25%) <strong>şi</strong> să se efectueze înregistrările încontabilitate, inclusiv plata acestei datorii din disponibilul de la bancă.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!