Drum Expres Sibiu-Fagaras - Sibiul.ro

More documents

Recommendations

Info

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Valea BaliiCalcarele eocene de la Turnu Rosu – PorcestiSuvara SasilorParcul Natural Dumbrava <strong>Sibiu</strong>luiGolul Alpin al Muntilor <strong>Fagaras</strong> intre Podragu si SuruAria protejată Golul Alpin al Munţilor Făgăraş se întinde pe faţă nordică a acestormunţi, ocupând o suprafaţă de 6.989 ha din sectorul glaciar central al masivuluifăgărăşan cuprins între Vf. Suru (2283 m) şi Vf. Podragu (2462 m). Din punct devedere geologic aria este caracterizată prin marea extindere a şisturilor cristaline(predominant şisturi cenuşii-verzui) şi în primul rând a micaşisturilor cu muscovit(mică albă) şi biotit (mică neagră), a şisturilor amfibolice şi a gnaiselor. Izolat aparcalcare cristaline şi dolomite (Jgheabul Văros din Valea Doamnei).Aici există cea mai mare densitate a reţelei hidrografice din Munţii Carpaţi (0,8km/km2) şi o foarte mare energie a reliefului 1400m-1850m /10 km.Relieful este spectaculos graţie vârfurilor înalte de peste 2.000 m (Suru, Budislavu,Ciortea, Scara, Şerbota, Negoiu, Laiţa, Paltinu, Vânătoarea lui Buteanu, Podragu,etc.) a căldărilor glaciare, majoritatea cu lacuri glaciare (Lacul Avrigului, LaculDoamnei, Tăul lui Buteanu, Lacul Bâlea, Lacul Podrăgel, Lacul Podragului).Solurile cele mai răspândite sunt cele humisilicatice podzolite, litosolurile, solurilebrune podzolice şi turbăriile.Aici există cea mai mare densitate a reţelei hidrografice din Munţii Carpaţi (0,8km/km2) şi o foarte mare energie a reliefului 1400m-1850m /10 km.Vegetaţia existentă în parc are caracter arctic-alpin, cele mai reprezentativeasociaţii fiind cele saxicole: feriguţe (Asplenio-Cystopteridetum fragilis), iarbăroşioară (Silenetum dinaricae) şi cele caracteristice zăcătorilor de zăpadă sălciipitice (Salicetum herbaceae, Salicetum retusae) rogoz (Caricetum pyrenaicae), lacare se adaugă cenozele fontinale de muşchi cu ochii şoricelului (Philonotido-Saxifragetum stellaris).Alte asociaţii caracteristice sunt reprezentate de molidişurile cu afin (Vaccinio-214
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Piceetum abietis), de jnepenişurile cu afin (Vaccinio-Pinetum mugi), de pajişti depăiş (Potentillo ternatae-Festucetum sudeticae, Campanulo abietinae-Festucetumrubrae), de buruienişuri de steregoaie (Veratretum albi) şi de omag (Aconitetumtaurici) şi de tufărişuri de bujor de munte cu afin (Rhododendro-Vaccinietum).Starea de conservare a ariei protejate este relativ bună. Principalele aspectenegative le constituie turismul neecologic, depozitarea deşeurilormenajere,păşunatul excesiv şi vânătoarea şi braconajul la capra neagră.Valea BaliiÎntinsă pe o suprafaţă de 180 ha, rezervaţia mixtă este limitată la sud de vârfurileVânatoarea lui Buteanu (2.508m), Capra (2.450m) şi Paltinu Mare (2.480), la vestde Muchia Buteanu, iar la est de Muchia Bâlea.Rezervaţia include lacul glaciar Bâlea. Acesta se află la 2.034 m altitudine, are osuprafaţă de 46.508 m2 şi o adâncime maximă de peste 11 m şi este cel mai marelac glaciar din Munţii Făgăraş.Aspectului peisagistic unic dat de crestele abrupte cu grohotişuri şi stânci golaşe,de creste cu vârfuri semeţe ce se oglindesc în apa limpede a lacului Bâlea, i seadaugă o floră şi faună caracteristică etajului alpin al Carpaţilor.Vegetaţia este reprezentată de grupări de specii saxicole, în primul rând de feriguţe(Asplenio-Cystopteridetum fragilis), de ochii şoricelului cu flămânzică (Saxifragomoschatae-Drabetum kotschyi), de iarbă roşioară (Silenetum dinaricae) şi defitocenoze caracteristice zăcătorilor de zăpadă: sălcii pitice (Salicetumherbaceae,Salicetum retusae) rogoz (Caricetum pyrenaicae), la care se adaugăcenozele fontinale de muşchi cu ochii şoricelului (Philonotido-Saxifragetumstellaris).În vegetaţia păşunilor abundă păişul (Potentillo ternatae-Festucetum sudeticae),buruienişurile de omag (Aconitetum tauricii) si tufişurile de jneapăn cu afin(Vaccinio- Pinetum mugi) şi de bujor de munte cu afin (Rhododendro-Vaccinietum).Dintre speciile de plante de o deosebita însemnătate se remarcă în primul rând pecele endemice în Carpaţi: romaniţa de munte (Achillea schurii), omagul (Aconitumhosteanum), coada vulpii (Alopecurus laguriformis), căldăruşa (Aquilegeatranssilvanica), ovăsciorul de munte (Helictotricon decorum), clopoţeii (Campanula215
Page 1 and 2:
Raport la studiul de evaluare a imp
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164: Raport la studiul de evaluare a imp
Page 213: Raport la studiul de evaluare a imp
show all

Drum Expres Sibiu-Fagaras - Sibiul.ro

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?