Drum Expres Sibiu-Fagaras - Sibiul.ro
Share Embed Flag
Download ePaper

Drum Expres Sibiu-Fagaras - Sibiul.ro

Drum Expres Sibiu-Fagaras - Sibiul.ro Drum Expres Sibiu-Fagaras - Sibiul.ro

sibiul.ro
13.07.2015 Views

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „rong>Drumrong> rong>Expresrong> rong>Sibiurong>-rong>Fagarasrong>”alcatuite din marne, argile marnoase, nisipuri si pietrisuri. Aceste depozite sunt maiconsolidate (consistentele materialelor coezive incadrandu-se in domeniul “tare”, iargradul de indesare al celor necoezive fiind “indesat”) si afloreaza in versantii vailormai mari, cu precadere dupa km 60 (intre loc. Avrig si Selimbar).4.4.4. Resurse ale subsoluluiArealul cercetat se caracterizeaza prin prezenta zacamintelor de turba dinDepresiunile rong>Fagarasrong> (Mandra) si Brasov. Din categoria rocilor utile si materialelorde constructii se remarca prezenta prezenta argilelor comune din jurul orasuluirong>Fagarasrong>, nisipurile si pietrisurile de la Budila (raul Tarlung), Dridif (Olt), albiileminore si majore ale raurilor Olt si Cibin.4.4.5. Procese geologice – alunecari de teren, eroziuni, zone predispuse alunecarilor deterenIn arealul supus prezentului raport la studiul de evaluare a impactului asupramediului contactul depresiunilor cu muntele se caracterizeaza prin prezenta deextinse fasii de acumulare, fie sub forma conurilor de dejectie, fie sub cea aglacisurilor, acest proces fiind deosebit de extins in partea de sud a depresiunilorrong>Fagarasrong> si rong>Sibiurong>. Referitor la alunecari, in Depresiunea rong>Fagarasrong> acestea suntreduse si apar pe unele frunti de terase, in timp ce in Depresiunea rong>Sibiurong> seintalnesc ceva mai des la contactul cu muntele, totusi nesemnificative. Referitor ladegradarea terenurilor, eroziune puternica pana la excesiva se identifica pemarginea nordica a Depresiunilor rong>Sibiurong> si rong>Fagarasrong>, in restul depresiunilorcaracteristica este eroziunea slaba, pe terase si pe unele glacisuri, inundatiile insaafecteaza din plin luncile Oltului si Cibinului.4.4.6. Masuri de diminuare a impactuluiPentru diminuarea impactului asupra subsolului sunt prevazute lucrari deconsolidare precum : plantatii, drenuri, gabioane, ranforti, ziduri de sprijin, placiancorate, minipiloti, piloti forati de diametru mare, transee drenante si aparari demaluri, si anume: ziduri de sprijin rambleu fundate in teren neafuabil, ziduri dingabioane asezate pe saltele din gabioane, pinteni din gabioane asezati pe salteade gabioane, blocuri de beton articulate asezate pe saltea de gabioane, pereu petaluz rezemat pe fundatie din beton, blocuri din anrocamente asezate pe saltea de188

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „rong>Drumrong> rong>Expresrong> rong>Sibiurong>-rong>Fagarasrong>”foscine.4.5. BIODIVERSITATEA4.5.1. Aspecte legate de biodiversitateDesi in mare masura a fost transformata antropic, vegetatia Depresiunii rong>Sibiurong>luimai pastreaza, pe alocuri aspectele sale spontane.In general, treptele joase ale reliefului (luncile si terasele) sunt ocupate de culturiagricole care inlocuiesc fostele paduri de gorun. Luncile inundabile sunt folosite sica pasuni ori fanete, iar in lungul unor cursuri de apa (ex. raul Cibin) apar zavoaieconstituite din salcii, plopi , anini, etc.Pe dealurile piemontane si glacisurile arealului analizat se dezvolta pajistisecundare stepizate, in care predomina asociatiile de Agrostis tenuis, Festucapseudovina, Festuca rubra, Botriochloa ischaemum cu diverse ierburi mezoxerofile.O parte a invelisului vegetal al Depresiunilor rong>Sibiurong>lui o constitue padurile. Pe arealulanalizat acestea sunt alcatuite din quercinee pure, din quercinee in amestec si fag.Padurile de quecinee pure (Quercus petraea, Quercus dalechampii sau Quercuspoliycarpa) se identifica in arealul piemontului Cibinului. Mai importante sunt:Padurea Dumbrava rong>Sibiurong>lui (situata in vecinatatea drumului expres), care conformLegii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritorului national –Sectiunea III –a – zone protejate, este declarata arie protejata de interes national,padurea Mohu de pe dealul cu acelasi nume. Quercineele in amestec (sleauri) aparnumai pe cateva portiuni mici din padurea Dumbravii rong>Sibiurong>lui.Pe arealul Depresiunii rong>Fagarasrong>ului se identifica palcuri reduse din fostele paduride gorun (Quercus robur), si anume: Dumbrava Vadului, Sambata de Jos sauexemplare izolate. Vechile paduri de gorun au fost treptat inlocuite prin culturiagricole si pajisti alcatuite din plante mezofile (Nardus stricta, Festuca rubra,Agrostis tenuis) si plante higofile in locurile umede, mlastinoase din luncile Oltului siafluentilor sai.189

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru p<strong>ro</strong>iectul „<st<strong>ro</strong>ng>Drum</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>Expres</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>Sibiu</st<strong>ro</strong>ng>-<st<strong>ro</strong>ng>Fagaras</st<strong>ro</strong>ng>”foscine.4.5. BIODIVERSITATEA4.5.1. Aspecte legate de biodiversitateDesi in mare masura a fost transformata ant<strong>ro</strong>pic, vegetatia Depresiunii <st<strong>ro</strong>ng>Sibiu</st<strong>ro</strong>ng>luimai pastreaza, pe alocuri aspectele sale spontane.In general, treptele joase ale reliefului (luncile si terasele) sunt ocupate de culturiagricole care inlocuiesc fostele paduri de gorun. Luncile inundabile sunt folosite sica pasuni ori fanete, iar in lungul unor cursuri de apa (ex. raul Cibin) apar zavoaieconstituite din salcii, plopi , anini, etc.Pe dealurile piemontane si glacisurile arealului analizat se dezvolta pajistisecundare stepizate, in care predomina asociatiile de Ag<strong>ro</strong>stis tenuis, Festucapseudovina, Festuca rubra, Botriochloa ischaemum cu diverse ierburi mezoxe<strong>ro</strong>file.O parte a invelisului vegetal al Depresiunilor <st<strong>ro</strong>ng>Sibiu</st<strong>ro</strong>ng>lui o constitue padurile. Pe arealulanalizat acestea sunt alcatuite din quercinee pure, din quercinee in amestec si fag.Padurile de quecinee pure (Quercus petraea, Quercus dalechampii sau Quercuspoliycarpa) se identifica in arealul piemontului Cibinului. Mai importante sunt:Padurea Dumbrava <st<strong>ro</strong>ng>Sibiu</st<strong>ro</strong>ng>lui (situata in vecinatatea drumului expres), care conformLegii nr. 5/2000 privind ap<strong>ro</strong>barea Planului de amenajare a teritorului national –Sectiunea III –a – zone p<strong>ro</strong>tejate, este declarata arie p<strong>ro</strong>tejata de interes national,padurea Mohu de pe dealul cu acelasi nume. Quercineele in amestec (sleauri) aparnumai pe cateva portiuni mici din padurea Dumbravii <st<strong>ro</strong>ng>Sibiu</st<strong>ro</strong>ng>lui.Pe arealul Depresiunii <st<strong>ro</strong>ng>Fagaras</st<strong>ro</strong>ng>ului se identifica palcuri reduse din fostele paduride gorun (Quercus <strong>ro</strong>bur), si anume: Dumbrava Vadului, Sambata de Jos sauexemplare izolate. Vechile paduri de gorun au fost treptat inlocuite prin culturiagricole si pajisti alcatuite din plante mezofile (Nardus stricta, Festuca rubra,Ag<strong>ro</strong>stis tenuis) si plante higofile in locurile umede, mlastinoase din luncile Oltului siafluentilor sai.189

logo

products

Resources

Company

Terms of service
Privacy policy
Cookie policy
Cookie settings
Imprint
Change language
Made with love in Switzerland
© 2024 Yumpu.com all rights reserved

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!