Drum Expres Sibiu-Fagaras - Sibiul.ro

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Piceetum abietis), de jnepenişurile cu afin (Vaccinio-Pinetum mugi), de pajişti depăiş (Potentillo ternatae-Festucetum sudeticae, Campanulo abietinae-Festucetumrubrae), de buruienişuri de steregoaie (Veratretum albi) şi de omag (Aconitetumtaurici) şi de tufărişuri de bujor de munte cu afin (Rhododendro-Vaccinietum).Starea de conservare a ariei protejate este relativ bună. Principalele aspectenegative le constituie turismul neecologic, depozitarea deşeurilormenajere,păşunatul excesiv şi vânătoarea şi braconajul la capra neagră.Valea BaliiÎntinsă pe o suprafaţă de 180 ha, rezervaţia mixtă este limitată la sud de vârfurileVânatoarea lui Buteanu (2.508m), Capra (2.450m) şi Paltinu Mare (2.480), la vestde Muchia Buteanu, iar la est de Muchia Bâlea.Rezervaţia include lacul glaciar Bâlea. Acesta se află la 2.034 m altitudine, are osuprafaţă de 46.508 m2 şi o adâncime maximă de peste 11 m şi este cel mai marelac glaciar din Munţii Făgăraş.Aspectului peisagistic unic dat de crestele abrupte cu grohotişuri şi stânci golaşe,de creste cu vârfuri semeţe ce se oglindesc în apa limpede a lacului Bâlea, i seadaugă o floră şi faună caracteristică etajului alpin al Carpaţilor.Vegetaţia este reprezentată de grupări de specii saxicole, în primul rând de feriguţe(Asplenio-Cystopteridetum fragilis), de ochii şoricelului cu flămânzică (Saxifragomoschatae-Drabetum kotschyi), de iarbă roşioară (Silenetum dinaricae) şi defitocenoze caracteristice zăcătorilor de zăpadă: sălcii pitice (Salicetumherbaceae,Salicetum retusae) rogoz (Caricetum pyrenaicae), la care se adaugăcenozele fontinale de muşchi cu ochii şoricelului (Philonotido-Saxifragetumstellaris).În vegetaţia păşunilor abundă păişul (Potentillo ternatae-Festucetum sudeticae),buruienişurile de omag (Aconitetum tauricii) si tufişurile de jneapăn cu afin(Vaccinio- Pinetum mugi) şi de bujor de munte cu afin (Rhododendro-Vaccinietum).Dintre speciile de plante de o deosebita însemnătate se remarcă în primul rând pecele endemice în Carpaţi: romaniţa de munte (Achillea schurii), omagul (Aconitumhosteanum), coada vulpii (Alopecurus laguriformis), căldăruşa (Aquilegeatranssilvanica), ovăsciorul de munte (Helictotricon decorum), clopoţeii (Campanula215