Drum Expres Sibiu-Fagaras - Sibiul.ro
Share Embed Flag
Download ePaper

Drum Expres Sibiu-Fagaras - Sibiul.ro

Drum Expres Sibiu-Fagaras - Sibiul.ro Drum Expres Sibiu-Fagaras - Sibiul.ro

sibiul.ro
13.07.2015 Views

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „rong>Drumrong> rong>Expresrong> rong>Sibiurong>-rong>Fagarasrong>”apropierea zonelor locuite se va situa sub limitele admise prevazute in STAS-ul10009/1988, respectiv 65dB. De asemenea, vibratiile generate de mijloacele detransport si utilajele tehnologice nu sunt semnificative, astfel incat zonele locuite dinvecinatatea zonelor defrisate nu vor fi afectate de catre acestea.Biodiversitatea- utilajelor si mijloacelor de transport aferente activitatii de defrisare suntgeneratoare de poluanti precum NOx, SO, SO2, CO, COVNM, metale grele, pulberisi zgomot care afecteaza habitatul de padure si speciile caracteristice acestuia.- accidentele rezultate ca urmare a traficului mijloacelor de lucru pot generascurgeri de carburanti, uleiuri care deversate pe suprafata solului afecteaza floraspecifica amplasamentului.Modul de afectare a fiecarui factor de mediuEfectele prognozate in schimbarea microclimatuluiUrmare activitatii de defrisare microclimatul padurilor Dumbravii, Bradului si Mohuse va modifica prin crearea unui microclimat asemantor cu cel al campurilordeschise din apropiere.Aerul padurilor de foioase din padurile Dumbravii, Bradului si Mohu, contine ca inorice padure, cantitati mari de bioxid de carbon in straturile inferioare (datoritaproceselor biochimice care au loc in solul umed si poros) si mai mici in stratelesuperioare (din cauza consumarii lui de catre frunzele arborilor). Totodata el are uncontinut neinsemnat de pulberi, ca urmare a rolului de filtru pe care il joacafrunzele.In functie de compozitie, varsta, consistenta si faza de vegetatie, padurile lasa satreaca parti mai mari sau mai mici din radiatia solara globala. Pe litiera celor dinregiunea analizata ajung in medie 5-15% din radiatiile solare incidente.In perioada de vegetatie, reducerea accentuata a intensitatii radiatiei solareincidente sub influenta coronamentului, face ca pe parcursul intervalelor cu bilantradiativ pozitiv, suprafata solului padurilor sa se incalzeasca mult mai slab decatcea a campului deschis. Drept consecinta, aerul de deasupra solului padurii si celde deasupra campului deschis prezinta la randul lor diferente termice considerabile.De exemplu, la 150 cm deasupra solului diferentele termice dintre solul padurii si126

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „rong>Drumrong> rong>Expresrong> rong>Sibiurong>-rong>Fagarasrong>”cel situat in afara acesteia este de 2 0 C.Distributia verticala a temperaturii aerului in padure este de asemenea deosebitade cea a campului deschis. Astfel, ziua in orele mai tarzii ale diminetii si in cele dedupa amiaza, cand pe suprafetele expuse radiatiei solare directe se instaleaza tipulde distributie normala (directa) a temperaturii, in padure se constata dimpotriva,distributia inversa, datorita faptului ca rolul suprafetei active revine in perioada devegetatie, coronamentului, care se incalzeste excesiv.In cursul noptii si dimineata, cea mai scazuta temperatura se inregistreaza la nivelulsuperior al coronamentului. De la acest nivel, ea scade pe verticala, ajungand saaiba valori maxime la suprafata litierei padurii, adica invers decat pe campuldeschis. In semestrul rece, cand arborii sunt lipsiti de funze, diferentele termiceintre padure si campul deschis din vecinatate sunt aproape insesizabile.Microclimatul padurilor se individualizeaza si prin valorile specifice ale umezeliiaerului. Valorile mari ale evapotranspiratiei favorizeaza cresterea umezelii absolute,iar temperaturile mai coborate favorizeaza, impreuna cu cantitatile apreciabile devapori, cresterea umezelii relative. Fenomenul cresterii umezelii aerului seaccentueaza si datorita slabei intensitati a schimburilor cu straturile de aer dedeasupra coronamentului, care contribuie in buna masura la mentinerea ininteriorul padurii a unei mai mari cantitati din apa evaporata de solul permanentumed si din cea transpirata de frunze.Un alt parametru care contribuie la stabilirea microclimatului este reprezentat deprecipitatii. Astfel, la nivelul superior al coronamentului se constata aceeasicantitate de precipitatii ca si in campul deschis din vecinatate. La nivelul litierei insa,cantitatea de precipitatii colectata in cazul unor ploi cu intensitati diferite conduce ladiferente intre padure si campul deschis. Aceasta datorita interceptiei realizate defrunzele si crengile arborilor. Valoarea interceptiei depinde, pe de o parte, decompozitia floristica, densitatea si varsta arboretului, si pe de alta parte, decantitatea, intensitatea si felul precipitatiilor.O alta caracteristica importanta a microclimatului padurii consta in atenuareavantului pana aproape de anulare a vitezei vantului. Circulatia locala de naturatermica, generata de prezenta padurii este ziua dinspre padure spre campul incalzitexcesiv si noaptea invers.Este evident ca prin activitatile de defrisare se vor produce modificari ale127

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru p<strong>ro</strong>iectul „<st<strong>ro</strong>ng>Drum</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>Expres</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>Sibiu</st<strong>ro</strong>ng>-<st<strong>ro</strong>ng>Fagaras</st<strong>ro</strong>ng>”ap<strong>ro</strong>pierea zonelor locuite se va situa sub limitele admise prevazute in STAS-ul10009/1988, respectiv 65dB. De asemenea, vibratiile generate de mijloacele detransport si utilajele tehnologice nu sunt semnificative, astfel incat zonele locuite dinvecinatatea zonelor defrisate nu vor fi afectate de catre acestea.Biodiversitatea- utilajelor si mijloacelor de transport aferente activitatii de defrisare suntgeneratoare de poluanti precum NOx, SO, SO2, CO, COVNM, metale grele, pulberisi zgomot care afecteaza habitatul de padure si speciile caracteristice acestuia.- accidentele rezultate ca urmare a traficului mijloacelor de lucru pot generascurgeri de carburanti, uleiuri care deversate pe suprafata solului afecteaza floraspecifica amplasamentului.Modul de afectare a fiecarui factor de mediuEfectele p<strong>ro</strong>gnozate in schimbarea mic<strong>ro</strong>climatuluiUrmare activitatii de defrisare mic<strong>ro</strong>climatul padurilor Dumbravii, Bradului si Mohuse va modifica prin crearea unui mic<strong>ro</strong>climat asemantor cu cel al campurilordeschise din ap<strong>ro</strong>piere.Aerul padurilor de foioase din padurile Dumbravii, Bradului si Mohu, contine ca inorice padure, cantitati mari de bioxid de carbon in straturile inferioare (datoritap<strong>ro</strong>ceselor biochimice care au loc in solul umed si po<strong>ro</strong>s) si mai mici in stratelesuperioare (din cauza consumarii lui de catre frunzele arborilor). Totodata el are uncontinut neinsemnat de pulberi, ca urmare a <strong>ro</strong>lului de filtru pe care il joacafrunzele.In functie de compozitie, varsta, consistenta si faza de vegetatie, padurile lasa satreaca parti mai mari sau mai mici din radiatia solara globala. Pe litiera celor dinregiunea analizata ajung in medie 5-15% din radiatiile solare incidente.In perioada de vegetatie, reducerea accentuata a intensitatii radiatiei solareincidente sub influenta co<strong>ro</strong>namentului, face ca pe parcursul intervalelor cu bilantradiativ pozitiv, suprafata solului padurilor sa se incalzeasca mult mai slab decatcea a campului deschis. Drept consecinta, aerul de deasupra solului padurii si celde deasupra campului deschis prezinta la randul lor diferente termice considerabile.De exemplu, la 150 cm deasupra solului diferentele termice dintre solul padurii si126

logo

products

Resources

Company

Terms of service
Privacy policy
Cookie policy
Cookie settings
Imprint
Change language
Made with love in Switzerland
© 2024 Yumpu.com all rights reserved

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!