Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.ROLA LOCteleCOMANDAPreviziuni dincalendarulmardeya[ilorAlex Savitescu1,5LEIANUL VIII » NR. 340 » 21 – 27 ianuarie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.roAnul fatidic 2012 a `nceput cu „revolu]ii“`n principalele ora[e ale ]\rii. Evident,pentru unii dintre atle]ii teoriilor fatalistedespre rasa uman\, ceea ce sepetrece acum este „doar `nce-pu-tul“.~N » PAGINA 4Noaptea de 15ianuarie v\zut\ deMircea Stru]eanuSCRIITORUL FLORIN L|Z|RESCU:„Scrisul `miasigur\ suficient\lini[te material\“Interviu realizatde George OnofreiFotograful freelancer Mircea Stru]eanua realizat unele dintre cele maiputernice fotografii ale protestelor dela Unirii, din Capital\, din seara zileide 15 ianuarie. Citi]i interviul [i, maiales, privi]i imaginile!~N » PAGINILE 8-9FOTO: Florin PânzaruTrei r\spunsuri dela Radu JörgensenRubric\ de Bogdan RomaniucRadu Jörgensen, sau Radu Georgescu,s-a n\scut `n 1962, la Ia[i. Acumtr\ie[te `n Statele Unite ale Americii,dup\ mai bine de treisprezece anipetrecu]i `n Suedia.~N » PAGINA 12Dac\ s-ar face un top al popularit\]ii scriitorilor români, probabil ar ocupa unul dintre primele locuri.A scris proz\ scurt\ [i romane, scenarii de film [i de show-uri TV, dar succesul nu l-a l\sat arogant,dimpotriv\. Este unul dintre primii bloggeri români, `nc\ de pe vremea c`nd blogul `nsemna doar unjurnal online, numele lui st\ l`ng\ campania „Voteaz\ literatura t`n\r\“, cea mai de succes campaniedin literatura român\ de dup\ 2000, iar acum s-a apucat de fotografie. Florin L\z\rescu.Citi]i interviul realizat de Elena Vl\d\reanu ~N » PAGINILE 6-7www.suplimentuldecultura.ro» Urm\re[te [i comenteaz\ articolele din edi]ia tip\rit\ a revistei [i cele mai proaspete [tiri din actualitatea cultural\

editorialREVOLT|Lucian Dan Teodorovici: „Poporul român se revolt\ mai greupentru sine, `ns\ sare imediat `n ap\rarea altora, a oamenilor pecare-i respect\ din punct de vedere moral. Abia apoi `[i cere,prin asociere, [i drepturile sale“.CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:Poporul nu-i doar un cuv`nt din DEXLucian Dan TeodoroviciProteste. Imposibil de vorbit, descris despre altceva `n aceste zile.Proteste `n toat\ ]ara, importantenu at`t prin num\rul departicipan]i, c`t prin condi]ia defenomen pe care o creeaz\. C\ciharta României, conectat\ `n a-ceast\ ultim\ s\pt\m`n\ la proteste,arat\ ca o instala]ie debrad cu lumini intermitente, fiecareapari]ie luminoas\ reprezent`ndun nou loc `n care oameniis-au adunat s\ strige c\ a[a nu semai poate. Cum `ns\ textul defa]\ nu se poate axa pe actualitateapropriu-zis\ a protestelor,rubrica fiind una s\pt\m`nal\, os\ m\ rezum la a reda aici c`tevaflash-uri din aceste zile, c`tevaobserva]ii personale.• Am remarcat mai `nt`i, [ia[teptam s\ scriu asta, ceva ce artrebui s\ atrag\ aten]ia at`t celorcare se pl`ngeau de „indolen]a“românilor, c`t [i [efilor de partidedin opozi]ie. Românului, separe, nu-i e de-ajuns cu]itul lapropriul os pentru a se revolta.Are nevoie [i de-o imagine pozitiv\,de-un chip bun cu care s\se identifice pentru a ie[i `n strad\.E un lucru admirabil [i-l sesizezpentru prima oar\ de c`ndm\ str\duiesc s\ privesc `n ansamblupoporul român: se revolt\mai greu pentru sine, `ns\ sareimediat `n ap\rarea altora, aoamenilor pe care-i respect\ dinpunct de vedere moral. Abia apoi`[i cere, prin asociere, [i drepturilesale. Acum, a fost vorbade Raed Arafat. Privind `n urm\`ns\, vom mai descoperidestule situa]ii asem\n\toare,`ncep`nd chiar cu momentul „Timi[oara‘89“. C\ pe urm\ [i „eroii“pot dezam\gi e deja o alt\discu]ie.• I-am auzit pe mul]i anali[ti`ntreb`ndu-se ce vor ace[tioameni, care-s revendic\rile lorexplicite. Comentatorii situa]i departea puterii s-au gr\bit chiars\-i ironizeze, pe motiv c\ nu[tiu ce vor. Or, mie mi se parespectaculos [i r\coritor tocmaifaptul c\ cei aduna]i `n pie]elepublice au cerin]e dintre cele maidiverse. Anii din urm\ au adunatnenum\rate nemul]umiri `n urmanenum\ratelor prostii f\cutede cei de la guvernare. Pe uneledintre acestea le credeam uitate[i m\ revoltam eu `nsumi,acuz`nd scurta memorie a poporuluiromân. Faptul c\ le-amreg\sit acum pe toate scrise pepancarte sau scandate mi s-ap\rut nemaipomenit. {i m-a f\-cut s\-mi cer scuze, m\car `nfa]a televizorului, fa]\ de cei pecare-i acuzasem prea u[or deuitare.• Problema num\rului de participan]ila demonstra]ii e unacare mi-a oferit mie, dar care ar fiputut oferi oricui o imagine clar\a partizanatului televiziunilorromâne[ti. Am urm\rit `ntr-o sear\,din aceast\ perspectiv\, a num\ruluide participan]i, relat\-rile tuturor televiziunilor careprezentau evenimentul. Cel maicritic post cu actuala putere aproximaastfel: „mii de oameni“; unal doilea post critic vorbea de„peste dou\ mii de participan]i“;al treilea, care e la r`ndu-i maidegrab\ `mpotriv\, dar nu parea avea totu[i o con[tientizare foarteclar\ a raportului `n care se a-fl\ cu guvernan]ii, num\ra „o miede oameni“; `n fine, dou\ posturifidele pre[edintelui vedeau`n Pia]a Universit\]ii fie „c`tevasute“, fie „c`teva grupuri de oamenirevolta]i“. V\ las pl\cereasau nepl\cerea s\ descoperi]idumneavoastr\ despre ce posturide televiziune am scris mai sus.• Merit\ o „bulin\“ aparte ministrulde Interne, Traian Iga[.Care s-a autoridiculizat f\r\ a-[ida seama de asta miercuri sear\,merg`nd `n Pia]a Universit\]ii,dar c\ut`nd s\ stea la peste o sut\de metri distan]\ de manifestan]i.Iar de-acolo, a `mp\r]it cuvintepresei [i unui trec\tor revoltat.~n cele c`teva minute de discurs,s-au adunat o sumedenie de gogom\nii,subliniate de leitmotivulprin care ministrul c\uta s\ selegitimeze: „~n ’89, [i eu am fost`n strad\“. Una dintre declara]iileacestui politician merit\ o aten]iespecial\. Pedelistul din frunteaMinisterului de Interne, chestionatde trec\torul revoltat cu privirela s\r\cie [i corup]ie, a r\spuns,aproape candid, `n felul urm\tor(citatul este exact): „Rezultatulcelor 22 de ani de democra]ie `lpl\tim acum“. Mi-e greu s\ `n]elegcum o asemenea afirma]ie aputut r\m`ne nesanc]ionat\.Sigur c\ a[ mai fi avut multe„buline“, `ns\ spa]iul nu e niciodat\suficient `n asemenea situa-]ii. Abia de-mi mai r\m`ne loc pentruuna. Aceea c\, fie cu „c`tevamii“, fie cu „c`teva grupuri“ departicipan]i, mitingurile au avutdeja o serie de rezultate spectaculoase.Legea s\n\t\]ii, `n formapreziden]ial\, a fost retras\.Raed Arafat a fost reinvitat de urgen]\`n func]ie – [i chiar dac\acceptul lui a dezam\git pe mul]i,r\spunsul la acel „Ghici ghicitoareamea“ al pre[edintelui B\-sescu a devenit unul ironic. TraianB\sescu `nsu[i s-a ascunsla Cotroceni timp de-o s\pt\m`n\.Dar cel mai important c`[tige unul care-i vizeaz\ pe to]i politicieniiromâni. De-o vreme, demul]i ani, aveau tot mai puternicasenza]ie c\ s`nt singuri a-colo [i, prin urmare, pot faceorice. Pentru o bun\ bucat\ detimp de-acum `nainte `ns\, poporulromân, prin reprezentan-]ii s\i din pie]e, le-a reamintitc\ mai e [i el pe-aici.Radu Pavel GheoDuminic\ seara, `n miez de ianuarie, peun ger moderat, am aflat c\ o coloan\de manifestan]i a pornit din Pia]aOperei pe traseul Revolu]iei din Decembrie1989, revenind apoi `n pia]\. Amie[it `mpreun\ cu Alina [i ne-am dusacolo – „la rivulu]ie”, cum repetam cucinism `n autobuzul c\ldu].Hot\r`t lucru, am `mb\tr`nit. Dus eentuziasmul protestatar de odinioar\. Eueram mai mult curios, ca un reporter `ncriz\ de [tiri: auziser\m c\ `n pia]\ ar fivreo mie, dou\ mii de oameni (iar `ntr-uncotidian central s-a vorbit chiar de patrumii). ~ns\, odat\ ajun[i acolo, am v\zutun grup de c`teva sute de manifestan]i.Cinci-[ase sute. ~n centrul grupului, petreapta Operei, se concentrase un nucleudur, format din revolu]ionari din decembrie1989 [i un grup de tineri, ce scandau`n stilul specific galeriilor de fotbal.Mai pe margini lumea se r\rea [i st\tearelativ placid\. Unii scandau doar c`ndsloganurile nucleului `i `nsufle]eau – deobicei la „Jos B\sescu!“ [i la „Timi[oara,Timi[oara!“ –, iar ceilal]i sus]ineau t\cut,prin simpla prezen]\. Unii se mai `ndreptauspre chio[curile cu m`ncare [i b\uturi`n[irate `n pia]\ pe timpul s\rb\torilor, cas\ mai bea un vin cald sau s\ m\n`nce ungula[ secuiesc, dup\ care reveneau. Sau nu.TEOROMÂNII E DE{TEP}I:Protest [i arogan]\Priveam [i ascultam curio[i, `ncerc`nds\ deducem ce vor manifestan]ii. Nevenea greu s\ ne identific\m cu ei [icauza lor – poate [i pentru c\ nu aveauo cauz\ clar\. Erau acolo, cum spuneam,fo[ti revolu]ionari, care p`n\ acum vreodou\ luni nu au excelat prin spirit protestatar,[i m-am `ntrebat dac\ nu cumvavor fi fost stimula]i de t\ierea indemniza-]iilor, acele controversate „rente” acordatelupt\torilor pentru libertate. Maierau [i suporterii echipei de fotbal PoliTimi[oara, care declaraser\ `ns\ dinaintede protest c\ vor veni acolo `n calitatealor de cet\]eni, nu de suporteri. ~n rest,lume amestecat\: profesori, pensionari,func]ionari [i curio[i de toate soiurile.Ca la protest. Un protest cu revendic\rifoarte vagi. S-a scandat mult „Jos B\sescu,jos dictatorul!”, dar [i „PSD, PDL, to]i setrag din PCR!“ S-au intonat fragmentedin Imnul golanilor; cele cu „mai binegolan dec`t comunist” [i „noi sus]inemPunctul 8 de la Timi[oara”. Dar cel maimult [i mai av`ntat s-a strigat „Timi[oara,Timi[oara!”, „Bucure[ti, lupt\, Bucure[ti!”,„Timi[oara-Bucure[ti!“ [i iar„Jos B\sescu!“. {i, c`t am stat `n pia]\,nu am auzit s\ se pomeneasc\ nicim\car o dat\ numele lui Raed Arafat,ceea ce dovedea c\ nemul]umireaprotestatarilor trecuse `ntr-o cu totulalt\ faz\.&Totu[i, `n ciuda eterogenit\]ii grupului[i a caracterului vag [i amestecat alrevendic\rilor, protestele din Româniaau o coordonat\ comun\: nemul]umireageneralizat\ fa]\ de actuala guvernare.Iar asta, indiferent c`t de pu]inisau de incoeren]i ar p\rea protestatarii,e o condi]ie suficient\ pentru a le justifica.Raed Arafat a fost doar catalizatorul,figura simbolic\ necesar\ pentru ada o direc]ie etic\ frustr\rilor multiple [iadesea personale ale diverselor categoriisociale. Nu po]i coagula o mas\ de oameni`n jurul unor revendic\ri salariale.Pare prea meschin. Dar o po]i coagula`n jurul unei cauze morale. Atac`ndu-lpe Raed Arafat, Traian B\sescu a f\cut ogre[eal\ strategic\ imens\, pentru carevor pl\ti scump [i el, [i PDL-ul.Iar momentul e [i el bun (sau prost,depinde din ce parte prive[ti lucrurile).Actualul guvern a fost for]at de `mprejur\ris\ ia m\suri nepopulare, chiar dac\necesare. Faptul c\ a rezistat `n ultimiidoi ani pare s\-i fi dat senza]ia atotputerniciei,a[a c\ a derapat deja bini[orde pe traseul democratic. Legeacomas\rii alegerilor e, `n cel mai buncaz, o `ncercare de influen]are (dac\ nuchiar de manipulare) a alegerilor. LegeaS\n\t\]ii pare o `ncropeal\ cu tent\ dubioas\.{i totu[i guvernan]ii persist\ `nsurzenia lor. Cei ce odinioar\ sus]ineauc\ a sosit vremea s\ nu mai sufere cet\-]enii obi[nui]i, obidi]ii de serviciu aifiec\rei guvern\ri, trateaz\ azi popula]iacu o indiferen]\ ce aminte[te de arogan]afostului premier N\stase. {i, ca [iel, au zilele num\rate.GHEOSUPLIMENTUL LUI JUPSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 340 » 21 – 27 ianuarie 2012www.suplimentuldecultura.ro

PREVIZIBILN-a mirat pe nimeni c\ The Artist a fost desemnat Cea mai bun\comedie/film muzical, iar Jean Dujardin – Cel mai bun actor `ntr-ocomedie sau musical. Filmul lui Michel Hazanavicius ar fi meritat [ialte premii, dar la regie a fost preferat Martin Scorsese pentru Hugo.3 «ordinea de ziGloburile de Aur 2012 – de laMarele Mut la micile mitoc\niiCum a fost la Globuri? Dac\ nu v-a]i uitat latelevizor, atunci afla]i c\ Madonna [i-a pus m`inile-n[old [i i-a zis dou\ obraznicului Ricky Gervais, d`ndde p\m`nt cu mama ei de corectitudine politic\ pecare Globurile [i Oscarurile o arat\ de c`nd premiaz\[i promoveaz\ alteritatea – fie ea etnic\, sexual\,fizic\ [.a.m.d.Iulia BlagaDe ce i-ar fi dat altfel Asocia]ia PreseiStr\ine de la Hollywood un Glob deAur lui Christopher Plummer? Pentruc\ la venerabilaetate de 82 de aniacesta joac\ `nBeginners rolulunui gay care `[iface „comingout“-ul la senectute,`n u-luirea fiului(Ewan McGreggor) [i cu pu]in `naintede a muri de cancer. ChristopherPlummer e la fel de bun `n tot ce face(personal, `mi place de mor), dar dac\personajul din filmul lui MikeMills n-ar fi fost gay, slabe speran]ec\ actorul ar fi fost b\gat `n seam\.(Ricky Gervais o prezentase pe Madonnaspun`nd, normal, c\ e MaterialGirl [i Like a Virgin. Iar cucoana i-a replicat:„Dac\ s`nt Like a Virgin, ce maia[tep]i? Oricum n-am mai s\rutat demult o femeie“. S\ mori de r`s, soro!...)Cu astfel de momente, premierea francezilordin echipa lui The Artist a sunatcam c`[. Cui i-a mai p\sat ce afost `n sufletul produc\torului ThomasLangmann care a `nchinatpremiul memoriei tat\luis\u, regretatul Claude Berri,care `n 1956 n-a putut mergela Hollywood s\-[i ridice Oscarulpentru scurtmetraj pentruc\ n-a avut bani de avion?(Thomas Langmann a dezv\-luit probabil acest lucru `n e-ventualitatea c\ nu ia [i Oscarulpentru cel mai bun film,ca s\ mai urce o dat\ pe scen\.)Azi to]i `i mul]umesc omnipotentuluiHarvey Weinstein, pe care `lperiaz\ cu epitete care pleac\ de la„cel care pedepse[te“/„the punisher“[i se termin\ cu „Dumnezeu“.Mai vre]i [i alte b`rfe? Kate Winsleta pomenit pe toat\ lumea `nspeech-ul ei [i a `mp\r]it premiul cucei doi copii, dar a uitat (sau nu i s-ap\rut important) s\-[i pomeneasc\[i noua achizi]ie. Prompterul a f\cutfiguri o dat\ (ca [i transmisia HBO România),dar cineva a s\rit din culisecu o h`rtie pentru prezentatorii JulianneMoore [i Rob Lowe. Rainey Qualley,fiica de 21 de ani a actri]ei AndieMacDowell care a fost Miss Globurilede Aur 2012, era at`t de speriat\ `nc`tprobabil a fost `mpins\ `n cadru, s\ sevad\ [i ea la televizor. (Din sal\, mamasa era emo]ionat\ & m`ndr\ ca laserbarea [colar\.) Morgan Freeman,care a primit de la Sidney Poitier [i HelenMirren Premiul „Cecil B. DeMill“pentru `ntreaga carier\, [i-a declarat `nmod public dragostea pentru HelenKate Winslet a ob]inut Globul de Aur pentruCea mai bun\ actri]\ `ntr-o mini-serie/film TVMorgan Freeman a primit Premiul „Cecil B. DeMill“ pentru `ntreaga carier\Mirren, iar cumin]ica Michelle Williams,care a primit Globul de Aur pentru cuma interpretat-o pe Marilyn Monroe `nMy Week with Marilyn, a spus c\ ea seconsider\ `nt`i mam\ [i pe urm\ actri]\.F\r\ surprizeTrec`nd la lucruri serioase, trebuiespus de la bun `nceput c\ Globurilede Aur nu au adus surprize fa]\ de cese estimase, urm`nd chiar destul de fidelpalmaresul Critics’ Choice, anun-]at `n 12 ianuarie. Singura diferen]\major\ e c\ Globurile premiaz\ separatdrama, respectiv comedia/filmulmuzical la categoriile Cel mai bun film[i Cel mai bun actor/actri]\ `n rol principal.Cum la Oscarurile care se anun-]\ `n 26 februarie apele se str`ng dinnou, lupta va fi mai dur\ la categoriilede mai sus, dar va fi mai `ndulcit\la scenariu, pentru c\ Oscarul face diferen]a`ntre scenariu original [i scenariuadaptare (ceea ce i-ar putea aducem\car o nominalizare lui Moneyball:Arta de a `nvinge, `nvins la Globurilede Aur [i plec`nd acas\ cu m`inile-nbuzunar. Distribuitorul român ar trebuis\ modifice titlul `n Moneyball:Arta de a suporta `nfr`ngerea).Deci n-a mirat pe nimeni c\ TheArtist a fost desemnat Cea mai bun\comedie/film muzical, iar Jean Dujardin– Cel mai bun actor `ntr-o comediesau musical. Filmul lui Michel Hazanavicius,care e una dintre revela]iileanului trecut, ar fi meritat [i alte premii,dar la regie a fost preferat MartinScorsese pentru Hugo (alt film care sere`ntoarce la `nceputurile cinematografului),iar la rol secundar femininBérénice Béjo avea prea pu]ine [ansereale pe l`ng\ Octavia Spencer (din plicticosul,dar corect politic The Help/Culoareasentimentelor). E posibil ca, a[acum l-au premiat pe Woody Allen pentruscenariul la Midnight in Paris/Miezulnop]ii `n Paris ([i nu pe Michel Hazanavicius,autorul lui The Artist), jurnali[tiistr\ini de la Hollywood s\ nu fidorit s\ dea toate premiile unui filmcare nici nu e american, de[i e promovat[i distribuit `n SUA de The WeinsteinCompany (de unde [i at`ta succespeste Ocean – acela[i lucru s-a `nt`mplatcu The King’s Speech/Discursul regelui).Dezam\girea mea e c\ nu Motanul`nc\l]at/Puss in Boots a luat Globulde Aur pentru film de anima]ie, ci TheAdventures of Tintin/Aventurile lui Tintinde Steven Spielberg, pe care l-am v\-zut [i eu `ntre timp [i care m-a plictisit.Ce urmeaz\Premiile Oscar se acord\ `n 26 februarie.P`n\ atunci, seria acoladelor din CetateaFilmului continu\: `n 21 ianuarieProducers Guild Awards, `n 28 ianuarieDirectors Guild Awards, `n 29 ianuarieScreen Actors Guild Awards, `n 19 februarieWriters Guild Awards, iar `n 25 februarieIndependent Spirit Awards.Ca s\ `nchei cu un moment simpatic[i legat de primul paragraf, o s\ spun c\Jean Dujardin [i-a `ncheiat discursul deprimire cu un „citat“ din Douglas Fairbanks,adic\ a dat din gur\, mim`nd c\spune ceva, [i a `ncheiat cu un z`mbet cadin The Artist, c`t s\ cuprind\ toat\ salade la Beverly Hilton Hotel din Los Angeles.Gala din acest an a avut c`teva momentec`nd am regretat dispari]ia MareluiMut.PALMARESUL COMPLETAL CELEI DE-A 69-AEDI}II A PREMIILORGLOBUL DE AURCea mai bun\ dram\ – The DescendantsCea mai bun\ comedie/musical –The ArtistCel mai bun actor dram\ –George Clooney (The Descendants)Cea mai bun\ actri]\ dram\ –Meryl Streep (The Iron Lady)Cel mai bun actor musical/comedie– Jean Dujardin (The Artist)Cea mai bun\ actri]\musical/comedie – Michelle Williams(My Week with Marilyn)Cel mai bun actor rol secundar –Christopher Plummer (Beginners)Cea mai bun\ actri]\ rol secundar– Octavia Spencer (The Help/Culoareasentimentelor)Cel mai bun regizor lungmetraj –Martin Scorsese (Hugo)Cel mai bun scenariu lungmetraj –Midnight in Paris/Miezul nop]ii `nParis: Woody AllenMelodie original\ lungmetraj –Masterpiece (W.E).: Madonna, JulieFrost, Jimmy HarryColoan\ sonor\ lungmetraj – TheArtist: Ludovic BourceCel mai bun film de anima]ie –The Adventures of Tintin/Aventurilelui Tintin: Steven SpielbergCel mai bun film `ntr-o limb\str\in\ – A Separation/Jodaeiye Naderaz Simin de Asghar Farhadi (Iran)Premiul „Cecil B. DeMille“ – MorganFreemanCel mai bun serial TV dram\ –HomelandCel mai bun serial TVmusical/comedie – Modern Family/Ofamilie modern\Cea mai bun\ mini-serie/film TV –Downtown AbbeyCel mai bun actor serial TV dram\ –Kelsey Grammer (Boss)Cea mai bun\ actri]\ `ntr-un serialTV dram\ – Claire Danes (Homeland)Cel mai bun actor serial TV comedie/musical– Matt LeBlanc (Episodes)Cea mai bun\ actri]\ serial TVcomedie/musical – Laura Dern (Enlightened/IluminataAmy)Cel mai bun actor mini-serie/filmTV – Idris Elba (Luther)Cea mai bun\ actri]\ miniserie/filmTV – Kate Winslet (MildredPierce)Cel mai bun actor rol secundar`ntr-un serial, mini-serie sau film TV –Peter Dinklage (Game ofThrones/Urzeala tronurilor)Cea mai bun\ actri]\ rol secundar`ntr-un serial, mini-serie sau film TV –Jessica Lange (American Horror Story)SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 340 » 21 – 27 ianuarie 2012www.suplimentuldecultura.ro

» 4avanpremier\DERIZORIUAlex Savitescu: „A numi revolu]ie aceste mi[c\ri de protest`nseamn\ a arunca `n derizoriu tocmai ideea de revolu]ie. Unii ofac din lips\ de profesionalism, al]ii o realizeaz\ programat [icu rea-voin]\“.Jack Kerouac –Oceanul e fratele meu„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment dinantologia de texteOceanul e fratele meu deJack Kerouac. Volumul vaap\rea `n cur`nd `ncolec]ia „BibliotecaPolirom“, `n traducerealui Ciprian {iulea.– Fragment –Fra]iide Jack Kerouac(Toamna lui 1939)~n toat\ perioada leg\turii mele cuHenry Browne, nu am avut niciodat\parte de dou\ s\pt\m`ni mai plicticoasedec`t cele petrecute de noi `n Pelham,`n timpul concediului nostru deiarna trecut\. M\tu[a plinu]\ a lui Henry[i pl\cinta ei cu dovleac m\ `mpiedicaus\-mi iau c`mpii [i s\ caut vreoform\ oarecare de distrac]ie – de oricefel.St\team `n casa ei de la periferiaor\[elului, care, dup\ cum `mi amintescvag, era situat undeva `n WarrenCounty, `n Pennsylvania. Or\[elul, dup\cum poate c\ b\nui]i deja, avea toatecaracteristicile unui cuib de vaci mul-]umite, ce `[i rumeg\ medidativ propriileg`nduri.Dac\ nu ar fi fost extraordinarul caracteral lui Browne [i puterea de convingerepe care o avea asupra mea,f\r\ `ndoial\ c\ a[ fi luat primul tren`napoi spre New York. Browne [i cu minelucram sub `nsemnele agen]iei dedetectivi particulari Gimble [i nu am[ov\it prea mult la sugestia lui Gimblede a ne lua un mic concediu. Nuputeam s\-mi imaginez nici un loc `ncare s\-mi petrec acele s\pt\m`ni, iarc`nd Browne a declarat c\ o s\-[i vizitezegra]ioasa m\tu[\ din Pelham [i c\,dac\ voiam, puteam s\ vin [i eu, fire[-te c\ m-am dus cu el. De fapt `l `nso-]isem pe Browne `n mare parte din ultimiicinci ani pe urmele diferitelor luicazuri din marele ora[, iar faptul c\m\ ]ineam acum dup\ el nu era cevaie[it din comun.Browne este un b\rbat slab [i ciol\-nos, cu tr\s\turile generoase ale unuisaxon. Cred c\ s-a n\scut undeva `nAnglia, din c`te am `n]eles eu, iar dup\r\zboi a venit `n America. Browne`mi spunea mereu „Ce te agi]i at`ta?“.De fapt mi-a spus asta de at`tea ori, c\`ncep s\ o consider ceva absolut esen-]ial. Browne e un b\rbat extrem decalm, de o imperturbabilitate de piatr\.~]i aminte[te de r\bdarea oriental\la apogeul for]ei ei. Desigur, pentruun om cu un spirit at`t de inamovibile foarte probabil c\ orice om obi[nuitpare s\ se „agite“ `ncontinuu.Se `n]elege de la sine c\ timp de dou\s\pt\m`ni lucrurile au fost foarteplictisitoare `n Pelham, doar c\ nu includemaici [i ultima zi a [ederii noastre.Ca de obicei, Browne m\ dusese lamagazinul universal Old Mike’s de peMain Street, unde ne bucuram decompania unui cerc de gentlemeni tr`ndavicare se str`ngeau acolo `n fiecaresear\. Subiectul discu]iei `n momentulc`nd am intrat noi era legat, din c`te `miamintesc, de diferitele afec]iuni ale maimultor membri ai acelei comunit\]i.— Mie George Hand mi s-a p\rut`ntotdeauna imaginea b\rbatului perfects\n\tos, spunea Trebinger.Trebinger purta o hain\ groas\ [i a-vea un aer de siguran]\ de sine deplin\.— Tre’ s\ recuno[ti c\-[i ascundebine bolile, a rostit un arac de fasolecare st\tea r\[chirat `ntr-un col]. Frate-meuGeorge e bolnav a[a de ani dezile [i-n ultimu’ timp n-a dormit suficientca s\ `mpiedice cearc\nele s\ i se„cumuleze“ sub ochi.— Totu[i mie George Hand mi separe bolnav, a spus Trebinger cu unaer de hot\r`re ferm\.{i-a punctat remarca printr-un jetde suc bine direc]ionat spre „infernul“din sob\, astfel [uieratul ascu]itce a urmat s\ exprime adev\rul aser-]iunii sale.Aracul lung de fasole, despre careacum `mi d\deam seama c\ este unuldin des pomeni]ii fra]i Hand, se ridic\[i `[i `ntinse incredibila siluet\ petoat\ lungimea ei, arunc`nd o umbr\enorm\ pe peretele zugr\vit `n alb.A[ spune f\r\ s\ ezit c\ avea cam `njur de doi metri [i cinci centimetri, iarpe de alt\ parte despre fratele lui sespunea c\ e un b\rbat foarte scund, devreun metru [aizeci [i cinci. Am observatc\ din buzunarul de la spate `iie[ea o telegram\ [i m-am `ntrebat cecontacte ar putea avea el cu lumeaCARTEAAntologia de texte Oceanul e fratele meuinclude, printre altele, a[a-numitul „romanpierdut“ al lui Jack Kerouac, prima sa scrierede anvergur\, care d\ [i titlul volumului [i carea fost descoperit\ recent printre h`rtiilepersonale ale autorului. Pe l`ng\ acest roman,antologia con]ine primele texte `n proz\ [idramatice ale lui Kerouac, un jurnal inedit dinanii de colegiu, precum [i coresponden]a cuunul dintre prietenii s\i din adolescen]\,Sebastian Sampas, ce dezv\luie istoria unuigrup literar numit Prometeicii [i aduceinforma]ii inedite despre perioada de formare[i maturizare intelectual\ a prozatoruluiamerican.exterioar\, ca membru al acestei coloniipierdute – la propriu.— Pleci a[a de repede, Elmo? a`ntrebat unul dintre b\rba]i.— M\ g`ndesc, Wal, `n primu’ r`nds\ fac o mic\ plimbare `n seara asta.Tre’ s\ cump\r ni[te somnifere pentruGeorge. {i, Mike, arunc\-mi un sul dep`sl\, te rog. Tre’ s\ astup g\urile aleadin u[\, altfel George o s\ moar\ der\ceal\.~n timp ce b\tr`nu’ Mike, un democratmic [i v`nos, se ducea s\ scotoceasc\dup\ acele articole prin `ntinderilenesf`r[ite ale `nc\perii din spate,Trebinger a declarat din nou c\ GeorgeHand nu era bolnav niciodat\, dar c\era posibil s\ fie ipohondru sau, dup\cum spunea el, „hipercondru“.Browne privea cu aten]ie telegrama,c\ci o bucat\ din ea putea fi v\zut\ ie-[ind din buzunarul sl\b\nogului de Hand.B\tr`nu’ Mike s-a `ntors cu articolele[i `n acela[i timp a spus:— Au fost `n regul\ geamurile, Elmo?Poate vrei ni[te chit s\-]i repariventilatoru’ \la al t\u.Hand [i-a fluturat laba lui lung\.— Mi-am reparat deja ventilatoru’\la, Mike. Am nevoie de p`sla asta ca s\astup ferestrele din camera noastr\.Spa]iile dintre ferestre [i toc s`nt ceva degroaz\.Previziuni din calendarul mardeya[ilorMultora dintre fanii duio[i aisf`r[itului lumii li se d\, `n a-ceast\ perioad\, ap\ lamoar\. Anul fatidic 2012 a`nceput cu „revolu]ii“ `nprincipalele ora[e ale ]\rii.Evident, pentru unii dintreatle]ii teoriilor fataliste desprerasa uman\, ceea ce se petreceacum este „doar `nceputul“.Oamenii domina]i de naivit\]iau intrat deja `n panic\: televiziunile[i politicienii no[trireu[esc s\ transforme o mi[-care popular\ `ntr-o revolu]ie,iar b\ie]ii monocefalici caredistrug sau, dup\ caz, ap\r\bunuri prin Bucure[ti aduc„revolu]ia“ `n derizoriu.Duminica trecut\, m\ aflam`nt`mpl\tor pe traseul protestatarilordin Ia[i. Acei oamenise str`nseser\ la apelul filialeilocale a Partidului Na]ionalLiberal. Nu cred s\ fi trecut pel`ng\ mine mai mult de 100-150 de indivizi. Ajuns acas\,deschid televizorul [i citesc peburtierea ecranului, scris culitere negre pe galben: „Revolu]iela Ia[i, Timi[oara [iBucure[ti“. Desigur, uneveniment de genul acesta ep`ine alb\ de m`ncat pentruoamenii din pres\. E, deasemenea, c`t se poate defiresc ca aceste proteste s\ocupe primul loc pe agendainstitu]iilor media din România.~ns\ ceea ce deranjeaz\ estefaptul c\ majoritatea produc]iilordifuzate `n ultima perioad\demonstreaz\, `nc\ o dat\, c\presa [i-a pierdut, `n marem\sur\, una dintre calit\]ilesale esen]iale: discern\m`ntul.A numi revolu]ie aceste mi[c\ride protest `nseamn\ a arunca`n derizoriu tocmai ideea derevolu]ie. Unii o fac din lips\de profesionalism, al]ii oSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 340 » 21 – 27 ianuarie 2012realizeaz\ programat [i cu reavoin]\.„Revolu]ia“ aceasta nuare, [i din aceast\ cauz\, oidee central\: cu to]ii [tim c\protestele au pornit de lademiterea lui Raed Arafat, `ns\,ulterior, au luat-o serios pear\tur\.O mi[care civic\ l\udabil\ adevenit, pentru „vedetele“politicii [i ale Antenelor familieiVoiculescu, o bun\ ocazie depozat l`ng\ mort, `ntrucre[terea capitalului deimagine. Pe la moa[teledoamnei Revolu]ia au trecutmai to]i liderii partidelor dinOpozi]ie [i cam to]i b\ie]ii cese vor simpatici pe miculecran. Probabil c\, de vorap\rea tancuri [i TAB-uri `nPia]a Universit\]ii, domnulBadea va face [pagat pe dou\tunuri. ~n pictarea acestuitablou tipic neao[ maicontribuie [i c`]iva b\ie]i pecare mama natur\ nu i-ah\r\zit cu prea mult\inteligen]\: pe de o parte,ultra[ii echipelor de fotbal, carev\d `n orice moment deinstabilitate un bun prilej de aLA LOC teleCOMANDAAlex SAVITESCUconfirma teoriile darwiniene;de cealalt\ parte, c`]ivajandarmi mai zelo[i, ce facabuz de putere [i arunc\ opat\ `ntunecat\ asuprainstitu]iei din care fac parte.Americanii au o vorb\:r\zboiul se termin\ atunci c`ndanun]\ CNN-ul lucrul \sta. Tabloulromânesc al manipul\riiprin televiziune cap\t\ `ns\accente caricaturale. Ca s\reproduc fidel un titlu de-alelui Dan Diaconescu: „OTV eSMURD-ul României“.www.suplimentuldecultura.ro

„ROMANULPIERDUT“Antologia include, printre altele, a[a-numitul „roman pierdut“al lui Jack Kerouac, prima sa scriere de anvergur\, care d\ [ititlul volumului [i a fost descoperit\ recent printre h`rtiilepersonale ale autorului.5 «avanpremier\~n timp ce Mike [i Hand num\raubanii pentru plata achizi]iei, Trebinger`ncepu din nou:— Se pare c\ a]i a[teptat toat\ iarnaasta friguroas\ ca s\ v\ hot\r`]i s\repara]i ventilatoru’ \la [i ferestrele,Elmo. De-acu’ frigu’ n-o s\ mai ]in\ preamult.— Ce bine-ar fi s\-]i ]ii gura uneori,Bill! [uier\ Hand.Dup\ care se n\pusti afar\, tr`ntindu[a cu un zgomot r\sun\tor.Unul din b\tr`ni chicoti.— Elmo e al naibii de sup\rat.M\-ntreb dac\ se g`nde[te la mo[tenireaaia pe care n-o s-o primeasc\.— Ce vrei s\ spui? interveni dintr-odat\Browne.Era prima propozi]ie pe care o rosteade c`nd intraser\m acolo am`ndoi.— P\i, nu [tii, domnule Browne? `ntreb\b\tr`nul. Fra]ii \[tia Hand s`ntam`ndoi eligibili s\ primeasc\ mo[tenirea,dar aproape toat\ lumea din o-ra[ [tie c\ Elmo nu era deloc favoritu’lui Lucilia Hand. Sora aia a lui nu l-apl\cut niciodat\ [i nici Hand n-a pl\-cut-o pe ea. George o s\ primeasc\toat\ averea, ascult\-m\ pe mine.— Ce avere? `ntreb\ Browne, a-plec`ndu-se `n fa]\.— P\i, averea Ridgcliff, din statulNew York. {tii, tat\l lor, Clem Hand,i-a l\sat-o pe toat\ Luciliei. Fetei lui.Nu-i pl\cea nici c`t negru sub unghiede fiii lui neispr\vi]i, a[a c\, practic, i-adezmo[tenit. Acum, c\ Lucilia e moart\,mo[tenirea ajunge la George Hand.— Interesant, spuse contemplativBrowne.Am `nceput s\ observ c\ partenerulmeu se g`ndea profund la ceva. L-amprivit cu aten]ie.A intrat un client, iar b\tr`nu’ Mikes-a `ntors `n spatele tejghelei, ca s\-lserveasc\. Dup\ c`teva clipe Mike s-a`ntors.— Am v`ndut o groaz\ de ]evi `nultimu’ timp. Tre’ s\ trimit m`ine, laprima or\, dup\ altele. P\i, abia azi-diminea]\a venit s\ cumpere o ]eav\ ElmoHand. Zicea c\ are o scurgere mic\la soba cu gaz [i c\ vrea s-o repare.— Hai s\ mergem, Harry, l-am `ntrerupteu. ~n seara asta am putea s\ne culc\m mai devreme.— Hm, a spus meditativ Browne.A trecut o or\, dup\ care Brownes-a ridicat [i a anun]at c\ mergem laculcare. Dup\ c`teva cuvinte am ie[it`n aerul t\ios al nop]ii de februarie.P\[eam al\turi de el, sim]indu-m\ cumvasprinten [i fericit la g`ndul c\ searaurm\toare, pe vremea asta, aveam s\fim `n New York. Henry continua s\mearg\, de-abia con[tient de prezen-]a mea. P\rea s\ se `ndrepte spre unpunct anume din or\[el, iar eu nu m-amaventurat s\-l `ntreb nimic. Brownefusese `ntotdeauna at`t de `nchis `nsine, `nc`t [tiam c\ n-a[ ob]ine nici unrezultat dac\ `l chestionam.~n cele din urm\ ne-am oprit. Spre noivenea silueta imens\ a lui Elmo Hand,`nghi]ind p\m`ntul cu pa[i imen[i [isem\n`nd cu un mamut `n noapte.— Sal’tare, a spus el.— Te duci la Mike? a `ntrebatBrowne dup\ ce a dat scurt din cap.— Cre’ c\ da. Tocmai l-am l\sat peGeorge acas\. Doarme zdrav\n. Cre’ c\o s\ fie `n regul\ p`n\ m`ine-diminea]\.Noapte bun\.— Noapte bun\, a spus Browne.~n timp ce Hand se `ndep\rta,Browne mi-a tr`ntit un ghiont. M-atras spre el [i mi-a spus cu voce sc\-zut\:— Trebuie s\ ajungem la GeorgeHand, McNary. ~n casa aia se `nt`mpl\chiar acum ceva groaznic.— Nu fi absurd! am strigat eu. Desprece vorbe[ti?— Vino, a fost r\spunsul lui.Am traversat str\zile `ntunecoase`n grab\ [i `n t\cere.ILUSTRA}II DIN VOLUMJack `n 1936 sau 1937, `n Lowell, MassachusettsJack `n echipamentul lui de fotbal american `nultimul an de la liceul din Lowell, 1938-1939AUTORULJean-Louis „Jack“ Kerouac(1922-1969), unuldintre reprezentan]ii demarc\ ai celebrei „Genera]iiBeat“, se num\r\ast\zi printre cei maiaprecia]i scriitori americaniai secolului XX.Scrise `ntr-un stil spontan[i necizelat, romanelesale surprind o lumefascinant\ a libert\]ii [iextazului mistic, amuzicii [i s\r\ciei, opus\unei societ\]i conven-]ionale. La EdituraPolirom au mai ap\rutromanele: {i hipopotamiiau fiert `n bazinul lor(2009), VagabonziiDharma (2009) [i Pedrum (2003, 2009).Prima pagin\ a nuvelei f\r\ titlu a lui Jack despre detectivul Ken HarrisSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 340 » 21 – 27 ianuarie 2012www.suplimentuldecultura.ro

» 6interviuINTERVIUCU FLORINL|Z|RESCU„Nu public literatur\ de dragul de a fi pe pia]\, ci doar atuncic`nd simt c\ am ceva nou de spus. C`t despre scris, amsentimentul c\ o fac `ntruna, `n sensul c\ nu exis\ zi `n care s\nu-mi treac\ prin cap vreo scen\ de poveste.“SCRIITORUL FLORIN L|Z|RESCU:„Scrisul `mi asigur\ suficient\lini[te material\ `nc`t s\ nu maidepind de capriciile vreunui[ef peste c\r]i de munc\“Dac\ s-ar face un top al popularit\]iiscriitorilor români, cred c\ ar ocupaunul dintre primele locuri. A scrisproz\ scurt\ [i romane, scenarii defilm [i de show-uri TV, dar succesul nul-a l\sat arogant, dimpotriv\. Este unuldintre primii bloggeri români, `nc\ depe vremea c`nd blogul `nsemna doarun jurnal online, numele lui st\ l`ng\campania „Voteaz\ literatura t`n\r\“,cea mai de succes campanie dinliteratura român\ de dup\ 2000, iaracum s-a apucat de fotografie. FlorinL\z\rescu.Interviu realizat de ElenaVl\d\reanuNu e[ti un scriitor foarte prolific.}in minte c\ mi-ai spus la un momentdat, demult, c\ nu publici nimicnou p`n\ c`nd nu se epuizeaz\exemplarele din volumul precedent.Te mai ghidezi dup\ chestia asta?Nu am problema prolificit\]ii. Ba chiars`nt momente c`nd patru c\r]i `n vreozece ani, mai ales `n cei ai tinere]ii, mise par prea mult. Dac\ mai adaug laacestea [i un jurnal, ]inut mult\ vreme[i online, care ar `nsuma vreo cinci sutede pagini de carte, pot zice c\ am [i `ntrecutm\sura. Sincer s\ fiu, nu-mi maiamintesc discu]ia noastr\ la care te referi,cert e c\ nu public literatur\ de dragulde a fi pe pia]\, ci doar atunci c`ndsimt c\ am ceva nou de spus. C`t desprescris, am sentimentul c\ o fac `ntruna,`n sensul c\ nu exist\ zi `n care s\ nu-mitreac\ prin cap vreo scen\ de poveste.De exemplu, romanul la care lucrezacum mi s-a tot `nv`rtit vreo doi ani `ncap, am `nceput s\-l structurez [i s\-la[tern negru pe alb vreme de vreunan, ca abia `n ultimele luni s\-i simttonul corect. De publicat, `l voi publicadac\ [i c`nd voi sim]i c\ mi-a ie[it.Pentru c\ `n ultima vreme prozascurt\ a fost adus\ iar `n discu]ie,care este rela]ia ta cu acest gen?Scrii [i roman, [i proz\ scurt\. Undee[ti mai `n largul t\u?Nu am o preferin]\ `ntre speciile prozei.Fiecare situa]ie, personaj sau intrig\`n parte `[i impune propria durat\.Exist\ pove[ti care-[i au farmecullor doar spuse pe scurt, pe care, dac\le lunge[ti, indiferent cu c`t talent, lediluezi. Uite, de exemplu, cu ani `n urm\,pe o trecere de pietoni din Ia[i, m\uitam cumva absent la o Dacie vecheoprit\ la semafor. Deasupra ei, legatcu sfoar\, un sicriu. {i-aproape m-amciocnit de un alt cet\]ean care veneadin sens opus, f\c`nd acela[i lucru ca[i mine. Omul mi-a z`mbit amar, complice,[i mi-a spus: „~nc\ unul care aterminat-o cu munca!“. Ei bine, o povestede genul \sta n-o po]i `ntinde cufolos pe zeci de pagini. Indiferent c`tde lung/scurt scrii, important e s\-lfaci pe cititor ca, dup\ lectur\, s\ aib\sentimentul unei pove[ti `mplinite,suficiente. Pe de alt\ parte, nu pot s\nu remarc postura de sor\ handicapat\a romanului pe care tind s\ i-o a-corde foarte mul]i prozei scurte. Peace[tia nu pot dec`t s\-i `ndemn s\-iciteasc\ – dau ni[te exemple la `nt`mplare– pe Hemingway, Carver sauCosa[u [i pe urm\ s\ ne explice de ceproza scurt\ li se pare literatur\ derang secund.Deseori la[i s\ se `n]eleag\ – `n interviuri,de exemplu – c\ pove[tiletale `[i au r\d\cini `n chiar via]apovestitorului. Via]\ normal\ sauvia]\ excep]ional\? De ce are nevoieliteratura?Se `nt`mpl\ s\ m\ folosesc des de experien]epersonale, dar niciodat\ num\ rezum doar la asta. Mi se pare firesc,onest, s\ pornesc de la lucruri tr\-ite, pe care mi le-am `nsu[it nu doarcu mintea, ci [i cu sufletul, at`t c`t o fiexist`nd. ~ntre autobiografie [i fic]iunepur\, `ncerc s\ m\ p\strez c`t maila mijloc posibil. M\ feresc de extreme[i m\ amuz\ tendin]a unora de ajudeca literatura `n termeni extremi([i extremi[ti). M\ amuz\ pentru c\`mi aminte[te de o dezbatere fotbalistic\.C`]iva cronicari sportivi l-au criticatpe Mourinho: pentru a fi un bunantrenor, trebuie s\ fi fost `nainte unbun juc\tor. Acesta le-a r\spuns sec:pentru a fi un bun jocheu, nu trebuies\ fi fost `nainte cal. Perfect adev\rat,cu observa]ia c\ e greu s\ ajungi jocheuc\l\rind cai de lemn. Ca s\ neamuz\m, putem stabili rela]ia dintrescriitor [i autobiografia sa ca pe ceadintre c\l\re] [i cal. C\l\re]ul poate a-lege `ntre un cal crescut de el [i unulcump\rat. ~ns\, odat\ f\cut\ alegerea,pentru a ajunge departe, cel mai multconteaz\ c`t de bine `]i cuno[ti calul[i cum `l strune[ti.C`t despre discu]ia normal vs. excep-]ional, cred c\ orice e pus pe h`rtie sedore[te excep]ional. Nu te apuci s\scrii asum`ndu-]i con[tient c\ vei evocao banalitate.Ai prins [i o perioad\ de navet\, ochestie tare exotic\ pentru cinevan\scut `n ‘74. Cum a fost?E lung\ r\u povestea asta, care-mipare acum aproape din alt\ via]\...Pe scurt spus\, dup\ ce am terminatSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 340 » 21 – 27 ianuarie 2012www.suplimentuldecultura.ro

» 8dosarINTERVIUCU MIRCEASTRU}EANU„Am avut ocazia s\ colaborez cu presa de senza]ie [i cuma[in\ria de [tiri. ~mi cam produce sil\ stilul agresiv de asmulge [tiri din piatr\ seac\ [i de a for]a situa]ia p`n\ lamaximum.“FOTOGRAFUL MIRCEA STRU}EANU DESPRE VIOLEN}ELE DIN 15 IANUARIE:Nu `mi doream s\ m\ bat cu nimeni.S`nt momente c`nd aparatul `]i poateda o justificare `n fa]a la[it\]iiFotograful freelancerMircea Stru]eanu a realizatunele dintre cele maiputernice fotografii aleprotestelor de la Unirii,din Capital\, din searazilei de 15 ianuarie. Nu`ncle[tarea dintre jandarmi[i protestatarii `narma]i cupietre a urm\rit s\ osurprind\, ci detaliile carene ofer\ o perspectiv\ cutotul inedit\ fa]\ de ceeace am v\zut cu to]ii (saucei mai mul]i) la televizor.Lucian M`ndru]\ punea o`ntrebare bun\ zilele asteape Facebook: „Unde pots\ m\ uit la imagini cuprotestul f\r\ s\ mi sespun\ ce v\d?“. Privi]iimaginile!Interviu realizatde George OnofreiCe au `nsemnat pentru ]ine acesteproteste ca fotograf freelancer? C`tde diferite ar fi fost rezultatele `ncazul `n care ai fi lucrat pentru oredac]ie de pres\ de la noi?Ca fotograf freelancer, strict, au `nsemnato oportunitate de a face fotografii.Dar nu ca pentru fotoreporterii [i cameramaniidin Bucure[ti care au sim]it c\l-au prins pe Dumnezeu de un picior.Puteam s\ m\ deta[ez complet, dac\ vroiam,de partea emo]ional\ a `nt`mpl\-rilor, dar am preferat s\ nu fac asta. {ia[a am reu[it, probabil, s\ fac [i c`tevafotografii mai sentimentale. Am avut o-cazia s\ colaborez cu presa de senza]ie[i cu ma[in\ria de [tiri. ~mi cam producesil\ stilul agresiv de a smulge [tiridin piatr\ seac\ [i de a for]a situa]ia p`n\la maximum, cum a fost un mic exempluc`nd a le[inat un b\iat acum, `nPia]a Universit\]ii [i a venit SMURD-ulinstantaneu. Abia dac\ [i-au putut facetreaba din cauza zecilor de reportericare roiau `n jurul lui cu toate aparateleposibile, f\c`nd mai mult\ lumin\ca o explozie solar\.Cred c\ rezultatele ar fi fost mult diferitedac\ a[ fi lucrat ca fotoreportercu carte de munc\, [ef [i ordine. ~n primulr`nd m\ obose[te mult mai mult s\mi se dea indica]ii fixe, pot lucra [ia[a, dar consumul \la m\ scoate dinuz mai repede [i `mi stranguleaz\ pu-]in creativitatea. A[adar, probabil c\ a[fi c\zut [i eu `n capcana for]\rii momentului,aceea de a trece impasibil printreoameni ca printre raioane [i produsede hypermarket, aleg`ndu-l pe celmai ieftin, pe cel la promo]ie sau peultimul. Probabil c\ a[ fi fost mai pegrab\ s\ pot acoperi c`t mai mult dinstory [i n-a[ mai fi observat lic\riri `nochi, grimase pe fe]e [i str`ngeri depumni pe sub haine. Poate exagerez.A fost practic cel mai violent momentdin istoria recent\ a României. Ai `n]elesde la bun `nceput riscurile la carete supui atunci c`nd ai mers la Unirii?A fost violent, de acord, dar `n via]a dezi cu zi m-am `nt`lnit cu momente maiviolente. A[adar, alea m-au ajutat acums\-mi p\strez calmul [i s\-mi `mpartsenza]iile. Nu a fost vorba totu[i de omi[care anarhic\. Cu pu]in\ experien-]\ putea g\si [i urm\ri un tipar. Riscurilele-am `n]eles de la bun `nceput,mul]umit\ prietenilor mei care m-auavertizat s\ nu m\ duc sau s\ o fac cumare aten]ie. Mare aten]ie este unuldintre sloganurile mele.Fotografiile care surprind detalii parrealizate cu foarte mult calm. Cumai avut timp s\ g\se[ti toate acelecadre `n nebunia din jur?Am reu[it s\ `mpart senza]iile [i scenelece m\ `nconjurau `n mai multe planuri.A[a po]i asculta ce se vorbe[te l`ng\ tine,po]i trage cu coada ochiului la linia orizontuluide unde zboar\ obiecte, te po]iapleca `n genunchi s\ cau]i un unghi potrivitpentru o fotografie, po]i r\spundecuiva la o `ntrebare, po]i `mpinge un c`inedin fa]a pericolului, po]i fi atent s\ nu alunecipe ap\ aruncat\ de tunurile Jandarmeriei,care `nghe]ase rapid pe asfalt,po]i face toate acestea cu ochii l\crim`ndde la gaze [i cu nasul `nfundat `n geac\.Le po]i face [i f\r\ s\ `nnebune[ti,gra]ie probabil [i fluxului de adrenalin\care ne spore[te toate abilit\]ile p`n\la cote uimitoare.Totu[i, nu e nimic de laud\ `n ce amf\cut, nimic deosebit, au fost b\ie]i carem-au f\cut s\ m\ simt prea pu]in participant.Nu `mi doream s\ m\ bat cu nimeni,dar senza]ia de la[itate exist\ a-tunci c`nd vezi pe cineva agresat l`ng\tine [i c`nd [tii c\ interven]ia ta nu arajuta la nimic dec`t la a muta aten]ia. {iagresiunea asupra ta ustur\ aparte `nstomac. S`nt momente c`nd aparatul `]ipoate da o justificare `n fa]a acestei la-[it\]i. „S\ nu-l sparg, e scump“, „nu-ial meu“, „trebuie s\ pozez asta“ etc. Eibine, au mai fost situa]ii c`nd am ratat[i poze pentru implicare [i sper s\ maitot ratez, pentru c\ n-a[ vrea s\ m\ pierd`ntr-un participant boem.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 340 » 21 – 27 ianuarie 2012

MARE ATEN}IE„Riscurile le-am `n]eles de la bun `nceput, mul]umit\ prietenilormei care m-au avertizat s\ nu m\ duc sau s\ o fac cu mareaten]ie. Mare aten]ie este unul dintre sloganurile mele.“9 «dosar» „Mul]i prieteni nu aucrezut c\ poza cuporumbelul e f\cut\pe bune, credeau c\l-am a[ezat eu peacolo sau c\ amcontribuit cumvaaltfel dec`t cu un clickla fabricarea pozei.Dar n-am influen]atnimic, a fost o seriede `nt`mpl\ri care mis-au pus `n fa]\ `ntr-unfel care pe mine m-asurprins.“– Mircea Stru]eanuwww.suplimentuldecultura.ro

» 10printre r`nduriOCAR|Adriana Babe]i: „~nceputul de an mi-a mai dat un pumn `n plexprin ocara unei colege care m-a adus `n fa]a comisiei de etic\ aUniversit\]ii pentru «incompeten]\ [tiin]ific\ [i didactic\»“.SECRETUL ADRIANEIAdriana BABE}I~ntr-un ceas bun (II)Victime [itor]ionariDup\ c`te am v\zut la televiziuni `nzilele astea ar trebui s\-mi schimb titlul,pentru c\ nimic din ce se `nt`mpl\`n ]ar\ nu aduce a ceas bun. Dimpotriv\.{i totu[i, nu cedez nici unmilimetru din `ncrederea c\ se va g\siun f\ga[ de ie[it la liman colectiv,cum s-a `nt`mplat de at`tea ori. {i c\toate semnele de nemul]umire vor filuate a[a cum s`nt, dincolo de zecile deinterpret\ri cu ]inte previzibile: adic\drept un avertisment general valabil.Deci pentru to]i. Inclusiv pentru ceicare nu ne `ndeletnicim cu ale politicii,dar avem r\spunderea unui grup,fie el c`t de mic: o familie, un amfiteatru,o echip\ de doctoranzi, o redac-]ie. Eu una a[a am citit `nt`mpl\rilecare m-au `nnegurat `n ultima vreme.Spun asta [i pentru c\ `nceputul de anmi-a mai dat un pumn `n plex prinocara unei colege care m-a adus `nfa]a comisiei de etic\ a Universit\]iipentru „incompeten]\ [tiin]ific\ [ididactic\”. Repro[ul se referea, `ntrealtele, la felul cum am coordonat undoctorat care se ocupa de femeiler\zboinice din poemele Rena[teriiitaliene, dar [i la modul cum le predaustuden]ilor, de peste 20 de ani, literatura.Sigur c\ la `nceput am crezutc\ s`nt `n Kafka, c\ nu poate fi adev\-rat ce mi se `nt`mpl\. Sigur c\ m-amap\rat cu legea `n fa]\ [i cu toate argumenteleposibile, `ncrez\toare `ndiscern\m`ntul comisiei. M-a ajutatmult, ca o gur\ de aer proasp\t, sus-]inerea colegilor, a doctoranzilor [istuden]ilor. {i m-a mai ajutat, f\r\s\-[i fi propus, chiar mica mea rubric\de s\pt\m`na asta din „Supliment“.Adic\ ce r\m\sese scris despreceasurile bune pe care le-amtr\it tocmai al\turi de studen]ii [icolegii mei `n ultima lun\.A[adar: la finele lui 2011 am biruitcoordonarea a patru teze doctoraledeloc banale: una despre narcoliteratur\,alta despre ipostazele culinarului`n proza postmodern\, alta desprecuplurile de scriitori [i una despre femeiledin poemele Rena[terii italiene.La nici c`teva zile dup\ isprava asta`ncununat\ de succes (trei magna [i osumma), m-am `nt`lnit la Sinaia cu grupulcondus de Liviu Papadima `naintede a lansa la ap\ manualul de literatur\român\ pentru str\ini la care amtrudit cu to]ii vreo doi ani. Ca s\ ner\m`n\ pururi `n minte `nt`lnirea astade adio am pecetluit-o prin mici cadouri[i printr-un tort dobo[ cu 24 defoi pe care l-am c\rat de la Timi[oara,spre a mai ar\ta o dat\ cine e fruntea`n ]ara asta la `ndulcit atmosfera.Nici n-am ajuns bine acas\ [i po[-ta mi-a adus dou\ opuri m\re]e. Am`ndou\,teze de doctorat la care amfost p\rta[\ prin c`te-un referat doldorade laude [i printr-un drag apartepentru subiect. Prima e Proza luiMircea Nedelciu. Puterile literaturii`n fa]a politicului [i a mor]ii, a AdineiDini]oiu, ap\rut\ la Tracus Arte. Iara doua e Decaden]\ [i decadentism(Curtea Veche, 608 p.), a lui AngeloMitchievici. La fel de mare mi-a fostbucuria s\ v\d cum fostul meu studentde la filosofie, Gabriel Brebenar,retras la ]ar\, c`nd la Basarabasa, c`ndla V\liug, a dob`ndit premiul MilanKundera al Editurii Humanitas [i [i-apublicat jurnalul de cititor. Citind cepoveste[te el `n jurnal, dar [i un altfost student filosof, Ovidiu Jumanca(taman `n revista „Psychologies“), mi-as\ltat inima c`nd am v\zut c`t au contatpentru ei m\car o parte din orelenoastre. Pentru Gabriel, marile c\r]ide literatur\ [i mitul scris-citituluisalvator; pentru Ovidiu – pove[tiledespre India [i visul de a studia acolo.Pute]i s\ crede]i c\ exact asta faceGabriel: cite[te [i scrie? Iar Ovidiuexact `n India a ajuns [i a `nv\]at totce voia. {i mai pute]i s\ crede]i c\unui dasc\l i se pot astfel `nseninatoate zilele p`n\ la sf`r[itul vie]ii?Joyce Carol Oates a debutat`n 1963 [i de a-tunci a scris peste [aizecide romane [i volume depovestiri. Pe l`ng\ muncade scriitoare, Oates desf\[oar\[i o important\activitate didactic\(creative writing) laUniversitatea Princeton,unde activeaz\ din 1978.Jonathan Safran Foer,autorul celebrului Totuleste iluminat, va declaraulterior apari]iei romanuluic\ Oates a fostprima care l-a f\cut s\ seg`ndeasc\ serios laviitorul s\u literar.Florin Irimia~n pofida CV-ului impresionant, la noiprozatoarea este pu]in cunoscut\, primatraducere `nregistr`ndu-se de-abia`n 2004. E vorba de romanul Bestii, publicatla Editura Pandora M, `n t\lm\-cirea lui Constantin Dumitru Palcu[,cu o prefa]\ de Gabriela Adame[teanu.Au mai trecut apoi trei ani pentru caEditura Leda s\ publice Femeia, Victim\a speciei?, un volum de proz\ scurt\tradus de Cristina Cristea, [i tot laLeda, un an mai t`rziu, am putut citi Foxfire:Confesiunile unei g\[ti de fete,roman ecranizat `n 1996, av`nd-o peAngelina Jolie `n rolul principal al luiLegs, conduc\toarea g\[tii din titlu. ~n2009, Editura Curtea Veche public\ romanulFiica groparului, `n traducerealui Mircea Pric\jan [i promite s\revin\ cu poate cel mai cunoscutroman al scriitoarei, Blonde, o cronic\a vie]ii lui Marilyn Monroe.P`n\ atunci `ns\, ne putem bucurade o serie de alte trei mini-romanecu care Editura Polirom ainaugurat, spre sf`r[itul lui 2011,seria traducerilor din prolificascriitoare american\. Nu [tim c`tevor fi `n final, dar deocamdat\vorbim despre Apa neagr\, Violul[i M`ndra fecioar\, urm\torul pelist\ fiind Gr\dina pl\cerilor lume[ti,unul din romanele de tinere]eale scriitoarei, mai consistent,ap\rut `n original `n 1967.Apa neagr\„Ultimele ore din via]a lui Kelly Kellerher“,a[a s-ar putea subintitula mini-romanullui Joyce Carol Oates, Apaneagr\, propus, `n pofida scurtimii sale,pentru Premiul Pulitzer `n 1993. Evorba de o reconstituire fic]ional\, darextrem de credibil\ a accidentului dema[in\ avut de senatorul american,Ted Kennedy, `n 1969, `n timp ce o conduceaacas\ pe Mary Jo Kopechne, membr\`n staff-ul de campanie electoral\a lui Bobby Kennedy din anul precedent.La momentul respectiv, cei doi se `ntorceaude la o petrecere dat\ `n cinsteaa[a-numitelor Boiler Room Girls (dincare Marry Jo f\cea parte), un grup de[ase femei care lucraser\ pe toat\ perioadacampaniei preziden]iale a luiBobby Kennedy `ntr-un birou f\r\ geamuri[i din cauza asta foarte c\ldurospe timpul verii. Marry Jo, sau Kelly `ncarte, trebuia s\ prind\ bacul care s-otreac\ de pe insuli]a Chappaquiddick pecea mare, Martha’s Vineyard, iar senatoruls-a oferit s-o duc\ cu ma[ina. Ulterior,Ted Kennedy a negat orice consumde b\uturi alcoolice `n seara aceea,dar suspiciuni cu privire la franche-]ea declara]iei sale au ap\rut imediatdup\ ce aceasta a fost f\cut\, adic\, a-ten]ie!, dup\ nu mai pu]in de opt orede la producerea accidentului, intervalsuficient pentru ca urmele de alcooldin s`nge s\ dispar\. ~n roman,Kennedy nu este numit dec`t Senatorul[i, spre deosebire de adev\ratulTed Kennedy care declarase c\ a `ncercats\ o salveze pe femeie, scufund`ndu-sede mai multe ori dup\ ea,b\rbatul nu numai c\ nu vine `n ajutorulei, dar chiar se folose[te de eapentru a se elibera din cu[ca ce deveniseinteriorul automobilului. Apoi,tot el, vorbind la telefon cu un prieten,va min]i c\ femeia era beat\, „a devenittulburat\ (...), a apucat de volan [ima[ina a virat brusc ie[ind `n afara drumului“,nefiind a[adar dispus s\-[i asumenici m\car o parte din vin\, ceea ce`n realitate nu s-a `nt`mplat. ~n roman,victima este portretizat\ drept o fat\timid\, bulversat\ de prezen]a Senatorului(despre care `[i f\cuse lucrareade licen]\) `n carne [i oase at`t deaproape de ea, un b\rbat prezentabil,poate chiar [armant, dar care gre-[e[te tocmai dintr-o prea mare siguran]\de sine, pentru ca apoi, c`ndchiar ar avea nevoie de o asemeneacalitate, s\ se dovedeasc\ un la[.SEMNALIoan Petru Culianu, Eros [i magie `n Rena[tere. 1484, traducere din limba francez\ de Dan Petrescu,prefa]\ de Mircea Eliade, postfa]\ de Sorin Antohi, traducerea textelor din limba latin\ de Ana Cojan[i Ion Acsan, colec]ia „Biblioteca Ioan Petru Culianu”, Editura Polirom, 456 de pagini, 34.95 lei„Ne g\sim `n prezent la r\scrucea a dou\ epistemologii: prima, cu r\d\cini `nc\ `n epoca Luminilor,crede c\ progresul [tiin]ific este cumulativ [i c\ omenirea va sf`r[i prin a descoperi c`ndva Adev\rul;a doua, care nu exist\ dec`t de un sfert de secol, consider\ c\ toate viziunile asupra lumii s`nt valide,c\ toate se afl\ departe de Adev\r [i c\ `ntre ele nu exist\ continuitate. Conform acestei epistemologii,viziunea asupra lumii specific\ Rena[terii [i aceea a [tiin]ei moderne, de[i aflate `n succesiunecronologic\, ar fi pur [i simplu incomensurabile.{tiin]a renascentist\, c\reia `i s`nt examinate aici principiile generale, este un sistem coerent, `ntemeiatpe dimensiunea spiritual\, pneumatic\ a lucrurilor. Aceast\ dimensiune este una real\. S`ntoare atunci de asemenea reale opera]iile intersubiective, a c\ror existen]\ este afirmat\ de magie?~ntr-un anume sens, se poate spune c\ da.Dac\ `ns\ [tiin]ele renascentiste nu s`nt lipsite de o «valoare de `ntrebuin]are», de ce a trebuit s\ intervin\schimbarea revolu]ionar\ care, `ncep`nd cu secolul al XVII-lea, le-a tulburat [i apoi le-a distrus?Revolu]ia [tiin]ific\ european\ care a condus la anihilarea [tiin]elor renascentiste se bazeaz\ pefactori religio[i, lipsi]i de orice leg\tur\ cu [tiin]ele `nse[i. {i tot de c\tre religie s`nt antrenate societ\]ileeuropene `ntr-o aventur\ riscant\ ale c\rei consecin]e s`ntem `nc\ departe de a le putea evalua.“(Ioan Petru Culianu)C\t\lin Dorian Florescu, Zaira, traducere din limbagerman\ de Mariana B\rbulescu, colec]ia „TOP10+“, Editura Polirom, 456 de pagini, 16.95 leiCrescut\ pe o mo[ie din România anilor ’30 sub o-crotirea unei bunici [i a unui v\r, Zaira `mp\rt\[e[tecu acesta din urm\ pasiunea pentru teatru. R\zboiul[i fascismul, apoi venirea comuni[tilor schimb\`ns\ dramatic soarta familiei. O fug\ primejdioas\o poart\ pe Zaira, `mpreun\ cu so]ul [i fiica ei,`n Praga ocupat\ de tancuri, iar de aici la Washington.Ambi]ioas\ [i tenace, reu[e[te s\-[i construiasc\o via]\ nou\ printre str\ini, dar, la b\tr`ne]e,se va `ntoarce `n patrie, `n c\utarea unei vechi iubiripierdute. Un roman cu un final surprinz\tor, despreo dragoste imposibil\ care supravie]uie[te deceniilor[i soarta unei femei care, `n ciuda tuturor piedicilor,`[i ascult\ glasul l\untric `ntr-un secol al r\zboaielor[i al violen]ei.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 340 » 21 – 27 ianuarie 2012www.suplimentuldecultura.ro

RECOMANDAREFlorin Irimia: „Lua]i [i citi]i Oates. Nu numai c\ nu ve]i regreta,dar v\ asigur c\ e suficient\ o carte, pentru ca apoi s\ vre]i s\le citi]i pe toate“.11 «printre r`nduriViolul. O povestede dragosteLa[i se dovedesc [i b\ie]ii din NiagaraFalls, responsabili de violul din romanulcu acela[i nume. Victima lor esteTeena Maguire, o femeie singur\ [i mam\a unei fete de doisprezece ani, atacateam`ndou\, dar doar mama violat\,`n seara de 4 iulie 1996, `n timp cese `ntorceau acas\, travers`nd parculRocky Point. S`nt la[i pentru c\ nu serecunosc vinova]i, dup\ ce s`nt pu[i subacuzare, s`nt la[i pentru c\ atunci c`ndli se ofer\ ocazia, dau bir cu fugi]ii `nCanada, sau cel pu]in a[a se b\nuie[-te, c`nd doi dintre violatori dispar dela casele lor [i nimeni nu-i mai g\se[-te. ~n realitate, niciunul din criminalinu scap\ nepedepsit. Cel care se o-cup\ de asta este un poli]ist pe numeDromoor, cel care, lupt`nd `n r\zboiuldin Irak, „`ntr-o diminea]\ luminoas\,plin\ de n\luci `n de[ert, [i-a v\zutsufletul `ncovrig`ndu-se [i murind cao omid\ pe nisipul `ncins“. F\r\ s-osimpatizeze `n mod special pe femeiacare, violat\ [i b\tut\, „fusese l\sat\s\ moar\ pe sc`ndurile unui debarcadermizerabil“, Droomor `[i d\ seamade ineficacitatea justi]iei care, de[i poatei-ar fi g\sit vinova]i pe cei cinci, le-arfi dat ni[te pedepse mult prea mici `n compara]iecu faptele lor. Drept pentru careac]ioneaz\, specul`nd sl\biciunileagresorilor, care aproape `i `nlesnesc,f\r\ s\ vrea, uciderea lor.Nici Apa neagr\, nici Violul nu surprindprin intrig\. ~n ambele romane[tim de la `nceput ce se va `nt`mpla, chiardac\ poate nu exact cum se va `nt`mpla.Ce face cele dou\ nara]iuni interesanteeste stilul `n care s`nt istorisite, unstil incisiv, necru]\tor, care taie ca un bisturiu,cauz`ndu-ne r\ni aproape la fiecarepagin\. Detaliile s`nt, ca de fiecaredat\, poate cele mai importante.Ce-a g`ndit Kelly `nainte ca ma[ina s\sar\ de pe pod [i s\ plonjeze `n apa murdar\[i mai ales ce i-a trecut prin minte`n timp ce `[i a[tepta salvatorul s\se-ntoarc\ dup\ ea [i s-o scoat\ la mal.Nemiloas\, Oates ne descrie orele deagonie prin care trece femeia `naintes\-[i dea sufletul, indic`nd, `n subsidiar,c\ ar fi fost suficient ca b\rbatul numais\ `ncerce s-o salveze [i ar fi reu[it.Iar `n Violul, prozatoarea reu[e[te s\ intrenu doar `n pielea victimei, de unded\ glas ]ipetelor de dezn\dejde ale u-nui suflet torturat, dar [i `n cea a agresorilor,a corpurilor care tortureaz\.M`ndra fecioar\Chiar [i a[a, cel mai interesant volumr\m`ne dup\ p\rerea mea ultimul, M`ndrafecioar\, cel mai recent roman alautoarei (2010), `ntr-un fel tot o cartedespre victime [i tor]ionari, de[i dedata asta, cum spune englezul, with atwist. Katya este o adolescent\ de [aisprezeceani care, pe perioada verii,se angajeaz\ d\dac\ la o familie cu doicopii. Spre deosebire de feti]ele de carese-ngrije[te, copila provine dintr-ofamilie lipsit\ de noroc. De c`]iva ani ar\mas numai cu mama, care `([)i cheltuiebanii pe jocuri de c\r]i, iar tat\l,[i el c`ndva cartofor, a pl\tit cu via]apentru ni[te datorii neonorate. Poate[i din cauza asta, Katya nu are o imaginede sine prea bun\, consider`ndu-seneatr\g\toare, de[i b\ie]ii se uit\ la eacu priviri pofticioase. Intr\ `n scen\sexagenarul Marcus Kidder, scriitor[i pictor ratat, dar b\rbat cu bani, dispuss\ renun]e la c`teva sute de dolaridac\ `n schimbul lor c`[tig\ companiafetei pe care o roag\ s\-i fie model pentruc`teva tablouri, nimic deocheat, saunu de la `nceput, nu foarte. Str`mtorat\financiar, dar [i intrigat\ c\ un b\rbatat`t de distins [i manierat precumKidder pare s\ fie interesat de f\pturaei, Katya accept\, de[i este avertizat\c\ misiunea ei va fi `n final alta, cu multmai important\, „pozatul“ fiind doarun fel de `nc\lzire, o modalitate ca ceidoi s\ se cunoasc\ mai bine. Care estemisiunea h\r\zit\ de Kidder (Glume]ul,cum ar suna numele s\u `n traducere)nu are rost s\ spunem aici, de[i Glume-]ului nu-i arde deloc de f\cut glume.Dimpotriv\, tipul este o combina]ie bizar\de macabru [i suav, iar romanul,modul lui Oates de-a ne spune ceea ceunii poate [tiau, dar cei mai mul]i nu,c\ bl`nde]ea nu e inocent\, c\ generozitateae doar actul I din piesa Egoistul(sau Monstrul) [i numai Moartea e ceacu-un singur chip, hidos `ntotdeauna.A[adar, lua]i [i citi]i Oates. Nu numaic\ nu ve]i regreta, dar v\ asigur c\e suficient\ o carte, pentru ca apoi s\vre]i s\ le citi]i pe toate.BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBUJoyce Carol Oates, Apa neagr\, traducerede Cristina Ilie, colec]ia „BibliotecaPolirom. Proz\ XXI“, Editura Polirom,2011Joyce Carol Oates, Violul. O poveste dedragoste, traducere de Ioana Filat,colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“,Editura Polirom, 2011Joyce Carol Oates, M`ndra fecioar\,traducere de Daniela Rogobete, colec]ia„Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“, EdituraPolirom, 2011Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!SUPLIMENTUL DE CULTUR|SE AUDE LA`n fiecare vineri,de la 20.00Cu George OnofreiCrista Bilciu, laureat\ a PremiuluiNa]ional de Poezie „Mihai Eminescu“Bianca Bur]a-Cernat a ob]inut premiulT`n\rul Critic Literar pentru anul 2011Duminic\, 15 ianuarie, la Boto[ani, `n cadrulgalei prilejuite de s\rb\torirea zilei de na[tere apoetului Mihai Eminescu, Crista Bilciu a ob]inutPremiul Na]ional de Poezie „Mihai Eminescu“Opera Prima pentru volumul Poemadesnuda (Editura Cartea Româneasc\, 2011).Aflat la a XIV-a edi]ie, premiul i-a fost acordat[i poetului Andrei Dósa pentru volumulC`nd va veni ceea ce este des\v`r[it.Poetul Ion Mircea a primit Premiul Na]ionalde Poezie „Mihai Eminescu“ pentruOpera Omnia pentru anul 2011.Volumul de poezie Poema desnuda,c`[tig\tor al Concursului de Manuscrise alUniunii Scriitorilor din România, edi]ia 2011,este un poem dramatic ale c\rui personajeevolueaz\ `n jurul Bunicii – care cro[eteaz\ lanesf`r[it un ciorap-Axis Mundi – [i al Laurei,student\ la Litere. Prin muzicalitatea [i curgerealui n\valnic\, poemul, care poate p\readificil din cauza arhitecturii complexe, cap\t\o simplitate arhetipal\ sus]inut\ de personajele-tipuriumane recognoscibile cu u[urin]\.O poveste despre c`teva zile din via]a Laurei,scris\ `n cheie postmodern\, cu stil [i dezinvoltur\.Duminic\, 15 ianuarie 2012, `nAula Bibliotecii Centrale Universitare„Carol I“ din Bucure[ti,cu ocazia Zilei Culturii Na]ionale,s-a desf\[urat edi]ia a douaa Galei Tinerilor Scriitori/Carteade poezie a anului 2011. BiancaBur]a-Cernat a ob]inut premiulT`n\rul Critic Literar pentruvolumul Fotografie de grupcu scriitoare uitate: proza feminin\interbelic\, ap\rut recentla Editura Cartea Româneasc\.Juriul format din acad. EugenSimion, Bogdan Cre]u [i DanielCristea-Enache a oferit acela[ipremiu ex-aequo lui DorisMironescu, pentru volumulVia]a lui M. Blecher. ~mpotrivabiografiei (Editura Timpul).Juriul a acordat premiiurm\torilor c`[tig\tori:» Cartea de poezie a anului:Ioan Es. Pop, pentru volumulUnelte de dormit. Cu zece desenede Dumitru Gorzo (EdituraCartea Româneasc\);» T`n\rul Poet al anului2011: Medeea Iancu, pentruvolumul Divina tragedie (EdituraBrumar);» T`n\rul Prozator al anului2011: Paul Mihalache, pentruvolumul T`rg de arlechini (EdituraTracus Arte);» T`n\rul Scriitor al anului2011: {tefan Manasia, pentruvolumul Motocicleta de lemn(Editura Charmides).SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 340 » 21 – 27 ianuarie 2012www.suplimentuldecultura.ro

» 12printre r`nduriSE RESPINGERadu Jörgensen: „Romanul acesta e povestea unei victoriiob]inute `n condi]ii extreme, `ntr-un joc f\r\ reguli, vecin caabera]ie cu Portocala mecanic\“.Primul val: azilan]iiRadu Jörgensen, sau Radu Georgescu,s-a n\scut `n 1962, la Ia[i. Acumtr\ie[te `n Statele Unite ale Americii,dup\ mai bine de treisprezece anipetrecu]i `n Suedia. Este conferen]iaruniversitar `n Maryland, unde pred\matematica. Are mai multe traduceriCartea Româneasc\ a reeditat recent romanul.Este o edi]ie rev\zut\, ad\ugit\[i definitiv\, care p\streaz\ titlul manuscrisului,Se respinge, un titlu de altfelmult mai potrivit, sub semnul c\ruia stau`ntreaga ac]iune a romanului [i rela]iapersonajelor cu Autoritatea. Chiar dac\noua edi]ie aduce, la prima vedere,c`teva complet\ri doar sub aspect stilistic,iar destinul personajelor nu pare s\se fi schimbat, lectura romanului ne a-rat\ c\ Radu Jörgensen mai avea `nc\ceva de spus.Povestea este una tr\it\. Radu Jörgensenspune adev\rul despre primul val deemigran]i, nu vinde legende comuniste,cum fac al]ii: „Trecusem grani]a dormind,chiar a[a i-am r\spuns. A r`s [i c`ndmi-a pus pa[aportul `napoi `n m`n\mi-a spus mai po]i `nc\ s\ glume[ti [im`na ei cald\ a stat o clip\ `n m`na meadup\ ce actul cel verde cu cealalt\ m`n\`l trecusem `n buzunar... ~i pl\cuse, sea[teptase s\ aud\ «am trecut `not, amauzit pistoale p\c\nind `n urma mea»sau «am fost ascuns `n bordul fals aldin limba suedez\ [i a f\cut scenariulpentru Prive[te `napoi cu m`nie. RaduJörgensen face parte din primul val deemigran]i români de dup\ revolu]ie,despre care scrie `n Clovnul din lemnde gutui, romanul s\u de debut,ap\rut `n 1998 la Nemira.unui automobil» sau «am avut rani]a `nspate [i-un cu]it `n din]i», [i c`nd coloauzise «am trecut grani]a dormind»“.Azilantul sau „omul carea[teapt\ r\spunsul“Romanul despre exil al lui Radu Jörgensendescrie tr\irile unor oameni care[i-au p\r\sit ]ara dup\ revolu]ie [i au a-juns azilan]i `n Suedia. Azilantul este unemigrant, un str\in, un nou-venit, adic\„un om care a[teapt\ r\spunsul“, un omcare st\ `n fa]a Autorit\]ii la fel cum st\personajul lui Kafka `n fa]a legii.Fiecare azilant trebuie s\-[i motivezecererea de azil c`t mai bine,s\ furnizeze Noii Autorit\]i informa]iidespre evenimentele din acea]ar\ `ndep\rtat\ de unde venea,despre Vechea Autoritate, despreevenimentele la care a luat parte:„~n mod pervers, intervievatul eradeci chemat s\-[i diagnosticheze unfinal tragic, dac\ ar fi fost respins deNoua Autoritate [i obligat s\ se `ntoarc\la Cea Veche, de care abia fugise.Era o cruzime f\r\ nici o justificares\ presezi un om s\-[i imaginezepropriul s\u sf`r[it tragic“.Un roman kafkian, despre destinultragic al azilan]ilor, tr\it subsemnul lui „se respinge“, `n coloniaemigran]ilor.Radu Jörgensen, Se respinge,colec]ia „Proz\“, Editura CarteaRomâneasc\, 2011, 39.95 leiTREI R|SPUNSURI DE LA RADU JÖRGENSEN„O nou\ genera]ie de cititori are acum dreptuls\ vad\ ce s-a `nt`mplat cu noi-cei-de-la-revolu]ie“A]i urm\rit atent evolu]ia Autorit\]ii.Cum vi se pare NouaAutoritate `n raport cu ceaVeche?Noua Autoritate, entitatea a-ceasta abstract\ din Se respinge,este cea de care emigrantulromân se love[te `nSuedia. El a evadat, dac\vre]i, din ghearele Vechii Autorit\]i,est-europene, capabil\de o brutalitate f\r\ limite,[i a sperat c\ va `nt`lnistarea de libertate total\. Eibine, Noua Autoritate e nunumai abuziv\ ([i ea), dar [iduplicitar\: are experien]acre\rii unui haos birocratictotal, care s\-i permit\ deciziilecele mai aberante,d`nd concomitent senza]iade „cu m`inile curate“.Pentru cititorul român,care a fost martorul uneischimb\ri majore de regim`n 1989, jocul trecerii de la oAutoritate la cealalt\, ilustrat`n romanul Se respinge, poateavea `nc\ o conota]ie: el ar\mas pe loc din punct devedere geografic, român `nRomânia, fiind scutit de [oculcare a `nghe]at, a pietrificatcumva personajele romanului,de acord, dar `n jurul lui,treptat, codul de comportamental Autorit\]ii s-a schimbat.Cu oarecare cinism, justificat,cineva `mi spunea `ntoamn\ la Bucure[ti: eu amavut marea [ans\ de a fimartorul acestei alunec\ritreptate spre f\]\rnicie a sistemului.Corect! Cu accentpe „[ans\“, dar [i pealunec\ri „treptate“.Cineva care ar fi pututc\l\tori `n timp – dar nu `nspa]iu, r\m`n`nd pe loc, laBucure[ti sau la Ia[i sau la Timi[oara,dar pe loc – `ntreiarna lui 1989 [i, hai s\zicem, 2000, `ntr-o frac]iunede secund\, acel cineva arrealiza perfect panica [i zbuciumululterior al eroilor romanuluimeu `ntru `n]elegereaNoii Autorit\]i.Acel „trecusem grani]a dormind“`nseamn\ resemnaresau o altfel de revolt\?Romanul acesta, de[i iminentdinamic, se a[az\ la modulcuminte `ntre „Am trecutgrani]a dormind“, prima luifraz\, [i „un om care... trecusegrani]a dormind“, ceade `ncheiere. Eu zic c\ epovestea unei victorii ob-]inute `n condi]ii extreme,`ntr-un joc f\r\ reguli, vecinca abera]ie cu Portocalamecanic\.Prima fraz\ a venit de lasine c`nd m-am a[ezat lamasa de scris, `n fa]a uneima[ini mecanice ro[ii, `n ianuarie1993. Ulterior, ea m-aajutat s\ `n]eleg profilul personajuluiprincipal, cine esteel [i moralmente de undevine. El nu se vrea erou. Unlupt\tor, da, dar f\r\ aur\.Aceea[i fraz\ de debut nespune c\ e `ntr-un momentde lini[te interioar\. {i, dac\vre]i, de incon[tien]\. S-al\sat, s-a dat deja pe m`inileunui alt... zeu. Necunoscut.Nu-i mai pas\. Refuz\ s\-[imai fac\ probleme, a[a cumceilal]i c\l\tori din compartimentulde tren `nc\ `[i fac. Arealizat c\ prin aceast\ mutare,prin trecerea grani]ei(cu toate conota]iile posibileale termenului) a pierdutmai totul [i [i-a f\cut unplan de recl\dire a proprieiidentit\]i. P\str`ndu-[i valorile,principiile, schimb`nddoar – de[i e dureros, sigur,ca ziarist depinde de limba`n care g`nde[te [i scrie – coordonatelegeografice. Astasper\. Urmeaz\ apoi un lan]al aventurilor, `nt`lniri, prieteniif\cute [i desf\cute, tr\-d\ri ale propriilor principii,adapt\ri la regulile noului joc[i mai ales redescoperiri desine. Astfel `nc`t, pe finals`ntem l\sa]i ca cititori s\ `n-]elegem c\ a `nvins, descoperindtoate secretele „caracati]eimam\“, v\ aduce]iaminte, care e ea acum`ntr-un moment de panic\.Trecerea grani]ei dintreSuedia [i Norvegia cu ma[inaaceea c\reia prietenii `i spun„Oslo-Expressen“, de[i `n ilegalitate,se petrece [i ea penesim]ite, dormind. E dusacolo. E o victorie, `n sensul`n]elegerii jocului, o perioad\a acumul\rilor s-a `ncheiat, [io resemnare, dac\ vre]i, `nfa]a imposibilit\]ii de aschimba ceva major `n sistem,f\r\ a te schimba tu`nsu]i `ntr-o [i mai marem\sur\.Ce nout\]i aduce Se respingefa]\ de Clovnul din lemn degutui?Am lucrat atent pemanuscris `n 2011, dar numaipentru modific\ri de ordinstilistic. Nu am schimbatcu nimic destinul personajelor.De altfel, eu nu am rescrisniciodat\, nici atunci, `nanii ‘90, capitole. Am l\sattextul s\ se odihneasc\ atuncic`nd a fost nevoie, `n sertar,dar nu am rescris. N-amsim]it nevoia asta. ~n schimb,am considerat c\ o nou\genera]ie de cititori areacum dreptul s\ vad\ ce s-a`nt`mplat cu noi-cei-de-larevolu]ie.Pe unii `i potvedea, sigur, pe micul ecranzilnic, pe al]ii `n ziarul „Cancan“,de al]ii se ciocnesc `nmetrou sau `n supermarket,chiar f\r\ s\ [tie, dar mai e-xist\ un grup. Al celor care`n 1990, `n]eleg`nd jocurile,au ales calea exilului. Pentruei, depun eu, pe 450 depagini, m\rturie.Pagin\ realizat\de Bogdan RomaniucSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 340 » 21 – 27 ianuarie 2012www.suplimentuldecultura.ro

PINK FLOYD~N RO{UDumitru Ungureanu: „M-am pomenit `ntreb`ndu-m\ nu dac\ a[fi putut s\ scriu a[a ceva, ci – vorba cuiva mai celebru dec`tmine – dac\ a[ fi murit de fericire s\ fi scris?!“.13 «muzic\DIN NOU DESPRE CARTEA MUZICAL| {I UN VOLUM MERITORIU:Muzicieni români,biografii ascunse`n arhive...Nu mi-am f\cutniciodat\ iluzii desprecapacitatea redactorilorromâni de cartemuzical\, de dup\1989, de a distinge `ntrelucr\ri bune, interesante,meritorii, demne depublicat [i de promovatpe pia]a c\r]ii. Era dea[teptat ca democra]iacapitalist\ s\ bulversezevalorile, s\ modificeprofilul editurilor, alcomanditarilor [i alautorilor. Ce nu-miimaginam `ns\, `ncompara]ie cu trecutulblamat, era gradulextinderii incompeten]eieditoriale `n domeniulmuzical, al nep\s\rii fa]\de calitate [i alperpetu\rii sistemului depublicare pe bazarela]iilor [i a comenzilor„de sus“, c\rora nimeninu are curajul s\ leopun\ un veto.Mesajele, pu]ine, care `mi parvin din]ar\ la semnal\rile de discuri sau decarte `n aceast\ rubric\ nu fac dec`ts\-mi confirme c`t de ad`nc au fost s\-pate `n mentalul local a[a-zisele comandamenteale Securit\]ii [i m\sura `ncare, aproape genetic, aceast\ mo[tenirea fost transmis\ genera]iilor maitinere. Nu g\sesc aproape nici o diferen]\`ntre „sfaturile“ [i `ndemnurilece-mi erau transmise `nainte de 1989prin diver[i mesageri bine instrui]i `navans [i „sfaturile“ [i micile repro[uriactuale, ce `mi parvin prin email. {iatunci, [i acum repro[urile `mi spuneauc\ a[ vedea „totul“ doar `n negru,c\ nu a[ ]ine cont de greut\]ile [i„adev\rurile“ „obiective“, `n timp cemicile amenin]\ri m\ avertizau c\ m\fac „nepl\cut“ (ast\zi „ur`t“) de `nc\ opersoan\ mai mult sau mai pu]in influent\,cu care n-am avut niciodat\,SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)Victor ESKENASY, Praga[i este pu]in probabil s\ am vreodat\,treab\. „Sfaturile“ [i de ieri, [i de ast\zi`mi cereau/cer s\ v\d „[i lucruri bune“,s\ spun [i o vorb\ „bun\“, indiferentc`t de inept sau nereprezentativ esteopusul semnalat sau recenzat.Pu]ina carte muzical\, cu volume `ngeneral neglijent redactate, cu textef\r\ miz\ real\, publicate pe h`rtie decalitate, pe bani grei [i, `n urma unorcomenzi „de sus“, pe rela]ii de partid[i simpatii de clan, domin\ ast\zi `n raportcu rarele volume de interes real, cedemonstreaz\ sau confirm\ calit\]i decercet\tor adev\rat [i de talent scriitoricesc.Colac peste pup\z\, acesteadin urm\, cum este cazul recent ap\ruteilucr\ri a Ioanei Raluca Voicu-Arn\u]oiu,Muzicieni români, biografiiascunse `n arhive, apar `n tiraje confiden]iale,la Editura Universit\]ii dinBucure[ti. O editur\ al c\rei destin mizerabil[i incompatibilitate cu practicileeditoriale interna]ionale erau descriserecent, mai mult dec`t sugestiv,de Vlad Alexandrescu `n s\pt\m`nalul„22“ (www.revista22.ro/un-atentat-la-inteligenta-editura-universitatii-din-bucuresti-12934.html).Cu at`t mai mult ]in s\ v\ recomandcartea semnat\ de Voicu-Arn\u]oiu [icele cinci schi]e biografice pe care lecon]ine, ale unor personalit\]i ale muziciiromâne[ti (Mihail Jora, Paul Constantinescu,Alfred Alessandrescu,George Georgescu [i, mai ales, GeorgeEnescu). O serie de schi]e, unele dejacunoscute din publica]ii anterioare(`n „22“ [i revista „Muzica“, de exemplu),creionate cu precizie [i competen-]\, utiliz`nd ca noutate informa]iiledin dosarele de securitate ale personajelor`n cauz\, c`te au fost predate laCNSAS. Citi]i sau reciti]i Mihai Jora,un reper moral, pentru a `n]elege atmosferadogmatic\, calchiat\ pe modelulde g`ndire [i punitiv sovietic, aanilor ’50 `n lumea muzical\ româneasc\.Citi]i rezumatul dosarului Serviciuluide Informa]ii Externe al Securit\]ii,referitor la Enescu, pentru a `n]elegemaniera cvasi-diabolic\ de a-l „neutraliza“pe compozitorul b\tr`n [i bolnav,[i jocul dublu al unora din apropia]iilui, cum au fost avocatul Bedi]eanu laParis [i Romeo Dr\ghici la Bucure[ti.Spre deosebire de volumul semnat de LadislauCsendes, semnalat `n num\rultrecut din „Supliment“, cartea IoaneiVoicu-Arn\u]oiu merit\ citit\ [i reflectatla ea, put`nd fi considerat\ [i un `nceputde educa]ie istoriografic-muzical\la dispozi]ia genera]iilor tinere.O asemenea carte ar fi trebuit s\ a-par\ sub egida unei edituri adev\rate[i s\ aib\ o distribu]ie [i publicitate pemerit, devenind [i baz\ a unor posibile[i sigur utile dezbateri educativela Radio Cultural sau cel Muzical.Dar ce po]i s\ a[tep]i de la o lumecare `i inspir\, pe bun\ dreptate, prefa]atoruluic\r]ii, Octavian Nemescu,„g`nduri amare“ din care a[ cita pepost de epilog doar c`teva: „Oare dece `n aceast\ ]ar\ b`ntuie tradi]ionalaprejudecat\ c\ slujitorul muzicii elevateare doar accep]ia de l\utar, deom al culturii de rang inferior? [...] Dece intelectualii români cu ifose [i preten]ii(a[a-zi[i filosofi, litera]i etc.) nuascult\ dec`t muzic\ rock, pop, jazz,`n cel mai bun caz? Pentru foarte pu-]ini care se pretind melomani, istoriamuzicii s-a `ncheiat cu Mahler [i Bruckner,iar dac\ exist\ un compozitor românacesta este doar Enescu. [...] Ce tristevremuri, dup\ alte triste vremuri...“.~ntr-adev\r!*Ioana Raluca Voicu-Arn\u]oiu, Muzicieniromâni. Biografii ascunse `n arhive.Vol. 1 [cu un cuv`nt `nainte de OctavianNemescu]. Ars Docendi-Universitateadin Bucure[ti, 2011, 90 p.ROCKIN’ BY MYSELFDumitru UNGUREANUElogiul nebunieiN-am preten]ia c\ de]in vreocompeten]\ anume, `ns\ nu ezitc`nd afirm c\ Pink Floyd `n ro[u,romanul lui Michele Mari, este unelogiu demen]ial adus alien\rii.Stadiu sau stare a psihicului umansituat aparte, paralel ori `nopozi]ie cu lumea diurn\ [i vulgar-material(ist)\prin care semi[c\ majoritatea omenirii, nebuniapare cauza principal\ [i motiva]iaunei discografii `n lipsac\reia arta muzical\ contemporan\ar fi mai s\rac\. {i fiindc\ eun roman, iar eu am la activ c`tevatitluri, plus o fic]iune cu 10 e-roi ai bluesului, m-am pomenit`ntreb`ndu-m\ nu dac\ a[ fi pututs\ scriu a[a ceva, ci – vorba cuivamai celebru dec`t mine – dac\ a[fi murit de fericire s\ fi scris?! Os\ v\ mira]i, poate, c\ m-am apucata[a, tam-nesam, s\ enun]chestiuni ipotetice, pe care `ndeob[tepersoanele trecute de societate`n categoria „sona]i“ le r\-sucesc pe toate p\r]ile. Evident,nici eu nu s`nt prea zdrav\n lacap! Ba, dup\ opinia unora, oameninormali [i profesioni[ti, f\r\`ndoial\, care premiaz\ delatorii [i`nsc\uneaz\ lipsa de caracter cavirtute, a[ fi chiar t`mpit de-abinelea. A[a e, admit c\ respectabileleopinii s`nt exacte, corectepolitic [i circumscrise chivernisiriiunei cariere oarecare. ~n plus, pots\ recunosc f\r\ jen\, de c`nd m\[tiu n-am avut probleme s\ m\`n]eleg cu ciuda]ii, apuca]ii, z\lta]ii[i alte specimene din ceeace, `ntr-un limbaj mai apropiattemei rubricii, poate fi definit prin„suflet candriu“ (chiar [i depapugiu, conform c`ntecului). Celpu]in o perioad\, c`nd traversamzone controversate ale existen-]ei, nu eludam colocviile zurlii,sparte cu declara]ii cr`ncenede inamici]ie total\ [i definitiv\,ce dura vreo zi, dou\...Acum, de c`nd tr\iesc la umbraneputin]elor adiacentev`rstei [i-n comoditatea refuzuluide-a fi integrat vreunui sistemde rela]ii sociale, s`ntdeplin realizat: am g\sit solitudineagelationas\ a h\uluicosmic, r\coarea tranchilizant\generat\ de focul interiorve[nic, nu m\ deranjeaz\ nicihuietul mut al v`ntului ce scuturasalcia de sub fereastr\,s`nt... S`nt? Dar de ce vorbescdespre mine?Nu fac divaga]ii asupra discursuluipredominant al celuiatins de aripa unei zeit\]i desprecare exist\ studii de specialitate.Dar s`nt obligat s\constat c\, mai devreme sau mait`rziu, orice persoan\ cu astfel de puseuritinde s\ reduc\ dialogul la monolog,[i anume, `n chip ilustrativ,monolog despre sine. Po]i s\ i teopui [i s\-l comba]i cu argumentedintre cele mai felurite: omul repet\,ca un spion sovietic bine programat,aceea[i melodie, acelea[iidei, acelea[i fraze. Or, tocmai astanu-i specific celui care [i-a c`[tigatun statut mitologic [i respectul amilioane de maniaci ai perfec]iunii,cel despre care se poate spunedoar c\ a fost, este [i va r\m`ne„flautistul inocent de la poartadimine]ii“: Syd Barrett. Nici o figur\a rockului n-a c\p\tat auraaproape mistic\, obi[nuit\ mesageruluialtor lumi, str\lucirea catifelat\a „diamantului nebun“ [ifarmecul misterios al lumilor microscopice,`n care numai fiin]elecu `nsu[iri speciale pot p\trunde.Fantastica personalitate, ajuns\`ntr-un timp fantasma propriei e-xisten]e mundane, a dominat benefic(zice Michele Mori) traseulforma]iei Pink Floyd, `nc`t [i discurilecare p\reau programatic lucratepentru a-i alunga prezen]a i-ocertificau f\r\ dubiu.Michele Mori nu ]ine totu[i s\ neconving\ cu teoriile sale. ~ns\ convingeliterar. Cartea e valabil\. Profesiunea,legat\ exclusiv de literatur\,i-a permis lejer s\ preia deal]i autori c`teva trucuri verificate.Modelul v\dit este Faulkner, curomanul Pe patul de moarte. NiciJuan Rulfo cu al s\u Pedro Paramonu lipse[te, dar [i c`]iva italienipot fi chema]i ca sprijin estetic.Se mai `ndoie[te cineva c\rockul este cultur\?SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 340 » 21 – 27 ianuarie 2012www.suplimentuldecultura.ro

» 14slow/fast foodBUGETINSTINCT{IDECATASTROF|AUTOAP|RAREUn disaster movie care se respect\ trebuie s\ fie dotat cu unbuget consistent [i s\ se bazeze pe o schem\ extrem deeficient\: un eveniment catastrofal care este principalul punctde interes [i prezentat c`t mai explicit.Apocalipsa acum, `n 2012Cum s\ `ncepem acest nou an f\r\ s\ne ocup\m de cel mai important eveniment,sf`r[itul lumii, care ne a[teapt\r\bd\tor pe data de 21.12.2012?200 de titluridisponibileDrago[ CojocaruGenul disaster movie are o istorie lung\c`t cinematografia fiindc\, `nc\ de la primiipa[i `n via]\, cea de a [aptea art\ a`ncercat s\ transpun\ pe ecrane diverseevenimente catastrofice. Genul este popular[i, `n acela[i timp, bogat pentru c\se ocup\ de o gam\ imens\ de dezastreposibile, de la cele biblice (Potopul) [iantice (Pompei) la accidente [i crize nucleare,de la apocalipse planetare la celelocale (pr\bu[irea unui avion, erup]ia dela Krakatoa). Iar cinea[tii, `n timp, le-au`ncercat pe toate, limita]i fiind doar debugete [i tehnologie.Un disaster movie care se respect\trebuie s\ fie dotat cu un buget consistent(at`t pentru efecte speciale, c`t [ipentru o distribu]ie numeroas\ [i decalitate) [i s\ se bazeze pe o schem\ extremde eficient\: un eveniment catastrofalcare este principalul punct deinteres [i prezentat c`t mai explicit, `njurul lui construindu-se o re]ea de evenimentecare `nso]esc dezastrul [i carecombin\ c`t mai multe fire narative [i c`tmai multe personaje [i grupuri deoameni.Dup\ ce a fost exploatat intensivvreme de c`teva decenii, epuiz`nd unnum\r suficient de scenarii catastrofice,genul a cunoscut o revigorare la `nceputulanilor ‘70, intr`nd `n cea mai prosper\er\ a disaster movies-urilor, c`nd [i studiourileau b\gat mul]i bani `n astfel despectacole [i publicul era preg\tit pentruele. E vremea c`nd se fac filme desprevapoare (Poseidon) [i avioane blestemate(seria Airport), incendii, erup]ii etc. Evorba de filme de mare succes la public,care deseori au luat Oscar-uri pentruefecte speciale [i care aveau `n distribu]iemari nume de la Hollywood. ~n aceast\er\, un produc\tor specializat `n a[a cevaprecum Irwin Allen `[i c`[tig\ renumelede „Master of Disaster“.Un exemplu str\lucit al genului dedisaster movie al epocii este Infernul dinzg`r`ie nori, realizat de John Guillermin `n1974, av`ndu-i `n rolurile principale peSteve McQueen, Paul Newman, FayeDunaway, William Holden, Fred Astaire.Filmul se g\se[te la noi pe DVD, la fel caalte dou\ mari succese ale epocii,Aventurile vasului Poseidon (1972) [i Noiaventuri pe vasul Poseidon (1979), regizatede Irwin Allen [i av`nd un [ir ame]itorde mari nume pe generic: GeneHackman, Michael Caine, Sally Field,Telly Savalas, Peter Boyle etc.Ie[it din mod\ `n anii ‘80, genul revine`n linia `nt`i a cinematografelor de la jum\tateaanilor ‘90, cu un meniu vast descenarii catastrofice. Cele mai popularer\m`n, probabil, cele de natur\ cosmic\,a[a cum s`nt ele prezentate `n Impactnimicitor al lui Mimi Leder (o comet\izbe[te P\m`ntul) [i, `n aceia[i ani, `npopularul Armageddon al lui MichaelBay, `n care minerii cosmici condu[i deBruce Willis salveaz\ lumea de unasteroid.Roland Emmerich,distrug\torul de lumi alHollywood-uluiCel mai mare distrug\tor de lumi alHollywood-ului este germanul RolandEmmerich, specialist `n a fabrica, cu bugetem\runte, blockbustere care arat\ desute de milioane. Practic, din cele 10-11filme din filmografia lui, m\car 4 s`ntfilme despre dezastre, prezentate la oscar\ din ce `n ce mai mare.Seria `ncepe cu invazia planetar\ dinZiua independen]ei (v\ aduce]i aminte ceau f\cut extratere[trii din Casa Alb\?), `n1995, [i continu\, trei ani mai t`rziu, cuGodzilla, `n care monstrul atomic japonezeste resuscitat de americani pentru o catastrof\la o scar\, e drept, mai redus\,c\ci numai New York-ul este f\cut praf [ipulbere.Emmerich [i-a dat `ns\ `ntreaga m\-sur\ a talentului s\u de „planet killer“ cuUnde vei fi poim`ine?, antologia difinitiv\a tuturor armelor meteorologice pe carenatura le poate folosi `mpotriva noastr\din cauza `nc\lzirii globale: inunda]ii,tornade, `nghe]uri instantanee etc. Cefolos c\ oamenii de [tiin]\ s-au sim]itdatori s\ aten]ioneze c\ ceea ce se vedepe ecrane e doar Hollywood? – filmul afost o poz\ foarte bun\ de fluturat `nepoc\, `n campaniile ecologiste. Cu unsucces de public pe m\sur\.Abia anul trecut `ns\, Roland Emmerichavea s\ dea versiunea sa definitiv\asupra apocalipsei `n marele succes2012, care porne[te de la celebreleprofe]ii maya pentru a `mbina `ntr-ununic scenariu cam tot ce se poate imagina`n materie de distrugere global\ saude teorie a conspira]iei pe aceast\ tem\(boga]ii lumii [tiu de catastrofa ce st\ s\vin\ [i `[i preg\tesc `n secret salvarea).Filmul se g\se[te la noi [i `ntr-o edi]iespecial\ pe dou\ discuri ce con]ine multescene t\iate la montaj [i un sf`r[italternativ.Japonezii [i disaster movies~n afara Hollywood-ului, trebuie notat\apetitul pentru disaster movies al japonezilorc\rora trauma exploziilor nuclearele-a sugerat seria de filme cu mon[trigigantici de tipul Godzilla, Gamera etc.~n anii ‘70 avea un imens succes filmulScufundarea Japoniei, bazat pe unbestseller local ce specula la maximumnelini[tile seismice proprii arhipelaguluinipon. ~n 2006, a fost realizat un remake,pentru ca, `n 2011, japonezii s\ suportepe pielea lor o versiune redus\ la scar\,din fericire, a acestui scenariu.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 340 » 21 – 27 ianuarie 2012www.suplimentuldecultura.ro

TREI SURORIOlti]a C`ntec: „P\cat de eforturile actorilor, care de-a lungul uneicariere nu se `nt`lnesc prea des cu roluri de asemenea calibru. Crea]iainterpretativ\ le-a fost pus\ `n dificultate de contradic]ia dintre ce arfi trebuit s\ fie personajele [i ce i-a f\cut regizorul s\ fie“.15 «slow/fast foodCehov luatpeste picior~nceputul anului aad\ugat pe afi[ulTeatrului Na]ional„Vasile Alecsandri“ dinIa[i un clasic, A.P. Cehov,[i un titlu frecventat,Trei surori, proiectasumat de directorulgeneral al institu]iei.Regizor la baz\, Cristian Hadji-Culeaa avut o `ndelungat\ perioad\ sabatic\,de aproximativ un deceniu, Azilulde noapte montat tot la Ia[i, `n 1997,fiind considerat un soi de c`ntec deleb\d\ profesional, nu foarte reu[it, dup\care realizatorul s-a `ndep\rtat deramp\ `n favoarea func]iilor publice.Cea mai important\ demnitate a fost dedirector la Televiziunea Român\, unde`n mandatul s\u, printre alte m\suri, aeliminat din gril\ emisiunile de teatru!Vremelnic, a fost [i cadru didactic laUNATC Bucure[ti. Dup\ o pauz\ de crea]iede unsprezece ani, la vreo dou\sezoane de la instalarea `n frunteaNa]ionalului ie[ean, Hadji-Culea `[i redescoper\subit dragostea pentru scen\.~n 2008, a montat la Cluj Ace[ti nebunif\]arnici, de Teodor Mazilu, un spectacolla care a repetat foarte mult, dar care aie[it repede din repertoriu, nefiind bineprimit de public [i critic\; dup\ ce [i-af\cut m`na pe Some[, a lucrat Zeul m\-celului la Studioul de la TNI, mai degrab\un spectacol f\r\ regie, urmatacum, la sala Cub, de acest Cehov.Vicii de logic\ elementar\a spectacoluluiSub preten]ia de aducere la zi, versiuneasa regizoral\ mistific\ nejustificatestetic Trei surori. A[a-zisa `nnoire pleac\de la o nou\ traducere, a MarianeiVraciu, care face, afl\m de pe afi[, [i a-daptarea, numai c\ nu se remarc\ schimb\risemnificative fa]\ de t\lm\cirileexistente. Realizarea unei noi traduceripresupune corectarea unor eventualedesuetudini din versiuni precedente,acum `ns\ opera]iunea e insesizabil\.Hadji-Culea scutur\ cu insisten]\ textulde `nc\rc\tura filosofic\, prefer`ndcaricaturizarea personajelor, ironizareanefericirilor generate de inadecvareaindividual\ la un context socialconstr`ng\tor. A[a cum `i `nf\]i[eaz\,eroii s`nt s\r\ci]i: Olga e melodramatic\,Ver[`nin un exaltat, Andrei e dezechilibrat,Nata[a nimfoman\, Tuzenbahe un ludic care execut\ numere de magie[i tot a[a. Coté-ul erotic e exagerat –DATUL ~N SPECTACOLOlti]a C~NTECOlga face un scurt num\r de striptease,Andrei se expune `n chilo]i, planturoasaNata[a `i controleaz\ b\rb\]ia prinpalpare! S`nt g\selni]e `ns\ilate, cheiaderiziunii disip`nd complexitatea [i misterulcaracterelor cehoviene. La experien]ascenic\ din CV-ul lui CristianHadji-Culea s`nt impardonabile viciilede logic\ elementar\ a spectacolului:se vorbe[te despre o sob\ care duduie,iar `n scen\ se afl\ dou\ radiatoare incandescente;se aude o replic\ desprear]ari, brazi [i mesteceni, iar pe fundale ditamai wall paper-ul cu o livad\ demeri (m\car de-ar fi fost de vi[ini!). {ite-ai fi a[teptat la solu]ii mai subtiledec`t peturi pentru scena incendiului,de pild\, ori c\ratul de c\tre figuran]ia ma[inii de z\pad\ mascat\ `ntr-unuria[ panou transparent.P\cat de eforturile actorilor, carede-a lungul unei cariere nu se `nt`lnescprea des cu roluri de asemenea calibru.Crea]ia interpretativ\ le-a fost pus\`n dificultate de contradic]ia dintre cear fi trebuit s\ fie personajele [i ce i-af\cut regizorul s\ fie. Montarea e subminat\[i de lipsa unit\]ii stilistice, e-lementele constitutive merg`nd fiecare`n legea lui: partea de vorbe se audeintegral, la punct [i virgul\, conserv`ndrealismul; e didacticist\ [i redundant\,`ntruc`t ceea ce roste[te actorul e dublatprintr-un gest ori printr-o ac]iune; scenografiae concentrat\ pe simboluri,domin`nd obsesia plec\rii la Moscovasugerat\ de un mobilier vechi, `mpachetat,gata de expediere, l\zi [i multegeamantane (ce dau un straniu sentimentde déjà vu `n Uria[ii mun]ilor al luiPurc\rete); interpretarea se a[az\ `nacute `nc\ de la primele secven]e; muzica,o compozi]ie original\, e de fapt opartitur\ s\rac\, de numai c`teva acorduricare se tot repet\.O lectur\ regizoral\eronat\SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 340 » 21 – 27 ianuarie 2012Spectacolul acesta e plasat `ntr-un registrunemotivat `n vreun fel de litera orispiritul piesei. ~n numele unei pretinseoriginalit\]i, Cehov este pur [i simpluluat peste picior, cobor`t `n rizibil, s\r\-cit de metafizica profund\ ce-i caracterizeaz\opera. E un neajuns structuralcauzat de o lectur\ regizoral\ eronat\.Aceast\ montare cu Trei surori`l dinamiteaz\ pe Cehov, arunc`ndu-l`n derizoriu [i grotesc sub pretextulrevizit\rii inovative a unui clasic.VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDEBOBIAutoriza]ie onlineGata, eram hot\r`t s\ fac cum zicenevasta. Vom sparge pu[culi]a. Os\ pun pavele `n curte [i o s\ torntemelioar\ la gardul din deal. ~ntrei zile e gata. ~i chem pe Milu [ipe Jan, cuplul teribil de muncitoricu ziua buni la toate. Buni, darcerta]i cu igiena. Adic\ nu-i po]iprimi `n cas\, fiindc\ put. Trebuies\ le creezi confortul `n natur\,asta presupun`nd [i construc]iaunui veceu clasic de fundulgr\dinii. Ca s\ nu apar\ discu]iicu vecinii, c\ de ce fac veceu`ntre f`nt`ni, am zis c\ cel maibine ar fi s\ cer autorizare de laprim\rie.Mi s-a spus c\ cu din astea seocup\ doamna Ceap\ Gherghina,de la camera 504. ~n dreptul u[iirespective st\tea `ns\, bine `nfipt,un nene. S-a recomandat `n persoanalui Ceap\ Constantin, so]ulfunc]ion\resei. Sub nici o form\nu putea s\ m\ lase s\ intru, `ntruc`tso]ia se afla `n mijlocul uneifructuoase sesiuni de videochat.Bun, zic eu, dar veceul meu?Trebuia s\ discut cumva cudoamna Ceap\. Am cerut c`tevadetalii de la vajnicul p\zitor alu[ii, care mi-a scris repejor unbile]el cu instruc]iuni. ~ntorsacas\, `n fa]a calculatorului, amtastat www.wethornykitty.com.Mi-au cerut seria cardului [i mi-auf\cut cont de utilizator. Am accesatsec]iunea chat [i din lista denume am selectat Pamela.Mi-a ap\rut pe monitor doamnaCeap\, `ntr-un ilic de l`n\, cus`nii sco[i [i machiat\ ca o rapandul\.~n dreapta ecranului `i trimiteaumesaje scrise al]i utilizatori,evident mult mai experimenta]idec`t mine. Cel mai activ eraAdres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111Senior editor:Lucian Dan TeodoroviciRedactor-[ef:George OnofreiRedactor-[ef adjunct:Anca BaraboiSecretar general de redac]ie:Florin IorgaRubrici permanente:Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r),Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu PavelGheo, Veronica D. Niculescu,Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu.Carte:Doris Mironescu, C. Rogozanu,Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,Bogdan Romaniuc.SpankyMike, care o ]inea una [ibun\: Show pussy!!! Show pussy,bitch!!!. Eu, mai timid, dar totu[icu un veceu de construit, `ncep s\scriu...Bobidumitra[: S\rut m`na,doamna Ceap\! De la so]ul amadresa. Dumitra[ s`nt.Pamela: Da, domnul Dumitra[.SpankyMike: Yes, bitch, showpussy now!!!!Bobidumitra[: M\ scuza]i dac\v\ deranjez, dar v-am c\utat [i nuam putut intra.Pamela: Da, e [eful plecat lajude] [i pot s\ stau mai mult pechat. Mai fac [i eu un ban, c\ amfata la liceu [i toate cost\. Sta]inumai pu]in, c\ m\ freac\ americanul\sta.SpankyMike: talk to me,bitch!!!Pamela: yes, Mike, I showpussy, You got hard cock.SpankyMike: See pussy, doggy,I pay, bitch!Pamela: Spune]i ce problem\ave]i, c\ tre s\-i ar\t fofo, s\ nuse delogheze.Bobidumitra[: Eu vreau autoriza]ie,s\ fac un closet `n gr\din\.Gabriel Dumitra[, Valea Lupului111.Pamela: Imediat. M\ scuza]i c\m\ dezbrac. Brr, ce frig e!{i, frec`ndu-se cu m`na st`ng\`n locuri evident pe placul luiSpankyMike, doamna Ceap\`ncepu s\-mi scrie autoriza]ia.Pamela: gata, trece]i luni s\ oridica]i de la registratur\.Bobidumitra[: mul]umesc frumos!Pamela: numai bine, s\n\tate!SpankyMike: yeah, nicepussy!!! stick finger, bitch!!!Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu„Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\cu „Ziarul de Ia[i“.Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.Caricatur\:Lucian Amarii (Jup).Grafic\:Ion Barbu.TV:Alex Savitescu.Actualitate:R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu,Elena Vl\d\reanu.Publicitate: tel. 0232/ 252294Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112Abonamente: tel. 0232/214100Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luniTipar: Print MulticolorResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\www.suplimentuldecultura.ro

» 16slow/fast foodBALZAC-ULLUI RODINLuiza Vasiliu: „Mi-ar fi fost imposibil s\ nu fiu cucerit\ devorbele at`t de calde [i de juste ale acestui domn care seam\n\pu]in cu Balzac-ul lui Rodin [i care insist\ c\ e desenator«umorist», nu «umoristic»“.SempéEN}ICLOPEDIAENCARTALuiza VASILIUNu am absolut nici o mustrare decon[tiin]\ [i nici o re]inere `n a declarac\ cel mai fermec\tor [i mailucid interviu pe care l-am citit `n ianuarie2012 se g\se[te `n „Lire“-uldin decembrie 2011 – ianuarie2012 [i i-a fost luat desenatoruluiSempé de Philippe Delaroche [iPascal Ory. Sempé e desenatorulmeu preferat, e adev\rat, iar aventurilemicu]ului Nicolas le citeamc`nd de-abia [tiam s\ spun „hapciu“`n francez\. Chiar dac\ lucrurilen-ar fi stat a[a, mi-ar fi fost imposibils\ nu fiu cucerit\ de vorbeleat`t de calde [i de juste ale acestuidomn care seam\n\ pu]in cuBalzac-ul lui Rodin (sau poate-idoar foarte t`rziu c`nd scriu euEn]iclopedia de fa]\), care insist\c\ e desenator „umorist“, nu „umoristic“,[i care m-ar face s-o `ntindchiar acum la Paris, ca s\ v\dexpozi]ia Un peu de Paris etd’ailleurs de la Hôtel de ville. ~norice caz, Parisul nu mai e ce-a fostde c`nd au disp\rut autobuzele cuplatform\, dar mai ales „gustul pentrubonomie“ al parizienilor. Decis\ nu ne par\ r\u c\ nu putem plecape loc la Paris. Avem interviuldin „Lire“, ca o p\tur\ pufoas\ carene ]ine de cald. {i cum s\ nu-]ifie bine [i cald c`nd afli c\ Sempé,autorul a 105 coperte pentru „TheNew Yorker“, a fost ani de zile paralizatde fric\ atunci c`nd era sunatde editorii newyorkezi, pentruc\ nu prea vorbe[te engleza ([i ceu[urare, ce salvare, c`nd a aflat c\noul director artistic al publica]ieiera o fran]uzoaic\!)? Cum s\ nu tealin]i de `nc`ntare c`nd cite[ti c\Sempé `l iube[te pe Tati, iar Tati aexclamat odat\, r\sfoindu-i desenele[i oprindu-se asupra unuia: „P\i\sta e-un Tati din cap p`n\-n picioare!“?Dup\ care Sempé spunec\ „j’étais dans mes petits souliers“,un fel de „m\ f\cusem micmic de tot de ru[ine“. Cum s\ nute emo]ionezi c`nd vorbe[te despreeroismul oamenilor obi[nui]i, desprecurajul doamnelor `n v`rst\care-[i `mping r\bd\toare caddie-ulpe str\zi, despre oamenii care-s mici[i problemele lor care-s mari, despreun desen la care lucreaz\ uneori [idou\ luni de zile, despre cum `iplace Satie, dar nu [i Berlioz? Cums\ nu torci ca o pisic\ `n somn c`ndpoveste[te c\ ultimul vis de care-[iaduce aminte e cu Duke Ellington,cu ei doi c`nt`nd la patru m`iniSatin Doll? Cum, cum?Prinse din zborFILMIulia BLAGAAzi n-am nici o premier\mai special\ despre cares\ vorbesc. Am epuizatmai multe filme noi s\pt\m`natrecut\ (c`nd amscris `n mare vitez\ pentruc\ uitasem de rubric\ [irevista trebuia trimis\ latipar; e prima oara c`nd mise `nt`mpl\!), a[a c\ lu\mo pauz\. A[a cumprofesorii, c`nd ajung cumateria la zi, `[i rezerv\ oor\ pentru a face cu eleviiceva `n afara programei(chiar dac\ sun\ a joac\),eu o s\ scriu dou\ vorbe,trei prostii despre alte filmepe care le-am (re)v\zut recent,dar nu `n cinematografeleromâne[ti.The Great Waldo PepperThe Great Waldo Pepper (1975) `ncepea[a cum trebuie s\ `nceap\ oricefilm despre zbor. Aparatul de filmat nearat\ c`teva ipostaze ale unei localit\]ilini[tite de la ]ar\, sc\ldate `ntr-olumin\ ca mierea, [i peste toat\ lini[-tea aia se aude deodat\ un zumz\itcare se tot amplific\. Cine alearg\ lageam de c`te ori aude un avion sau unelicopter [tie ce vorbesc. Filmul luiGeorge Roy Hill, `n care Robert Redford– t`n\r [i frumos – joac\ rolul lui„the second greatest flyerin the world“, combin\pasiunea pentru zborcu nostalgia `nceputurilor[i cu aventura.Cred c\ e u-nul dintrecele mai frumoase filme despre avia]ief\cute p`n\ acum (are mult\ adrenalin\`n secven]ele aeriene), iar sf`r[itullui seam\n\ cu cel din Marele albastru/Legrand bleu. Prin anii ’30,interzic`ndu-i-se s\ mai zboare din pricinaunui accident petrecut `ntr-un zborde acroba]ie (a[a `[i c`[tiga existen]a),Waldo Pepper ajunge la Hollywood undese angajeaz\ cascador (sub alt nume)[i `l cunoa[te la film\rile unei produc-]ii despre Primul R\zboi Mondial chiarpe idolul s\u, Ernst Kessler, despreale c\rui ispr\vi obi[nuia s\ mint\ `nfa]a necunoscu]ilor, d`ndu-se drept adversaral acestuia (de fapt, Pepper nuluptase `n r\zboi, ci fusese doar instructorde zbor). Deci `n ultima secven]\,Kessler [i Pepper, care `[i mirosaceea[i nebunie de cum se cunosc,renun]\ la a mima lupta aerian\ angaj`ndu-se`ntr-o lupt\ pe via]\ [i pemoarte. ~[i stric\ reciproc avioanele [i,c`nd `[i dau seama c\ nu mai au nicio [ans\ s\ le aduc\ la sol `ntregi, `[i flutur\m`inile, o ia fiecare `n alt\ direc-]ie [i gata filmul! Jacques Mayol porne[-te la sf`r[itul lui Le grand bleu drept`nainte prin ocean, urm\rind c`nteculunui delfin. ~n aer, Pepper trage deman[\. Ca o coinciden-]\, [i adev\ratul JacquesMayol, carei-a servit lui LucBesson drept model[i consultantpentru film, [iErnst Udet, carea inspiratpersonajulErnst Kessler,s-auBeginners,de MikeMills. Cu:EwanMcGreggor,ChristopherPlummer,MelanieLaurentsinucis, presiunea care i-a adus aiciav`nd `ns\ motive diferite.Nu g\sesc alt comentariu mai bundec`t poemul lui W.B. Yeats, An IrishAirman Foresees His Death, scris `nonoarea unui aviator mort `n PrimulR\zboi Mondial:„I know that I shall meet my fate/Somewhere among the clouds above;/Those that I fight I do not hate,/ Thosethat I guard I do not love;/ My countryis Kiltartan Cross,/ My countrymenKiltartan’s poor,/ No likely endcould bring them loss/ Or leave themhappier than before./ Nor law, nor dutybade me fight,/ Nor public men, norcheering crowds,/ A lonely impulseof delight/ Drove to this tumult in theclouds;/ I balanced all, brought all tomind,/ The years to come seemed wasteof breath,/ A waste of breath the yearsbehind/ In balance with this life, thisdeath“.Acei oameni minuna]i [ima[inile lor zbur\toareAcei oameni minuna]i [i ma[inile lorzbur\toare/Those Magnificent Men intheir Flying Machines (1965) e adorabil,chiar dac\ mult diferit de filmullui George Roy Hill. Am verificat cu c`]ivaprieteni [i cunoscu]i, [i to]i `[i aducaminte de acest film al lui Ken Annakincu un „Aaahhh!...“ prelung careprecede rememorarea oric\rui momentdin film. Ac]iunea se petrece cupu]in `naintea Primului R\zboi Mondial,c`nd toat\ lumea era `nnebunit\de avia]ie, iar concuren]a dintre ]\riera pe acest plan destul de acerb\. Filmule o comedie despre o competi]ieorganizat\ `n Marea Britanie, ai c\-rui concuren]i principali s`nt individualiza]ica `n bancurile cu rusul, englezul,americanul [.a.m.d. Pe l`ng\pilotul italian (Alberto Sordi) cu [aptecopii, a c\rui nevast\ pl`nge de c`teori el se urc\ `n avion, pilotul francez(Jean-Pierre Cassel) care vede aceea[ifemeie `n toate femeile pe carele cunoa[te sau americanul (StuartAcei oameni minuna]i [i ma[inile lorzbur\toare/Those Magnificent Men in their FlyingMachines Or How I Flew from London to Paris in25 Hours 11 Minutes, de Ken Annakin. Cu: StuartWhitman, Sarah Miles, Robert MorleyWhitman) care pare ]\ran, dar e integru[i generos, l-am reg\sit cu marepl\cere pe Robert Morley, actor britanicfolosit mai mult `n roluri secundare[i c\ruia pu]ini regizori i-auspeculat umorul nebun. Normal c\ nue pilot aici (fizicul de dul\u cu b\rbiedubl\ [i `ncetineal\ `n mi[c\ri nu-l recomanda),ci tat\l bogat al emancipateieroine interpretate de Sarah Miles(pentru care se ceart\ pilotul britanic[i cel american). Un aer de bun\dispozi]ie nevinovat\ [i desuet\ `nso]e[tefilmul de la `nceput [i p`n\ lasf`r[it, iar avioanele s`nt at`t de frumoase,[i chiar zboar\! – de[i unelepar decupate din primele caiete alefra]ilor Wright.BeginnersBeginners nu e un film cu avioane,dimpotriv\ chiar. E realizat de un cineastamerican independent, Mike Mills(care a fost prezent anii trecu]i `n competi]iaBerlinalei cu Thumbsucker).Am auzit despre el c\ ar fi dr\gu],p`n\ l-am v\zut. Trailerul `]i crea impresiaunei comedii, iar filmul e tristca o zi noroas\. Ewan McGregor tocmai[i-a pierdut tat\l – interpretat `nflashback-uri de Christopher Plummer–, iar `nt`lnirea cu o t`n\r\ maideosebit\ (Melanie Laurent), `naintede a-l ajuta s\-[i dep\[easc\ trauma,trebuie s\ `l scufunde p`n\ la g`t `n ea.~nainte de a se `mboln\vi de cancer,tat\l recunoscuse `n fa]a fiului c\ fusesetoat\ via]a gay. Secven]ele `ncare Christopher Plummer se bag\ `nseam\ pe l`ng\ b\rba]i mai tineri auun aer foarte comic (Plummer e, ca deobicei, foarte bun, plus c\ rolul `l face[i mai simpatic), dar trauma fiului[i, mai ales, dificultatea acestuia de ase angaja `ntr-o rela]ie s`nt cam plicticostratate. Mike Mills a avut un subiectbun, dar filmul e pasabil.The Great Waldo Pepper, de George RoyHill. Cu: Robert Redford, Margot Kidder,Susan SarandonSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 340 » 21 – 27 ianuarie 2012www.suplimentuldecultura.ro