Sibiu 100, Nr. 14-2008.pdf

Pagina 4SibiuAccesul tău la informaţieExistă performanţe,dar nu şi sprijin• Două medalii de aur, trei medalii de argint şi cinci de bronzdoar în ultimul an. Acestea sunt câteva dintre argumenteleaduse de un singur club sportiv din Sibiu împotriva celorcare spun că sportul sibian e la pământ.Deşi recunosc că interesul autorităţilor şi a persoanelor cu putere financiară estescăzut când vine vorba de sprijinirea sportului, reprezentanţii CS HWARANG,unul dintre puţinele cluburi de TAEKWON-DO din Sibiu, demonstrează că totuşise poate face performanţă. Doar în ultimul an, luptătorii au reuşit performanţeuimitoare la competiţiile naţionale, europene şi internaţionale la care au participat.Ultimul concurs, Cupa Internaţională desfăşurată la Oradea, le-a adus luptătorilorsibieni nu mai puţin de 10 medalii. Cei mai bine clasaţi au fost Dorian Neagu,locul I la luptă, categoria copii sub 12 ani şi Dragoş Ciorgovean, locul I la luptă,categoria copii sub 10 ani. De asemenea, luptătorii sibieni au mai obţinut treimedalii de argint: Roxana Coşara, Cristina Solomeş şi Laurenţiu Tatu, şi trei debronz: Alex Băilă, Radu Neagu, Dorian Neagu, fiecare la categorii individuale,plus alte două medalii de bronz pe echipă, la luptă şi spargeri forţă. În prezent, laCS HWARANG Sibiu sunt înscrişi peste 30 de sportivi cu vârste cuprinse între 8şi 29 de ani, deopotrivă fete şi băieţi. Cel mai tânăr mebru care s-a înscris la club aavut la acea vreme doar cinci ani şi în scurt timp a reuşit să obţină rezultate foartebune. „TAEKWON-DO, specific prin loviturile înalte de picior, ceea ce îl facefoarte spectaculos, educă în spiritul artelor marţiale şi ne dezvoltă o personalitateputernică, voinţa şi capacitatea de a depăşi dificultăţile”, a declarat pentru Sibiu100%, Florin Bîrluţ, fost şi actual multiplu campion naţional, european şi mondialla TAEKWON-DO, antrenor la CS HWARANG Sibiu. Acesta consideră căperformanţele, atât ale elevilor săi, cât şi ale sportivilor sibieni în general, ar puteacreşte dacă ar exista o implicare mai mare a autorităţilor în asigurarea condiţiilorde pregătire, în special săli de sport, echipamente şi transportul la competiţiile dinafara oraşului. (B.A.)Agnita în sărbătoareCa în fiecare an, în luna august, Agnita a îmbrăcathaine de sărbătoare. Cea de-a VIII-a ediţie a „ZilelorCulturale ale Oraşului Agnita”, desfăşurată în perioada15-17 august, a readus pe străzi cântecul şi jocul popular,concerte de muzică uşoară, dar şi diverse concursuri,totul pentru ca miile de spectatori şi participanţi săsimtă voia bună. Deşi manifestările culturale s-au aflatîn prim plan, o mare parte a activităţilor derulate cuocazia acestui eveniment au fost dedicate sportului.Încă de la începutul săptămânii, înainte de deschidereaoficială a sărbătorii, au fost organizate competiţiide fotbal, tenis de câmp, handbal, baschet şi volei.De asemenea, nu au lipsit nici tradiţionalii mititei,care sfârâiau la fiecare terasă din centrul oraşului.Evenimentul a fost încheiat cu un impresionant foc deartificii. (B.A.)Coloranţii alimentari şi hiperactivitatea• Produsele alimentare care conţin unul dintre cei şase coloranţi artificiali caredau hiperactivitate la copii ar putea avea etichete speciale cu avertizări, caurmare a unei propuneri a reprezentanţilor Uniunii Europene.E-urile în discuţie: E102 (tartrazină),E104 (galben de quinoleină), E110(galben auriu), E122 (carmoizină),E124 (roşu de coşenilă) şi E129(roşu alură) vor trebui afişate peetichetele produselor.Sute de produse care conţinrespectivii coloranţi vor dispărea depe piaţa europeană, anul viitor, dupăapelul Agenţiei pentru StandardeAlimentare (FSA) de a eliminavoluntar folosirea acestor substanţeîn produsele alimentare. Agenţiavrea ca autorităţile statelor membresă insiste ca aceşticoloranţi să fie interzişiîn Europa, după ce unstudiu britanic aratăcă aditivii alimentarişi coloranţii mărescnivelul de hiperactivitateal copiilor de 3 pânăla 9 ani. 300 de copiiau participat la studiu,iar concluzia e clară:există mari diferenţe decomportament între ceicare mănâncă alimente cu aditivişi cei care consumă hrană naturală.Cererea pentru etichetele speciale,care ar indica faptul că produsele arputea avea un efect advers pentruactivitatea şi capacitatea de atenţiea copiilor, a venit în urma discuţiilordintre membrii ParlamentuluiEuropean, cei ai Comisiei Europeneşi a Consiliului Miniştrilor privindo nouă structură a proceduriide autorizare a aditivilor dinprodusele alimentare. Propunereatrebuie să fie aprobată de stateleDESPRE MĂŞTI...Festivalul de teatru s-a terminat, şi totuşi, eu aleg să văvorbesc astăzi despre măşti. Nu neapărat despre cele dincarton, frumos pictate de meşteşugari, cu zâmbete largi sauchipuri triste, ci aş dori să ne lăsăm gândurile libere şi săvedem cu ochii minţii o realitate de care de puţine ori suntemconştienţi: realitatea măştilor noastre. Cele pe care le purtămîn fiecare zi. Vizibile sau nu, măşti ale bucuriei sau tristeţii,ale indiferenţei sau aroganţei...sunt măşti pe care cu cea maifirească dezinvoltură le punem pe chip în fiecare dimineaţă.Ne-am obişnuit atât de mult cu ele încât ne e teamă să nelăsăm chipul descoperit...am deveni mult prea vulnerabili.Nu-i putem lăsa pe ceilalţi să ne vadă aşa cum suntem. Dacănu ne vor mai plăcea? Dacă atunci când vor vedea că în loculaparentei măşti de încredere şi siguranţă se ascunde o fiinţăsensibilă, poate chiar timidă? Ce vor crede? Nu pot să-mi daujos masca durităţii pentru că risc să fiu călcat în picioare laserviciu, unde doar cei puternici pot supravieţui. Nu pot sănu-mi afişez masca de nepăsare de care am nevoie de atâteaori pentru că altfel strigătele de ajutor din jur m-ar copleşi.Cred că asta e una dintre cele mai folosite măşti. Mascaindiferenţei e cea mai uzată de timp şi de purtări repetate.Ne-a salvat pe fiecare dintre noi de atâtea ori şi ne-a ajutat sămergem mai departe, oferindu-ne iluzia că dacă ne-am făcutcă nu vedem înseamnă şi că acea realitate nu există.Cât de mult ne lăsăm păcăliţi de aceste măşti şi cât de multîi păcălim şi pe ceilalţi cu ele? Atât de mult încât uneori nee dificil să mai ştim ce e realitate şi ce e imagine. Şi ne-amşi perfecţionat în timp... avem măşti atât de subtile încât nuse disting de chipul real. O.Paler, un scriitor foarte drag mie,spunea: „Lumea e plină de măşti de sticlă.Te uiţi şi nu le vezi.Nu... Aceste măşti nu se văd. Dar opriţi-vă şi ţipaţi, cereţiajutor, ameninţaţi. Imediat veţi observa măştile de sticlă.Figurile rămân impasibile. Fiecare îşi vede de viaţa sa, subclopotul său de sticlă.”Atunci când suntem singuri ne-am putea întreba: „Care emasca mea preferată? De ce o port? Ce se întâmplă dacă odau jos? Ce se ascunde în spatele ei? Cum ar arăta lumea dinjurul meu dacă nici eu nici ceilalţi nu ne-am ascunde dupămăşti şi am risca curajul să fim pur şi simplu noi înşine?S-ar prăbuşi lumea?” Nu ştim şi nici nu vom afla vreodatădacă nu vom renunţa. Am putea spune: „Bună. Aceastasunt eu, persoana mea aşa cum am descoperit-o şi eu acumdouă minute şi cu care şi eu învăţ să mă obişnuiesc pentrucă mi se pare mai simplu să fiu eu decât să caut să-mi fac înfiecare zi măşti!” Gândiţi-vă cât timp, cât efort investim, cucâtă migală ne „confecţionăm” zilnic măştile doar ca să nepăstrăm imaginea. Îndrăzniţi să descoperiţi fără teamă cumarătaţi fără măşti. Învăţaţi să vă acceptaţi şi să vă iubiţi aşacum sunteţi, imperfecţi, dar autentici! Nu e ceva uşor să tedescoperi aşa cum eşti, nu e un lucru simplu să ai curajul săfii sincer cu tine, s-ar putea nici tu să nu te placi aşa cum eşti.Poate ai construit masca şi pentru tine, nu doar pentru ceilalţi.Şi evident, proba de foc e atunci când aşa descoperit, ai deînfruntat o lume în care la modă e imaginea, în care la marecăutare e să fii aşa cum se poartă, cum se aşteaptă de la tineşi nu aşa cum eşti de fapt. Rişti prea mult... rişti nu doar să fiidat la o parte, ci chiar să fii privit ca o ciudăţenie. Ai însă deales. Înainte să îţi pui masca, doar pentru că toată lumea faceasta, opreste-te, îndrăzneşte să faci ce simţi, chiar dacă poatefi ceva diferit.Acum, de exemplu, putem să ne lăsăm masca indiferenţeipe chip şi să ramânem fideli imaginii pe care o avem şi ocunoaştem şi să refuzăm să renunţăm la ea, chiar dacă acumştim că se poate şi altfel. Să nu uităm însă, cu sau fără mască,viaţa e spectacolul pe care noi îl creăm, noi îl regizăm şi totnoi îl jucăm. Cum? Cum ALEGEM să facem asta. Numaigânduri bune! Aveţi grijă de voi!psiholog Aniela MINUCabinet: str. Banatului nr. 16 – telefon: 0741.353650Irigare automatizată cu PolifitCea mai bună cale de întreţinere a spaţiilor verzi sunt soluţiile de irigare automatizată. Un astfel de sistem constă într-ocombinaţie complexă de ţevi, vane, conexiuni electrice şi aspersoare telescopice. Specialiştii Polifit spun că este esenţialca proiectarea şi instalarea sistemului de irigaţie să fie făcută de un profesionist în domeniu. Instalatorul profesionistalege cele mai potrivite produse pentru proiectul dumneavoastră pe baza schiţei terenului şi având în vedere debitulşi presiunea apei disponibile. Firma Polifit este unicul reprezentant din Sibiu pentru sistemele de irigaţii rezidenţialemarca Hunter, liderul mondial în producţia de sisteme de irigare dedicate segmentului rezidenţial şi urban de utilitatepublică. Astfel, dacă aţi investit în amenajarea grădinii sau a altor spaţii verzi, Polifit vă poate ajuta să vă bucuraţi deacestea. Sistemul de stropit, amplasat in totalitate sub nivelul solului, va asigura plantelor cantitatea de apă necesară, iaracţionarea sa este complet automatizată. Mai mult decât atât, funcţionarea acestuia este dirijată de un panou de comandăcorelat cu un senzor perceptiv la starea vremii. Pentru proiectarea unui sistem automat de stropit este necesar un studiuefectuat de către un specialist Polifit. Acest serviciu este pus gratuit la dispoziţia clienţilor. (A.M.)membre în cursul anului viitor, iarcompaniile vor avea la dispoziţieo anumită perioadă de timp pentrua se alinia la noile standarde,probabil până la mijlocul lui 2010.Reprezentanţii FSA sunt convinşică firmele mici şi mijlocii, inclusivcele de catering şi restaurantele,vor adopta foarte greu interdicţiavoluntară, iar propunerea UE de aeticheta produsele ce conţin aditivipericuloşi nu li se poate aplica întotalitate. Sindromul hiperactivităţiise manifestă prin tulburări deconcentrare şi de atenţie şi prindificultăţi în a acumula anumitedeprinderi cum ar fi scrisul, cititulsau socotitul.Numărul copiilor care suferă deacest sindrom este în creştere. ÎnStatele Unite s-a triplat în ultimii25 de ani, iar în Franţa un copil din400 este sub tratament din cauză căe hiperactiv. În România, acelaşisindrom afectează între 3% şi 7%dintre copiii de vârstă şcolară.(D.L.)Globalizarea –subiect de filmStudioul Astra Film prezintă lunaaceasta aspecte ale globalizării dindiferite colţuri ale lumii. Documentareleoferă, spun reprezentanţii Astra Film,„o ocazie de meditaţie asupra acestuifenomen prin şase proiecţii de filme”.Globalizarea este văzută prin ochiicelor mai simpli oameni, în generalpăstrători ai tradiţiei. Unul dintre filme,„The last peasants-Journeys” (Ultimiiţărani-Călătorii), urmăreşte destinula trei familii de români din zonaMaramureşului, plecate în Occidentşi care se simt marcate de problemeleemigrării. Pentru tinerii plecaţi dinsatul Budeşti, loc al tradiţiei pure,căruţe trase de cai şi oameni care trăiescîn vechile lor credinţe, Occidentul areprezentat o provocare imensă şi înacelaşi timp o viaţă mai bună. Fiecarefamilie din Budeşti are pe cinevaplecat ilegal la muncă în străinătate.„Ultimii ţărani” este imaginea culturiirurale care a supravieţuit celor douărăzboaie mondiale şi a unei jumătăţide secol de comunism, iar acum e pecale să dispară după numai zece anide democraţie. Angus Macqueen,regizorul filmului structurat pe treiserii, descoperă în globalizare cazuricel puţin bizare pentru cei obişnuiţi cufenomenul: bunica din Maramureş seuită cu mirare la mesajul video trimisde nepotul ei care lucrează în Anglia,iar sătenii din Papua, Noua Guinee,sunt îngrijoraţi de o posibilă catastrofăcauzată de computere. (B.A.)CINEMA ARTANu te pune cuZohan(2008)până joi, 21 august, de la orele 14.00, 16.30, 19.00şi 21.30Regia: Dennis DuganÎn rolul principal: Adam SandlerGen: Acţiune, ComedieFilmul se concentrează pe aventurile unuiagent al Mossad-ului, al cărui vis este sădevină hair-stylist. Este atât de obsedat deaceastă carieră, încât îşi înscenează moarteaşi pleacă la New York pentru a se pierdeprintre tuburi de fixativ.